Un strălucit jubileu al cărtii la Târgu Mures
Organizat de Asociatia Culturală “Punti de lumină” din Tg.- Mures, al cărei presedinte este publicista si poeta Mariana Cristescu, jubileul cărtii marcând a 10-a editie a manifestării care debutase în decembrie 2012, s-a desfăsurat în Sala „Nicolae Tonitza” de la hotelul Continental din localitate, frumos ornamentat sărbătoreste, în ziua de 28 decembrie 2015. Totdeauna când vizitez orasul Tg.-Mures, îmi reamintesc de anii când am predat la Universitatea de Artă Teatrală de aici, perioadă când publicam la ziarul „Cuvântul liber” si am debutat în revista „Vatra Veche”, a cărei colaboratoare continui să fiu si în prezent. De această dată, am trăit o nouă revelatie, aceea că manifestarea „Punti de lumină” si-a dobândit prestigiul unei traditii salutare, îmbogătind viata culturală a urbei cu adevărate punti trasate între meridianele spiritului românesc.
Participarea presedintelui Uniunii Ziaristilor Profesionisti din România, Doru Dinu Glăvan de la Bucuresti, a scriitorului publicist Ilie Sandru, sosit din Toplita, a unor profesori scriitori, asa cum chiar eu veneam de la Universitatea „Alma Mater” din Sibiu, a echipei de conducere de la Casa de Cultură a Tineretului „George Enescu”din Reghin, condusă de pictorul Marcel Naste, recent recunoscut în Italia pentru valoarea creatiilor sale, a unor scriitori din Târnăveni, în frunte cu Răzvan Ducan, a prestigiosilor intelectuali din orasul de pe Mures, precum presedintele Senatului Universitătii „Petru Maior”, Cornel Sigmirean, poetul si radiofonistul de prestigiu Valentin Marica, bibliologul Dimitrie Poptămas, omul de teatru Zeno Fodor si altii, vorbesc de la sine de pulsul acestei manifestări, menite să promoveze recentele cărti ale autorilor invitati. Debutul evenimentului a stat sub semnul colindului, oferit participantilor de artistii familiei Bogătean, prezenti cu o expozitie de icoane pe lemn si pe sticlă de o mare sensibilitate. Astfel, maratonul lansărilor de carte a început cu entuziasm si mare interes.
În cuvântul ce mi s-a dat, am prezentat cele mai noi cărti ale mele. Dintre ele, Lucian Blaga si ultima lui muză, având o prefată de Ovidiu Drimba, este un „dialog în trepte” ce reconstituie nu numai un episod vag cunoscut din biografia operei creatorului, ci si acel „obsedant deceniu” al literaturii noastre contemporane, surprins cu aspecte inedite, instructive mai ales pentru tinerele generatii. Asadar, o carte-document care, în mod neobisnuit s-a reîntrupat dintr-un film, cum a circulat dialogul meu cu Elena Daniello într-o primă formă, si acum convietuiesc, sustinându-se reciproc. În mod cu totul nefiresc, cartea mea, apărută în aprilie 2015 la Editura Technomedia din Sibiu, a parcurs mai întâi un itinerar american, fiind prezentată din Denver, Colorado si San Francisco în California, până în Troy Michigan sau Cleveland, Ohio, Windsor si Hamilton în Canada, pe unde am călătorit. Asa se si explică faptul că abia în toamnă, cartea Lucian Blaga si ultima lui muză a fost lansată la Sibiu, Cluj-Napoca, Deva, Bistrita si acum la Tg.-Mures.
A doua aparitie, intitulată Radu Stanca. Profil spiritual, este o prelungire a initiativei mele si a lui Marin Diaconu, ca îngrijitori de editie, de a pune în lumină personalitatea unui transilvănean de geniu, Radu Stanca, poet si dramaturg prolific care trebuie restituit în întregime. În acest sens, apărea în 2012 o primă abordare a noastră, intitulată Dăltuiri. Noua carte, Radu Stanca. Profil spiritual, publicată la Fundatia Natională pentru Stiintă si Artă din Bucuresti în 2015, având Cuvântul înainte semnat de acad. Eugen Simion, panoramează viata si opera lui Radu Stanca în Reperele biobibliografice si spirituale, continuând cu capitolele Radu Stanca despre el însusi, Valorizări critice, o cuprinzătoare Bibliografie actualizată până la anul 2014, Evocări, în care se valorifică amintirile inedite ale actorilor, ale prietenilor si colegilor autorului, amintiri care vor apărea în curând si într-un volum de sine stătător. A urmat studiul bogat documentat Viena lui Lucian Blaga, în care prof. univ. dr. Cornel Sigmirean a reconstituit orasul studentiei lui Lucian Blaga, capitală a artei în care, la început de secol XX, se întâlneau marile curente, care au fost iluminismul german si expresionismul. În Viena valsului si a husarilor, unde sumedenia de ziare, pe care le citeau studentii o zi întreagă în fata unei cafelute, la cafenelele orasului imperial, te puteai întâlni cu spiritele anvangardiste. Aici, Societatea „România Jună”, frecventată cândva de M. Eminescu si I. Slavici, de C. Porumbescu si Octavian Goga, organiza sărbătorile importante, anuntând anul cel nou printr-o petrecere totdeauna animată tinereste. Astfel, Cornel Sigmirean a reconstituit popasul tânărului filosof transilvănean Lucian Blaga cu date exacte, necesare spre întregirea biografiei lui din perioada ce-i anunta debutul. Era momentul istoric când s-a prăbusit vulturul imperial si natiunile se învrăjbeau. Armata română în 1916 a intrat în Transilvania si în presa din Viena se aduceau injurii la adresa trădătorilor. În 1918 se năruiau simbolurile unei puteri ce, asemenea unui vas de argilă gol pe dinăuntru, făcut tăndări, devenise istorie în peisajul politic din centrul Europei.
Sosit cu suflet mare la acest eveniment minunat al cărtii, Hajdu Gyözö, la cei 87 ani ai săi, a mărturisit că este „scriitor maghiar si patriot român”, amintind mesajul cuvântărilor lui Avram Iancu, care chema la convietuire armonioasă între români, maghiari, sasi si secui. Acesta este glasul Transilvaniei profunde, ca spatiu al multiculturalitătii, după cum cu totii am căzut de acord.
Tânăra scriitoare Mihaela Rascu a supus atentiei o a doua cartea a ei, intitulată Oglinzile pământului, care vine imediat după volumul de debut Nebănuitele fete ale secundei, apărut în octombrie 2015, în cadrul proiectului cultural „Punti de lumină”. Proza ei scurtă, după cum atestă Mariana Cristescu, semnând cuvântul înainte al cărtii, are modele în realitatea imediată, asa ca în povestirea Vasilica sau în Cântecul fazanului, proză distinsă cu Premiul Odobescu pe anul 2015, dar ele poartă un mesaj, ilustrează o filozofie de viată, pornind de la o realitate trăită. Autoarea are stiinta de a surprinde un eveniment ajuns într-un punct-cheie, în jurul căruia stie să creeze un strop de magie. Este maniera ei de a îmbrăca realitatea, drept care Mariana Cristescu crede în viitorul ei ca scriitoare, încredere la care ne raliem si noi după lectura, timp de o noapte, a cărtii.
„Muschetarilor” echipei „Puntilor” li s-au oferit „diplome aniversare-10” de către Mariana Cristescu, mereu caldă si spontană în demersul ei, prin care a alternat lansările de carte cu recitarea de poezie, momente muzicale cu interventia autorilor ori cuvântul unor participanti deosebiti, asa cum erau sotia scriitorului Romulus Guga, medicul prof.univ.dr. Voica Foisoreanu, Viorel Popescu de la Iasi, familia profesorilor bucovineni Rodica si Carol Puia. Călin Bogătean, cu sotia si fetele lor, cea mare, Roxana - liceană, felicitată la eveniment de profesoara dirigintă, printr-un gest de mare delicatete, au parcurs un drum artistic început în 2005 cu prima expozitie de icoane, prezentată la ziarul „Cuvântul liber”.
Autorul romanului Asa a fost să fie, Ilie Sandru are o biografie culturală în care fiece titlu este important, după opinia lui Valentin Marica. Crezul scriitorului, având reper în cuvintele lui Ioan Gură de Aur: „Trebuie să aducem fapta cea bună ca îndemn, reamintind-o”, sustine mesajul noii lui cărti. Ajuns pe pragul vârstei de 85 de ani, Ilie Sandru conduce solemn si cu autoritate jurnalul de război al ofiterului Nimereanu, care i se confesa, îmbinând frontul de luptă în Al Doilea Război Mondial cu cel al vietii lui, în care dragostea s-a dovedit a fi izvor de putere. Acest nou roman continuă un altul, Peste hotarele timpului, dedicat eliberării Reghinului, ocupat temporar de horthysti. Autor al celei mai temeinice monografii dedicate lui Elie Miron Cristea si al altor romane, Ilie Sandru crede cu tărie în indestructibilitatea fiintei noastre nationale.
Romeo Morari, reporter de fortă la Radio Târgu-Mures, s-a prezentat la editia jubiliară a „Puntilor de lumină” si ca scriitor si poet, citind din versurile sale, care au început să fie selectate în volume, începând din 1999, când apărea Sub aripa Păsării Albastre.
Valentin Marica a supus atentiei noua sa carte de publicistică, intitulată sugestiv Iarba Golgotei, în care valorifică 40 de ani ai arhivei Radioului din Tg.-Mures, un imens corpus, altfel amenintat de uitare. Trăim într-o epocă în care genurile publicisticii, de la eseu la interviu, îsi pierd puritatea clasică, iar în ciuda tehnicii avansate nu se mai arhivează materialele folosite în emisiuni. Însusi Semnalul cultural cu evenimentele consemnate reface esentializat viata Transilvaniei de-a lungul celor patru decenii.
Presedintele Ligii Scriitorilor Români, filiala Tg.-Mures, Mircea Dorin Istrate, a oferit „diplome de participare” oamenilor de condei care meritau a fi felicitati. Între ei, poetul Răzvan Ducan a prezentat noul său volum, Strigăt din curba lui Gauss, apărut la Editura Nico din Tg.-Mures în 2015, stilul său înbinând umorul cu sarcasmul liric, ilustrat si în Poporul de prosti versus Eminescu din 2013. Viitoarea carte anuntată de poetul din Târnăveni este Vinul care n-a văzut strugurii. Un microrecital a sustinut si ziarista Simina Cota din Reghin, care a selectat pentru evenimentul jubiliar versuri ale Dorinei Stoica.
Lazăr Lădariu a valorificat cei 53 ani ai săi de publicistică într-un volum masiv, de aproape 700 pagini, apărut la Editura Vatra Veche din Tg.-Mures sub titlul Veghe. Pe cât de concis, pe atât de expresiv, cuvântul “veghe” este prezent si în alte formulări ale cărtilor sale de versuri sau publicistice. Asadar, o carte-martor a problematicii tensionate din anii deplinei maturităti (4 ian. 2013- 23 oct. 2015) pentru viata gazetarului atent la tot ce se întâmplă în urbe, în tară si pe mapamond. Ochiul de veghe, reprezentat simbolic pe coperta 1 a volumului, este un adevărat avertisment la adresa imposturii de orice natură. Multe incitante titluri de articole, precum Guvernanti români, cititi si băgati bine la cap!, îl situează pe Lazăr Lădariu pe pozitia unui mentor în ale politicii, pe care a încercat-o în experienta lui de deputat în Parlamentul României. Neîndoios, el este o constiintă românească prin care trec toate durerile si strâmbătătile timpului nostru, semnând aici o carte de învătătură într-ale societătii noastre, care nu trebuie să accepte globalizarea ca pe un opus al identitătii nationale, ci ca pe un potentator al acesteia. Cuvântul său la jubileu, axat pe ideea că gazetăria e o luptă continuă, a emotionat prin profesiunea de credintă pe care el a făcut-o cu patos, ca om de atitudine politică, de la primul articol, Ce-ti doresc eu tie, dulce Românie?, si până la cel din urmă, Pe cine supără adevărul?, încheiat cu o formulare axiomatică pentru convingerea sa: „Repet ce am mai spus de atâtea ori! Dacă Bunul Dumnezeu ne-a lăsat aici, pe toti, aici trebuie să trăim împreună, în pace si în deplină întelegere!”
Doru Dinu Glăvan a salutat evenimentul jubiliar, la care a venit din dragoste, mărturisind că este mai bogat, având asemenea prieteni la Mures. De 50 de ani, el activează la Radio Bucuresti, după ce a realizat Radio Resita. În calitatea sa de presedinte U.Z.P.R., aduce ameliorări si inovatii în breasla jurnalistilor, fiind multumit să anunte aparitia primului număr din revista “U.Z.P”, care se doreste a fi un nou „reper în media românească”, prin rubricatura si temele inedite, pe care le va aborda această publicatie profesională. Îngrijorarea Domniei Sale este legată de viitorul jurnalismului românesc, amenintat de superficialitatea culturii cu care intră în presă noii absolventi. Perspectiva aceasta sumbră a provocat un moment de dezbatere, la care s-au antrenat si alti participanti la eveniment.
Cantautorul Traian Comsa, sosit de la Sighisoara, a propus un program de muzică folk pe versurile poetului Nicolae Băciut, iar reghinenii Smaranda German si tatăl ei, Enea German, au interpretat compozitii pe versuri de autori mureseni dar si din lirica natională.
Cartea Marianei Cristescu, recent apărută la Editura Vatra Veche din localitate si intitulată Amor prohibit-Forbidden love, a fost tradusă în engleză de Ileana Sandu. Asa cum observa Valentin Marica în prezentarea lui, autoarea evoluează în versurile volumului spre o nouă tehnică, cea a exprimării codate. Este o decantare a fiintei până la jurământul făcut cu mâna pe inimă, ca renastere a celei care, după o viată de jurnalistă, apare într-o altă ipostază, asemenea cochiliei ce naste si din ea apare un nou melc. Făcând un periplu prin teritorii lirice cu functie recuperatoare, poezia volumului se înaltă pe doi piloni, cel a contururilor biografice si acela al contururilor culturale, sustinut de lectura poetei în domeniile filosofiei si artelor. De aici si formula inedită a poetei: „Mucius Scaevola n-a fost fratele meu. / El nu si-a jertfit decât dreptul său brat./ Eu, neavând mai de pret/ decât inima,-pe ea am sortit-o flăcării,…” (Blasfemie). O poezie a trăirii filtrate prin meditatie, oglindind portretul interior al unui om întreg. „Această carte, a conchis Valentin Marica, e adevărul Marianei Cristescu.”
Publicistul, editorul si poetul Nicolae Băciut a lansat în discutie o altă temă dureroasă si nelinistitoare, cea a situatiei traducerilor din literatura română. O asemenea activitate solicită o calitate înaltă a pregătirii profesionistilor care se angajează să „rescrie” textul supus traducerii. În conditiile în care echivalente simetrice nu se găsesc în limba de sosire a textului, sarcina traducătorului devine mai dificilă. Îngrijorător este adevărul că din literatura română clasică nu s-au tradus suficient în alte limbi scriitorii fundamentali, iar promovarea traducerilor se face în conditii improprii, produse si de subiectivitatea selectiilor. Nu există un circuit oficial, prin care cartea să ajungă la cititorul căruia îi este destinată. De aceea, traducerile realizate în tara noastră nici nu ajung în circuitul marilor premii. Nu avem până în prezent un Premiu Nobel pentru literatură.
Pe tot parcursul zilei, standul cu noile cărti a stat la dispozitia iubitorilor de literatură, care le-au cumpărat la preturile stabilite de autori, iar acestia au dat autografe. Asadar, un exercitiu de admiratie care a apropiat si mai mult participantii la acest eveniment, unde s-a vorbit despre vreo 14 cărti importante, care tocmai îsi încep călătoria lor printre oameni.
În încheiere, Mariana Cristescu a anuntat viitoarea editie pentru 25 martie 2016, iar Nicolae Băciut a prezentat ideea proiectului celor 100 cărti pentru Marea Unire, care se va finaliza în anul 2018, când ele vor constitui obiectul unei expozitii itinerante, ce va trece prin mai multe localităti, spre a se opri la Alba Iulia.
Ca organizatoare neobosită a unui asemenea eveniment fast, atât de divers ca tematică si forme de ilustrare a artisticului, doamna Mariana Cristescu, împreună cu echipa dânsei de colaboratori/ alias „muschetari”, cum obisnuieste cu familiaritate să-i numească, merită întreaga pretuire, mai ales că „Punti de lumină” este singura manifestare de o asemenea înaltă calitate a promovării artistilor si a cărtilor recent apărute, în special, pe raza judetului Mures.
|
Anca Sîrghie 1/3/2016 |
Contact: |
|
|
