Poezia
Deschise-n cer sunt porti spre soare
Si palma dreaptă mi-o întind,
În ea cuvintele să prind,
Cernute cu tandrete mare.
S-au strâns pe norii albi, pufosi,
Bălaie muze ce din lire
Ne povestesc despre iubire
Si despre oamenii frumosi.
Rămas parcă vrăjit de glasuri,
Surprins între trăiri si vis,
Notez într-un caiet deschis
Din ce-mi inspiră-aceste ceasuri.
Se naşte-acum, sub ochii mei,
O preafrumoasă poezie,
Cuvinte puse-n armonie
Si-aduse-ofrandă pentru zei.
Noi nu avem nevoi mai mari
Pentru-a descătusa poeme,
Decât să ne-ndreptăm la vreme
Privirea, către nori hoinari…
|
Mihai Manolescu 1/12/2016 |
Contact: |
|
|
