Father' s day si reflectii asupra vietii de familie
La 20 Iunie în acest an, sarbatorim Father's Day - Ziua Tatalui, dupa ce, în luna trecuta, la 9 Mai, s-a sarbatorit Mother's Day - Ziua Mamei.
Se pare ca aceste sarbatori s-au instituit si au capatat traditie numai în Nord-America - în Statele Unite si în Canada.
Oricum, ele îsi au rostul lor, oamenii fiind îndemnati sa-si îndrepte gandurile catre parintii proprii, dar si catre mame, respectiv catre tati, în general, parintii meritand pretuire, respect, venerare pentru ca au întemeiat familii, au contribuit la asigurarea continuitatii vietii pe pamant, îngrijindu-se apoi de cresterea si educarea copiilor, de apararea lor de rele, de învatatura si îndrumarea lor în ale vietii pana ce tinerii si-au lasat sau îsi pot lasa "corabiile proprii sa navigheze".
Copiii care-si cinstesc parintii se vor bucura de harurile divine, asa cum se spune în porunca a patra din cele zece porunci biblice: "Cinsteste pe tatal tau si pe mama ta, ca sa-ti fie tine bine si sa traiesti ani multi pe pamant". Zilele respective sunt, totodata, un prilej pentru a cinsti memoria parintilor trecuti la cele vesnice, un prilej de a ne ruga pentru odihna, cu cei drepti, a sufletelor lor.
Cele doua sarbatori, acum Ziua Tatalui, prilejuiesc si reflectii asupra familiei - pe care o vedem ca pe o unire responsabila si durabila a barbatului cu femeia în fata lui Dumnezeu si a oamenilor, o unire realizata în baza unor norme morale sanatoase, un fundament al societatii. În zilele noastre, familia este destabilizata, aflata într-un echilibru precar, expusa la tot felul de "înnoiri" si provocari care o îndeparteaza de menirea ei traditionala: transmiterea vietii, scoala în care se învata limba, credinta, valorile umane, deschiderea fata de semeni, iubirea ca vocatie fundamentala a omului.
Oamenii de bine nu pot fi de acord cu tendintele actuale ale societatii de a renunta la casatorie, la fami-lia traditionala si la valorile ei, deci la valori spirituale, chezasuite de taina cununiei - si de a le înlocui prin relatii întamplatoare, uneori mercantile sau împotriva firii.
Avem, asadar, datoria de a milita pentru apararea si respectarea familiei, pentru pastrarea nealterata a functiilor ei: perpetuarea fiintiei umane (functia biologica), buna gospodarire (functia economica avand ca tel asigurarea unei vieti prospere - prin harnicie, onestitate si întelepciune), precum si asigurarea unui climat afectiv sanatos, propice cresterii si îndrumarii atente a copiilor (functia educativa).
Numai o asemenea familie este compatibila cu ade-varata fericire. "Împarat sau om de rand, spunea J.W.von Goethe, cel mai fericit este cel ce-si gaseste fericirea acasa".
|
Observator 6/14/2004 |
Contact: |
|
|
