Pianista Antonia de Wolfe din Toronto
Antonia de Wolfe si-a început educatia muzicalã la Bucuresti, unde existã de mult timp o puternicã scoalã interpretativã.
A continuat la celebra Scoalã Centralã de Muzicã a conservatorului P.I.Tchaikovski de la Moscova, unde a studiat, între altii, si Sviatoslav Richter.
Formatã în spiritul reputatei scoli ruse, a plecat apoi la Accademia di Santa Cecilia, unde a deprins stilul de interpretare occidental, mai reflexiv si mai detasat.
A constatat însã cã, dezvoltându-si preponderent performantele de executant, pentru a ajunje la maturitatea interpretarii si dezvoltari ca musician, a decis sã-si completeze studiile printr-un masterat în cadrul Universitãtii din Toronto cu eminenta profesoara Marietta Orlov o descendenta a renumitei profesoare Florica Musicescu, ceea ce i-a îmbogãtit personalitatea artisticã.
A oferit recent publicului vienez un recital construit ca o sectiune prin muzica elaboratã în acest oras, cu piese mai putin cunoscute de Haydn, Beethoven, Schubert si Webern. Are, desigur, preferintele sale muzicale, mai ales lucrãrile marilor romantici ca Schumann si Chopin.. S-a apropiat însã si de modernii atonali, ba chiar si de contemporanii pe care multi pianisti îi evitã, fiindcã nu entuziasmeazã nici publicul, nici pe organizatorii de concerte. Astfel, a prezentat, împreunã cu alti instrumentisti ai orchestrei Kindred Spirits Orchestra, un portret al interesantului compozitor francez, Guillaume Connesson.
Orice pianist, cu foarte putine exceptii, trebuie sã combine activitatea artisticã propriu-zisã cu cea de profesorat.
Ea este in present profesoara la International Music Academy si Contemporay Conservatory of Music and Arts unde preda atit la cei mici si la cei care vor sa continue studiile profesional. Urmãrirea atentã a elevilor, mai ales a celor începãtori, este extrem de stresantã pentru pianistã, pentru cã falsurile zgârie nervii, iar ezitãrile si pierderea mãsurii exaspereazã. Totusi, existã si fenomene de sinergie, prin care activitatea didacticã si cea artisticã se potenteazã reciproc. Alegerea repertoriului în functie de profilul si pregãtirea elevului dezvoltã discernãmântul profesorului ca artist. Acompanierea elevilor care studiazã canto sau alte instrumente decât pianul este, si ea, beneficã pentru lãrgirea orizontului muzical al pianistei.
Antonia de Wolfe a fost solicitatã sã fie repetiteur la orchestra Kindred Spirits Orchestra sub bagheta dirijorului Kristian Alexander,unde a interpretat concerte de Beethoven, Schumann, Mendelssohn în asteptarea solistului invitat
A fãcut-o cu dãruire si respect pentru muzicã, dar si pentru membrii orchestrei, stabilind cu acestia o relatie cordialã. Performanta ei a fost apreciatã de cunoscãtori, iar satisfactia de a interpreta piese de anvergurã nu i-a fost deloc micã, ca urmare sa fie invitata sa cinte ca solista in stagiunea 2015 -2016 concertul de Beethoven numarul 26 la Markham Theatre .
Muzica are douã caracteristici extreme. Pe de o parte, este de o rigoare absolutã, fiind, de fapt, matematicã, adicã o constructie din raporturi de numere. Pe de altã parte, ea izbeste direct sensibilitatea ascultãtorului. Interpretul mediazã între conceptul de naturã matematicã si expresia lui emotionalã.
Antonia de Wolfe, o pianistã aflatã la deplinãtatea fortelor ei creatoare, este pe deplin constientã de dificultatea demersului ei artistic.
Ea nu face parte din seria de automate , bine dresate si lipsite de reflectie.
Stie cã trebuie, la fel ca un sportiv, sã-si întretinã agilitatea degetelor prin exercitii constante, chiar dacã, uneori, insipide. Se supune rigorilor ritmului, mãsurii, tempoului, dar le flexibilizeazã, utilizând mijloacele specifice pianului: raporturile de intensitate între sunete (nuantele), frazarea, rubato-ul discret, pãstrat în limitele bunului gust.
Are grijã sã redea tot ceea ce se aflã, câteodatã ascuns, în partiturã, ca de pildã liniile melodice secundare, de multe ori neglijate în favoarea unui brio superficial. Solicitat între obligatia la luciditate si nevoia de expresivitate, psihicul pianistei este mereu încordat, sub tensiune. Subtilitatea interpretãrii rezultã tocmai din capacitatea ei de a stãpâni lucrarea, stãpânindu-se pe sine.
Trãirea pianistei în timpul actului interpretativ este complet diferitã de cea a auditoriului. Publicul meloman percepe muzica îndeobste în mod pur auditiv, ca pe ceva „care ghîghilã plãcut urechile”, cum spunea Caragiale, cu toate cã existã si timide perceptii sinestezice.
În schimb, sunetele se transmit mintii pianistei direct prin muschi si nervi, experienta ei este una corporalã. De aici rezultã dificultatea de a te pãstra în starea de veghe intelectualã, precum si necesitatea unei reactii critice, în timpul repetitiilor, din partea unui ascultãtor avizat, care stie „cum se aude din salã”. Chiar pianistii cu experientã si reputatie simt nevoia controlului din partea unui coach, fie acesta unul improvizat, asa cum actorul se bazeazã pe avizul regizorului.
Originalitatea artisticã nu rezultã din refuzul influentelor, ci din multiplicarea lor.
O viatã de artist nu poate fi satisfãcãtoare în absenta recunoasterii. Stendhal spunea cã oamenii au nevoie de succes, pentru cã acesta îi face mai buni. Totusi, succesul rãsunãtor, de vedetã a podiumului, cel care necesitã o putere fizicã si psihicã deosebitã, nu este absolut necesar pentru ca o carierã sã fie rotundã si bine împlinitã.
Dacã stãm bine sã ne gândim, pianistele care au marcat într-adevãr istoria interpretãrii muzicale, lãsând amintiri de nesters, pot fi numãrate pe degetele unei singure mâini: Clara Schumann, Clara Haskill, Annie Fischer, Martha Argerich si Elena Bibescu, mama printilor Antoine si Emmanuel. Aceasta din urmã, însã, ca mare aristocratã, nu se producea decât în propriul ei salon parizian, care era frecventat de toti marii compozitori si pianisti de la sfârsitul secolului al XIX-lea.
Suntem convinsi cã Antonia de Wolfe va continua sã alterneze profesoratul cu activitatea concertisticã, lãrgindu-si mereu repertoriul si pãstrând acelasi remarcabil echilibru între luciditate si expresivitate.
Nota Observator :
Pianista Antonia de Wolfe si violonistul Ruben Kosmyan ne invita la un Concert de Muzica Clasica .
In program muzica de : Brahms, Ravel, Sarasate, Saint - Seans and Debussy.
Concertul va avea loc duminica 1 Martie la ora 7,30 pm la 80 Blythwood Road - Baptist Church - din Toronto
|
Observator 2/12/2015 |
Contact: |
|
|
