Discursul Presedintelui României sustinut cu prilejul intâlnirii anuale cu sefii misiunilor diplomatice acreditati în România
Discursul a fost sustinut cu prilejul intalnirii anuale cu sefii misiunilor diplomatice acreditati în România si poate fi consultat mai jos si la acest link: http://www.presidency.ro/ro/media/discursuri/discursul-presedintelui-romaniei-domnul-klaus-iohannis-sustinut-la-intalnirea-anuala-cu-sefii-misiunilor-diplomatice-acreditati-la-bucuresti.
Vă prezentăm în continuare textul discursului
„Domnule Decan al Corpului Diplomatic,
Domnule Ministru de Externe,
Excelenţele Voastre, doamnelor şi domnilor ambasadori,
Stimati invitati,
Doamnelor si domnilor,
Bine ati venit!
Dati-mi voie să încep prin a vă ura «La multi ani!» precum si împlinirea aspiratiilor de pace, stabilitate si prosperitate pentru statele pe care le reprezentati.
În urmă cu un an, am afirmat în fata dumneavoastră angajamentele de politică externă ale României, nu doar în termeni de obiective majore, ci si în sensul principiilor de conduită pe care le asumăm. Actiunile noastre în anul ce tocmai s-a încheiat au fost expresia concretă a acestor obiective si principii.
Prin adoptarea Strategiei Nationale de Apărare a Tării în iunie 2015, România si-a conturat clar si predictibil cadrul în care operează în materie de securitate natională, dar mai cu seamă s-a definit pe sine ca stat în raport cu propriii cetăteni, în raport cu aliatii si partenerii săi internationali, în regiune si în ansamblul politicii internationale. România puternică în Europa si în lume, asa cum am intitulat Strategia Natională de Apărare, nu este un deziderat care ne priveste doar pe noi, la noi acasă, ci un angajament de politică externă în sine. România este puternică în hotărârea sa de a fi o sursă de stabilitate si democratie într-o regiune complicată, în consecventa si predictibilitatea actiunilor sale în raport cu partenerii externi si în loialitatea fată de valori si principii.
Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, apartenenta la NATO si la Uniunea Europeană au fost, sunt si vor rămâne pilonii fundamentali pe care se construieste politica externă a României.
Am afirmat de la bun început că îmi doresc ca România să fie nu doar un beneficiar, ci si un furnizor de securitate în regiune, să-si întărească profilul si să-si consolideze rolul în interiorul NATO si al Uniunii Europene. Organizarea la Bucuresti a reuniunii care a adus la un loc liderii tuturor statelor europene din flancul estic si care a prefigurat summitul NATO de la Varsovia din vara acestui an, întâlnirile pe care le-am avut cu omologii mei din tările membre ale Uniunii, dar si din vecinătate, au venit în acest sens. Semnarea de către toti actorii politici a Acordului pentru cresterea bugetului Apărării la 2% din PIB până în 2017, cu o primă etapă de crestere deja realizată în 2016, este expresia concretă a aceluiasi obiectiv.
În plan intern, am numit 2015 anul recâstigării normalitătii. Acesta a adus cu sine redescoperirea dialogului, întărirea principiilor statului de drept si independentei justitiei, continuarea luptei anticoruptie si confirmarea angajamentului pentru mai multă integritate si transparentă în spatiul public.
Cred că 2015 a însemnat începutul unui alt mod de a face politică, pe care cetătenii nostri îl doresc si îl asteaptă si care este pe măsura unei Românii cu adevărat puternice. Ne dorim ca anul 2016 să consolideze în viata politică românească virtutile dialogului, deschiderii către societatea civilă, responsabilitătii si profesionalismului în relatiile institutionale. Am convingerea că aceste atribute se vor reflecta si în eficienta actiunii noastre în plan extern, spre beneficiul cetătenilor României.
În ceea ce priveste situatia internatională, pot spune că am încheiat un an complicat, marcat de noi amenintări la adresa securitătii în Europa si în vecinătate, de riscuri în plan regional si global. Anul 2015 ne-a lăsat teme majore care implică nu doar reconfigurări si repozitionări strategice, ci si ratiuni umanitare. Migratia, terorismul si instabilitatea sunt probabil cele mai vizibile si mai de impact, iar lor va trebui să le răspundem în anul 2016.
Doamnelor si domnilor,
Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii rămâne un pilon esential al politicii externe a României. Putem vorbi astăzi de un parteneriat întărit în domeniul securitătii. În virtutea lui, România beneficiază de sprijin politic si militar consistent din partea Statelor Unite, concretizat prin activarea bazelor de la Deveselu si Kogălniceanu si prin exercitiile comune frecvente.
Am început, de asemenea, să dezvoltăm dimensiunea economică si investitională a Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, să conturăm o agendă solidă în domeniul securitătii energetice, precum si o serie de obiective ambitioase în materie de cercetare, inovare si educatie. Extinderea acestora este posibilă pe fondul unui mediu investitional predictibil si al unei functionări corecte si transparente a institutiilor statului.
În ceea ce priveste profilul său în cadrul NATO, România este astăzi un membru predictibil si apreciat.
Sustinem întărirea rolului Aliantei în domeniul apărării colective si acordarea unei atentii speciale atât provocărilor din flancul estic, în mod deosebit din regiunea Mării Negre, cât si celor din flancul sudic al NATO. Situatia îngrijorătoare si marcată de incertitudini din vecinătatea estică reclamă măsuri de consolidare a securitătii, atât prin mijloace interne, cât si prin cele de care putem beneficia în cadrul parteneriatelor strategice, în mod special cel cu SUA si în cadrul NATO.
Doamnelor si domnilor,
Istoria proiectului european a dovedit că provocările pot fi transformate în oportunităti atunci când sunt gestionate cu întelepciune si în beneficiul întregii Uniuni Europene. Momentele critice si circumstantele nu trebuie să ne slăbească încrederea în meritele pe termen lung ale acestei constructii. Mă bucur astfel să constat că cetătenii români cred cu tărie în proiectul european.
Ca Presedinte, trebuie să spun, totusi, cu sinceritate că astept mai mult de la functionarea mecanismelor europene. Îmi doresc de la Uniunea Europeană mai multă coerentă, mai multă viziune si mai multă strategie. Proiectul european nu este un simplu slogan, iar Uniunea Europeană nu este un set de mecanisme birocratice. Europa unită este expresia unei viziuni despre o lume mai prosperă, mai unită si mai aproape de cetătenii săi. Îmi doresc un management mai eficient la nivelul institutiilor europene, o mai mare coerentă, o mai bună planificare si mai multă rigoare în ceea ce priveste agenda europeană.
Principala provocare cu care se confruntă astăzi Uniunea este migratia. Vreau să explic încă o dată pozitia României în cazul refugiatilor. Ea nu a fost si nu este bazată pe un refuz al ideii de a primi imigranti în România, ci pune sub semnul întrebării procedura. Cred în principiul că toate statele membre sunt egale, iar o asemenea procedură, oricare ar fi ea, trebuie decisă pornind de la acest principiu, prin dialog si nu printr-o abordare contabilă sau birocratică.
Reafirm faptul că România este solidară cu celelalte state europene si va continua să se implice în rezolvarea crizei refugiatilor. Consider totodată că două chestiuni sunt fundamentale în acest sens: actionarea asupra cauzelor care au condus la acest fenomen si un proces de securizare a frontierelor europene, la care România continuă să contribuie semnificativ.
În acelasi context, astăzi spatiul Schengen este pus sub semnul îndoielii. România actionează deja ca un stat responsabil al spatiului Schengen si ia parte la constructia politicii europene de protejare si consolidare a frontierelor Uniunii. Dincolo de circumstantele prezente, România îsi mentine obiectivul aderării la acest spatiu.
O altă temă importantă pe agenda europeană este cea legată de procesul de renegociere a relatiei dintre Uniunea Europeană si Marea Britanie. Opinia noastră rămâne neschimbată si fermă: locul Marii Britanii este înăuntrul Uniunii.
În acelasi timp, orice solutii vor fi găsite în acest proces, ele vor trebui să fie în concordantă cu prevederile Tratatelor Uniunii, să respecte drepturile si libertătile fundamentale, inclusiv libera circulatie a persoanelor.
Doamnelor si domnilor ambasadori,
În planul relatiilor bilaterale, ne dorim continuarea eforturilor de consolidare a parteneriatelor strategice sau a relatiilor privilegiate cu Germania, Franta, Polonia, Italia, Spania, Regatul Unit si Turcia. Vom continua să acordăm o importantă specială relatiilor cu statele vecine, în spiritul bunei vecinătăti si al cooperării regionale.
Un capitol distinct, de consecventă, al actiunii de politică externă a României este Vecinătatea Răsăriteană. Este cunoscut sprijinul pe care România îl acordă eforturilor Republicii Moldova, Ucrainei si Georgiei, ca state din cadrul Parteneriatului Estic, pentru realizarea reformelor care să le plaseze ireversibil pe traseul european.
România va continua să sustină eforturile politice si diplomatice de solutionare a conflictului din Ucraina, pe baza principiilor integritătii teritoriale, independentei si suveranitătii acesteia si a implementării depline a Acordurilor de la Minsk.
În ceea ce priveste Republica Moldova, România este decisă să rămână un sustinător ferm al aspiratiilor europene ale Republicii Moldova, să sprijine reformele necesare acestui obiectiv, să fie puternic implicată în mobilizarea solidaritătii europene, atunci când este necesar, pentru depăsirea dificultătilor si mentinerea cursului european. Sustinerea activă a parcursului european al Republicii Moldova depinde însă de vointa politică a autoritătilor de la Chisinău pentru asumarea principiilor ce definesc statul de drept, precum si a reformelor ce trebuie să însotească aplicarea Acordurilor cu Uniunea Europeană. Pe de altă parte, consider că este absolut necesar ca angajamentele asumate de partenerii europeni fată de Republica Moldova să fie mentinute si extinse odată cu obtinerea de progrese în consolidarea statului de drept. Doresc noului Guvern moldovean mult succes în aceste demersuri!
Tot în plan regional, România tratează cu atentie permanentă evolutia procesului de stabilizare si integrare europeană în Balcanii de Vest, fiind unul dintre cei mai puternici sustinători ai extinderii Uniunii Europene către statele din zonă si un contributor activ la stabilitatea regională.
În acelasi timp, România va fi în continuare parte activă în diverse formate si platforme regionale, precum Organizatia Cooperării Economice la Marea Neagră, Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est, Initiativa Central-Europeană. Vom sustine proiectele si initiativele din cadrul Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării si vom fi la fel de prezenti în forurile europene si euroatlantice pentru recunoasterea importantei strategice a regiunii Mării Negre.
Doamnelor si domnilor,
Anul 2016 va aduce o racordare mai eficientă a politicii externe la interesele economice nationale printr-o viziune mai integrată privind diplomatia economică si comercială.
Un pilon important al acestei dimensiuni îl va reprezenta în continuare promovarea obiectivelor nationale privind securitatea energetică.
De asemenea, ne propunem să continuăm cooperarea deja existentă si să deschidem noi căi de dialog cu spatii geografice precum Caucaz, Asia Centrală, Asia-Pacific, America Latină si Africa, inclusiv cu puterile emergente. Considerăm că sunt create conditii foarte bune de dezvoltare a Parteneriatului amplu de prietenie si cooperare dintre România si Republica Populară Chineză.
În zona Orientului Mijlociu, vom avea în vedere în acest an înaintarea către o dimensiune strategică a relatiei noastre cu Israelul si identificarea unor noi oportunităti de cooperare economică si cu alti parteneri din zonă. Totodată, vom aborda cu mai multă eficientă proiectele economice planificate cu statele membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului.
Doamnelor si domnilor,
România va fi acelasi partener credibil si predictibil si în cadrul celorlalte organisme internationale din care face parte.
Vom sprijini îndeaproape în 2016 presedintia anuală a Germaniei la OSCE, eforturile de solutionare a conflictului care afectează Ucraina si găsirea unor forme de dialog si negociere eficiente în reglementarea conflictelor prelungite, cu deosebire cel transnistrean.
În cadrul Organizatiei Natiunilor Unite vom continua participarea românească la operatiunile de pace.
Considerăm că rezultatele Conferintei de la Paris a Statelor-Părti la Conventia-cadru a Natiunilor Unite privind schimbările climatice reprezintă un exemplu de succes al ratiunii si solidaritătii puse în slujba binelui comun. De aceea, felicit Franta, statul initiator si motor al acestui acord si toate statele care i s-au alăturat.
Tara noastră va avea în acest an o serie de angajamente speciale în plan multilateral, cărora le vom acorda toată atentia. Astfel, România va detine presedintia Comisiei Pregătitoare a Organizatiei Tratatului privind interzicerea totală a testelor nucleare.
Sustinem ferm intrarea rapidă în vigoare a Tratatului si asteptăm cu încredere rezultatele Summitului privind securitatea nucleară, care va avea loc la Washington la finele lunii martie.
De asemenea, în acest an României îi revine responsabilitatea de a asigura presedintia Aliantei Internationale pentru Memoria Holocaustului. Vom avea în vedere promovarea educatiei despre Holocaust în statele membre ale aliantei si în alte state, sustinerea cercetării academice în domeniu, precum si identificarea celor mai eficiente mijloace pentru combaterea antisemitismului, intolerantei si extremismului.
Doamnelor si domnilor ambasadori,
Promovarea si apărarea drepturilor cetătenilor români din străinătate reprezintă pentru noi o preocupare constantă. Mă refer aici atât la comunitătile românesti istorice, cât si la cele formate mai recent.
Ne dorim ca românii din diaspora să beneficieze de libertatea si posibilitatea de a-si păstra identitatea, să se bucure de dreptul de a munci si de a trăi acolo unde doresc, să beneficieze fără discriminare de rezultatele muncii lor, în acord cu întelegerile internationale aplicabile.
Avem astăzi, pentru prima dată în România, o lege a votului prin corespondentă, a cărei adoptare a reprezentat un angajament respectat. Am convingerea că Guvernul si toate autoritătile responsabile vor pregăti cu rigoare si eficientă procesul electoral, atât în aplicarea acestei legi, cât si în sensul organizării unui număr corespunzător de sectii de votare în diaspora, astfel încât să fie asigurate toate conditiile respectării dreptului la vot pentru cetătenii nostri din străinătate.
Cred că trebuie spus, în acelasi timp, faptul că preocuparea statului român pentru cetătenii săi din străinătate si angajamentul de a le proteja drepturile nu exclude, ci este complementară cu necesitatea respectării de către acestia a legilor în statele în care aleg să trăiască si să muncească.
Doamnelor si domnilor,
Este o frumoasă traditie ca la fiecare început de an să avem această întâlnire sub semnul prieteniei, încrederii si sperantei.
Ca unor prieteni apropiati ai României, doresc să vă multumesc pentru eforturile pe care le faceti zi de zi pentru consolidarea relatiilor dintre statele noastre si în folosul cetătenilor pe care îi reprezentăm.
Am încredere că vom reusi împreună să facem ca anul 2016 să aducă mai multe împliniri în plan diplomatic si mai multe reusite în obiectivele noastre comune de dezvoltare.
Am speranta ca anul 2016 să fie un an al păcii, al progresului si prosperitătii pentru fiecare dintre tările noastre.
La multi ani!”
|
Denise Mihalache 1/21/2016 |
Contact: |
|
|
