Nu credeam să-nvăt …
Fără frumusetea ta, frumusetea lumii e scrum si cenusă,
Fără bratele tale, brayul oricui e pentru mine lat de spînzurătoare.
Traiesc numai ca să măsor, în fiece clipă, neîndurarea mortii.
Fără ochii tăi, ochii mei nu văd decît întuneric,
Nimic nu mai are glas, stinsă e orice lumină.
Ce grea e moartea într-un univers care el însusi moare.
Fără numele tau, numele meu numeste neantul,
Vînăt urcă din adînc valul marii, urlîndu-si disperarea.
Fără frumusetea ta, frumuseţea lumii e scrum si cenusă.
|
