Note personale : Pasi noi pe o cărare veche
Pasi noi pe o cărare veche. Anul nou s-a născut în familia unora nu prea fericiti să-l primească. Da, e îndrăgit, i-au si sărbătorit venirea pe lume, dar cutele ce le-au brăzdat fruntile în anul depăsit, încă nu s-au netezit. E adevărat că pe aceste meleaguri încă nu s-a abătut furtuna, cerul încă-si dezvălue fata azurie printre petele aburii ale norilor, dar recolta ultimilor ani a fost săracă si nori întunecati amenintă la orizont cu întunecime si vijelie. Si iarna abia începe.
Din depărtări vântul aduce până la noi văicărelele si strigătele de jale ale acelora peste care s-a abătut urgia, iar coloanele celor disperati să scape de pericol au apărut si pe ulita noastră. Din unele ogrăzi se aude lătratul amenintător al dulăilor, dar sunt si crestini ce-au iesit să-i întâmpine cu pâine, sare si căldura unui adăpost. Am fost si noi la rândul nostru oropsiti si am simtit căldura acestui popor primitor ce ne-a oferit nu numai ospetia încurajatoare a primilor nostri pasi într-o lume necunoscută, dar si perspectiva creierii propriului nostru cuib în care visurile neîmplinite din trecut vor fi realizate. Dar nimeni dintre noi nu avea în suflet dorinta mărturisită de-a năruii edificii si ucide cât mai multi oameni, iar visurile noastre se mărgineau la obtinerea unui loc de muncă, un locas pentru familie si stabilirea unor relatii de pace si prietenie cu cei din jur. Astăzi situatia pare diferită.
Tările de peste ocean văzându-se asediate de puzderia refugiatilor, după putine zile de îngăduintă, s-au grăbit să-si etanseze intrările cu trupe înarmate de pază. Din punct de vedere economic, cu procentul de natalitata redus prin măsurile progresiste ce-au destabilizat familile, au încurajat relatile libere si avorturile, imigrarea era un factor necesar si încurajator. Din punct de vedere social însă, componenta acestor mase de noi veniti provenind dintr-o singură locatie geografică, adaptată unui climat diferit, a unei religii, legi si culturi defirite, era o problemă. Experienta multor tări europene ca Anglia, Suedia, Tările de Jos si chiar Franta, unde procentajul celor veniti din Orientul Mijlociu e mare, a dovedit că această populatie nu are capacitatea de integrare în textura socială a tării gazdă. Ea se masează în teritorii locale – ghetouri – în care înfiintează temple specifice religiei lor, utilizează numai limba lor si aplică legile sharia.
Generatiile tinere crescute în aceste ghetouri influentează politica din universităti, protestează gălăgios in fata parlamentelor pentru legi care să le recunoască drepturi ce contravin mentalitatea poporului gazdă si-si impun punctul de vedere prin demonstratii violente si acte teroriste. După numerosi ani de politică îngăduitoare în fata acestor acte, si mai recent după cele două atacuri teroriste din Paris si mai de curând, cel din San Bernardino, oamenii au început să privească cu prudentă avalansa de noi imigranti din Siria, cerând politicenilor o viguroasă scrutinizare a celor ce vor fi admisi.
Americanii dezbat problema cu seriozitate, în special acum în preajma alegerilor prezidentiale în care multi candidatii se opun primirii a zece mii de imigranti din Siria fără o prealabilă verificare a autoritătilor americane. În Canada, guvernul Trudeau a început transportul a 25,000 de refugiati din Liban în baza trierilor făcute de ONU, din care multi sunt nedocumentati.
Sunt aproape trei luni de la alegerile din Canada si s-ar spune că luna de miere e pe sfârsite. Până acum vizite în stânga si-n dreapta, chiar si la Buckingham Palace, foto-ops cu mai marii lumii, statut de vedetă internatională cu aparitie în Vogue Magasin si flirt cu reporterii. De-acum a sosit vremea de muncă. Premierii provincilor au si inaintat estimatiile lucrărilor dorite, lista anulărilor de legi votate de vechiul guvernământ si alte doleante cu care să îndulcească relatiile liberalilor cu sefii uniunilor si viitorii alegători.
Promisiunile făcute înaintea alegerilor cuprinde Reformarea Senatului, Legalizarea Mortii la Cerere, Taxe Reduse pentru cei cu venit mediu, Reforma Electorală, Legalizarea Marijuanei si muilte altele. Nu am crezut însă că voi apuca să citesc în paginile unui ziar cu difuzare natională un titlu ca: „Doctorii nu vor fi acuzati! Ei pot începe să administreze moartea pacentilor. Pot face asta legal” Curtea Supremă a Canadei, ca si Curtea de Apel a provinciei Quebec a înlăturat obiectiunile unei instante minore si astfel din ”milă” doctorii pot să ofere prescriptia finală.celor suferinzi, a celor ce s-au săturat să trăiască si chiar a celor dezamăgiti de viată. Odată ce portile au fost desferecate, cât timp va dura până ce abuzuri vor fi făcute?, până ce societatea obisnuită deja cu obtinerea mortii la crere - paradoxal suspendată criminalilor - nu o va extinde si altor grupuri, ca cei bolnavi mintal sau acelor bătrâni ce trăiesc din ajutor social?
În ceea ce priveste „Tăiere Taxelor celor din clasa de mijloc” citesc un interesant comentariu ce spune că: „Guvernul nu poate legisla săracii în bogatie, legislând pe bogati în afara prosperitătii. Când o persoană primeste fără să muncească, o altă persoană trebue să muncească fără să primească. Guvernul nu poate multiplica bogătia prin împărtirea ei!” (M.Litvack, National Post) E adevărat, dar...
Reforma electorală promisă de Liberali poate avea consecvente importante asupra alegerilor democratice. Această reformă nu e ca oricare alta: ea simbolizează autoritatea de guvernare a unei persoane sau partid atât în înteriorul statului cât si-n afara lui. În actualul model Partidul Liberal a obtinut majoritatea prin votul a numai 40% din alegători. Acest model cu o vechime de peste 150 de ani în sistemul nostru electoral, desi imperfect, este încetătenit si înteles de fiecare alegător, iar întroducera unui nou model nu trebuie impus arbitrar printr-o nouă lege, ci votată într-un referendum popular. Altcumva, Partidul Liberal poate fi bănuit de introducerea unui sistem care să-l mentină permanent la putere.
Sunt numeroase motivele de îngrijorare si din păcate pasii ne poartă pe aceeasi cărare de codru întunecat în care zăbovim de-un timp prea îndelungat fără să zărim lumina de la iesire. Poate că această cărare nu e aceea dreaptă, poate că am apucat pe-un drum gresit ori poate că ghidul nostru nu cunoaste drumul?
Cine poate să ne spună?
Toronto / Ian 2015
|
David Kimel 1/24/2016 |
Contact: |
|
|
