Microscopica
Când pleca o dată la război un om I-a strigat o cioară dintr-un vârf de pom: -- Du-te la oştire, pentru ţară mori Şi-ţi va da nevasta un copil din flori! Omul, auzind aceasta, n-a mai vrut să plece, Deci, a fost la urmă, fiindc-a dezertat Condamnat la moarte şi executat.
Morala: Cine crede tot ce-i spui Este vai de capul lui.
DOI PRIETENI
Un beţiv, din lumea toată (Care se numeşte Lae) Ce fusese rupt o dată De nevasta-sa-n bătaie, Auzind cum că nevasta unui prieten i-a cârpit Şi aceluia o palmă, foarte mult s-a veselit...
Morala: Râde ruptul de cârpit.
OMUL ŞI RAŢA
Unui om, săracul, într-o dimineaţă, I-a murit o raţă, Bietul om, de ciudă, tare s-a-ntristat Când văzu că-i moartă cu adevărat; Dar la scurtă vreme, în aceeaşi lună, I-a murit şi soacra -- tot de moarte bună...
Morala: Să nu pierzi nădejdea, orice-ar fi să fie -- După întristare, vine bucurie.
CIN' S-A FRIPT CU CIORBĂ..
Fratele nevestei unui negustor
A venit o dată pe la casa lor, Zicând că la noapte, mâine, cine ştie, Are gând să plece în călătorie Şi că prin urmare, Vrea să-şi sărute sora la plecare. -- Ba să nu pui gura pe nevasta mea, A strigat bărbatul, că intri-n belea! -- Şi de ce să nu pun gura, măi cumnate, Când ştii că mi-e soră şi că eu i-s frate? -- Poţi să-i fii şi tată!, zise omul scurt -- Cin' s-a fript cu ciorbă suflă şi-n iaurt!
VĂDUVA ŞI PITICUL
Zice că demult, o dată, Un pitic s-a însurat Cu o văduvă bogată Ce fusese măritată Cu un om mare de stat. Şi-o fi dus ea, altădată, o viaţă mai tihnită, Dar la urmă şi piticul a făcut-o fericită...
Morala:
Cu muncă şi cu răbdare, Poţi face cât unul mare.
GELOZIE
Dacă nu ne-am fi-ntâlnit (Absolut din întâmplare), Tu pe altul oarecare Tot aşa l-ai fi iubit. Dacă nu-ţi ieşeam în drum Ai fi dat cu bucurie Altuia străin, nu mie, Mângâierile de-acum. Ai avea şi vreun copil Care, poate (idiotul !) Ar fi semănat în totul Cu-acel tată imbecil. Dar aşa... ce lucru mare Că-ntr-o zi ne-am întâlnit Si că-s foarte fericit, Absolut din întâmplare!
|
George Topârceanu 1/19/2016 |
Contact: |
|
|