Retete romanesti
Retetele ce vor urma sunt luate din cartea de bucate a lui Radu Anton
Roman, intitulata Bucate, vinuri si obiceiuri românesti, editie noua,
îndelung revazuta si mult adaugita, carte care v-o recomand cu cea mai
mare placere.
Nu e doar o carte de bucate, ci e un manual de viata buna,
o carte plina de umor si veselie, parca scrisa la betie…
Autorul, foarte cunoscut datorita emisiunilor sale la postul de
televiziune ProTV, este si un specialist în vinuri românesti, în special
vinuri pre-filoxera, amenintate acum de regulile Uniunii Europene.
Cine încearca vreo reteta, va rog sa invite la masa si pe subsemnatul &
comp. Vinul din reteta se poate înlocui cu ce e prin comertul de stat
canadian…
Mici sau mititei
ˇ 1 kg ceafa de vitel (mânzat)
ˇ 500 g ceafa de porc
ˇ 250 g pulpa de miel
ˇ 250 g muschiulet de cal (nu e obligatoriu, dar, cândva, asa se faceau
micii)
ˇ 1 lingura sare
ˇ piper (dupa gust)
ˇ 1 capatâna usturoi
ˇ 1 ardei iute
ˇ 1 legatura cimbru
ˇ 3 linguri smântâna nefermentata (sau, mai recent, 1 lingurita
bicarbonat)
ˇ 1 lingurita praf miroase: ienibahar, rozmarin, chimen
ˇ 1 lingurita boia
Zeama
ˇ 1 ceapa mare
ˇ 1 morcov mijlociu
ˇ 2-3 oase mari de vita
ˇ Se toaca carnea marunt (dar cine a sti s-o toace cu satârul, câstig ar
avea)
ˇ Se framânta bine cu sarea, piperul, smântâna (sau bicarbonatul),
miroasele, ardeiul iute si usturoiul tocate marunt (pâna devin pasta),
boiaua, cimbrul macinat praf, pâna totul e un aluat
ˇ Între timp, oasele de vita sparte au fiert împreuna cu zarzavaturile
vreo doua ore pâna când din doi litri de apa s-a ales doar o jumatate
litru de supa
ˇ Strecuram supa si o racim, apoi o framântam bine împreuna cu carnea
ˇ Amestecatura asta se lasa sa-si revina din ce-a patit câteva ore bune
în frigider
ˇ Micii se rotunjesc fie în mâna, udând-o mereu (pasta, nn), sa nu se
lipeasca, fie prin teava de cârnati a masinii de tocat
ˇ Nu tigaia e rostul micului, ci gratarul si focul corespunzator de lemn
si carbuni
Demâncare veche, luata de prin podisurile Anatoliei si prefacuta pe
româneste, cu carne de porc, micul s-a desprins de profet si s-a lipit
de Miorita si prin faptul ca se bea, se bea temeinic.
Dar nu se bea cu bere, cum zic unii, ci cu vin sec si vesel de sud, de
unde se retine ceva usor, o Rosioara de prin Dolj, - vin vag „rozé", de
nisip - mai ales daca a fost un an cu ceva ploaie (mahmureala
batrâneasca zice ca ploaia din august subtie vinul), sa fie mai zemos,
ca vine din seceta Dabulenilor, bietul… Sau, pentru zilele mai
friguroase, o Crâmposie de Dragasani, culeasa târziu, imediat dupa ce a
cazut prima bruma si dusa a fost amintirea verii. Ori o Feteasca Alba,
subtirica si rea, de Furculesti.
N-as uita, la un mititel pufos, chiar si cu bautura alaturi, o ciusca
domesticita în otet de vin, un mustar frecat cu hrean sau un mujdei în
care s-au presarat trei tocaturi de verdeata: marar, leustean si
patrunjel.
NN: Chiar daca e numarul unu la export de carne de cal, în Canada nu
poti cumpara muschiulet de cal. Asa ca vrând-nevrând, pâna la vremuri
mai nebune, va trebui sa înlocuim carnea de cal cu cea de miel sau de
capra (la St. Jacobs în piata am cumparat o carne de capra cu care am
facut cei mai buni mici!)
|
Sebastian V. Toronto 7/26/2004 |
Contact: |
|
|
