Mi se bat visele cap în cap
Mi se bat visele cap în cap, ca doi cerbi –
Îi aud cum icnesc, se împung, se desfac,
Unul poartã o stea de aur în frunte drept herb,
Celãlalt are coarnele mari, rãmuroase – copac.
Primul cerb-vis vine, hãt, dintr-un pisc de Carpati
Si-are ochi visãtori: stropi de soare si cer,
Cel de-al doilea – din Stîncosii suri, avântati,
Neguros si semet, ca un nordic mister.
Doamne, spune-mi cãruia parte sã-i tin,
Care din ei e mai vrednic de dragostea-mi, oare?
Înclestãrile lor le resimt în mine din plin
Si fiece ranã cu trenã de sânge mã doare.
Cãci fiecare cerb deopotrivã-mi stârneste
Noian de trãiri ce mã-naltã, m-apasã,
Unul de muntii si codrii strãbuni mi-aminteste,
Altul de tara în care mi-aflai nouã casã.
O, cerbi pãtimasi, cu priviri sfredelind injectate,
Opriti-v’- odatã si cuminti m-ascultati:
Iatã, am sã vã mângîi între coarnele rãsfirate
Dezmierdându-vã cu-al meu cânt, ca pe doi frati împãcati...
Toronto / ON
|
