Locuri spirituale si orase din Romania ( XII ) - Mânăstirea Călui si orasul BRAD, orasul aurului
Mânăstirea Călui
Sfânta mânăstire Călui, cu 5 călugări care duc o viată de obste, păstoriti de staretul Corneliu Miroslav, se află în arealul satului Călui din comuna Oboga (renumit centru de ceramică populară), judetul Olt, la 20 km Vest de municipiul Slatina. Întemeiată în anii 1516-1521, în timpul domniei lui Neagoe Basarab (1512-1521), de către banul Vlad si frații săi, Dumitru si Balica, mânăstirea Călui, cu biserica Sfântul Nicolae, a fost refăcută de către boierii Craiovesti, iar apoi restaurată si înfrumusețată de frații Buzesti în perioada 20 aprilie 8 iunie 1588 (atunci au fost construite si corpurile de chilii). Biserica Sfântul Nicolae, de dimensiuni mici (15 m lungime si 6 m lățime) este un monument reprezentativ al arhitecturii muntenesti din sec. 16, care se impune prin proporțiile grandioase ale turlei și prin bogata decorație a fațadelor (parament de cărămidă si tencuială, cu un puternic brâu median, având registrul inferior împărțit în panouri dreptunghiulare, iar cel superior cu arcaturi duble). În interior se păstrează un ansamblu de picturi murale executate de mesterul zugrav Mina în anii 1593-1594 si spălate în 1908, între care se evidențiază un amplu tablou votiv care îi înfățisează pe frații Radu, Preda si Stroe Buzescu, precum si un tablou votiv cu domnii Mihai Viteazul si Petru Cercel. În pronaosul bisericii se află mormintele lui Preda Buzescu (mare ban al Craiovei) si Radu Buzescu (mare clucer). Biserica a fost renovată în anii 1650, 1828, 1834 si amplu restaurată în 1932-1937. Turnul-clopotnită datează din sec. 17. Întreg ansamblu monahal este înconjurat de un puternic zid de cărămidă.
BRAD orasul aurului
Situat în partea central-vestică a României, în Nordul judetului Hunedoara, municipiul Brad se află cuibărit în depresiunea omonimă de la poalele Munților Bihor si Metaliferi, la 278 m altitudine, pe cursul superior al Crisului Repede. Cei 17 611 locuitori ai municipiului sunt răspânditi pe o auprafată de 10,5 kmp, ceea ce reprezintă o densitate de 1 677 locuitori/kmp. Orasul dispune de o stație de cale ferată, inaugurată în 1890. Aflat în triunghiul aurifer al Munților Apuseni, cunoscut sub numele Abrud-Zlatna-Brad, municipiul este un important centru de exploatare a minereurilor auro-argentifere, cât si de exploatare a cărbunelui brun. Activitatea economică este marcată de unități specializate în construcții si reparații de utilaje miniere, de exploatare și prelucrare a lemnului (cherestea, mobilă s.a.), de confecții si tricotaje si de întreprinderi ale industriei alimentare. Bradul este un tradițional centru de cojocărit și un vechi centru cultural (gimnaziul românesc inaugurat în 1860 este astăzi liceul Avram Iancu). În oras funcționează un muzeu de istorie si etnografie, un muzeu al mineritului, cu interesante colecții mineralogice, o bibliotecă municipală (fundată în 1920) și o casă de cultură (1904).
Istoric. Menționat documentar ca asezare rurală, prima oară, în 1445, comuna Brad a devenit în sec. 18-19 un activ centru minier, cu mari si renumite târguri anuale unde se valorificau fructele si produsele din lemn în schimbul vitelor si cerealelor aduse din zonele de câmpie. La mijlocul sec. 19 a fost unul dintre principalele centre ale Revoluției de la 1848-1849 din Transilvania. La 23 ianuarie 1849 a fost ocupat de trupele maghiare comandate de generalul Bem, dar eliberat în luna mai 1849 de armata revoluționară a lui Avram Iancu. Declarat oras în 1941 si municipiu la 15 septembrie 1995.
Obiective de interes turistic: biserica având hramul Adormirea Maicii Domnului (sec. 14), cu un ansamblu valoros de picturi murale interioare, între care se remarcă tabloul votiv ce-l înfătisează pe cneazul Bălea cu soția sa (Visa) si copiii. Biserica păstrează la exterior, pe peretele dinspre Nord, fragmente de picturi; statuile lui Avram Iancu si Crisan (unul dintre conducătorii Răscoalei din 1784-1785 din Transilvania), opere ale sculptorilor N. Corcescu si, respectiv, Radu Moga.
|
Dan Ghinea - Toronto 1/21/2004 |
Contact: |
|
|
