Dor de Eminescu - la Campul Romanesc dela Hamilton
O alee de plopi, cu melancolii eminesciene – pana la bustul lui Mihai Eminescu, sculptat in marmura alba de sculptorul Nicapetre. Pe deal un podet serpuit ce duce la Capela Sfanta Maria, in stihar alb, domina peisajul si sufletul. Parcuri cu brazi, castani, pini, meri ciresi si mesteacani. Raul se largeste si sub deal formeaza un iaz. Salciile se despletesc de freamat si racoare. Se aud greierii parca din adancul pamantului, sau din soarele torid. In basme se spune ca Fat-Frumos aruncase o oglinda in urma ca sa infranga zodia raului. In oglinda iazului de la Campul Romanesc din Hamilton,se oglindesc padurile de pe deal, padurile din noi, iar in mijloc - poienile Luminii, Biserica de sus, piatra de lumina. Linistea verdelului pur pluteste pretutindeni. Loc de intalnire al romanilor.
Aici ne-am intalnit, membrii cenaclului Observatorul si invitatii lor, pentru al comemora pe marele nostru poet Mihai Eminescu. Langa statuia lui Mihai Eminescu au recitat tineri sau oameni cu parul carunt, poezii din opera lui nemuritore, aici s-au citit poezii dedicate lui de poetii care traiesc langa noi , aici au rasunat cantece minunate pe versurile lui , langa statuia lui au dansat tineri in frumoase costume populare.
Soarele coboara pe iaz, apoi se ascunde domol printre copacul de pe deal, Luceafarul inteapa cu o raza panza verzuie a serii. O ceata fina de borangic acopera iazul si tot Campul, noaptea coboara in aceasta mica Romanie, cerul e incarcat cu stele in varful inimii, ca un patrafir cosmic pe umerii celui Etern.
Plecam spre casele nostre mai frumosi si mai bogati.
|
Observator 6/21/2004 |
Contact: |
|
|