Ce citeau batranii nostri - “VERITAS”, Saptamanal de literatura - teatru - si cinematograf, 24 iunie1939
MI – E DRAG ORASUL IN CARE M – AM NASCUT : CRAIOVA - de COCA FARAGO
Strada Unirii pe care se insira Palatul Mihail, hotelul “Palace”si cofetaria cu acelasi nume, Prefectura, beraria – cafeneaua – hotelul – restaurant – teatru de vara (Titi Mihailescu si trupa de preferinta) “Minerva”, Posta, Cercul Militar (unde se desfasoara monoton serate si ceaiuri dansante militare si civile in scop de binefacere), biserica “Mantuleasa” si casa Vrabiescu. Hotarat: strada Unirii (o Cale a Victoriei in miniatura) e vrajita. Craiovenii, de indata ce au o ora sau numai cateva minute libere, alearga de la orice distanta, sa se plimbe aici…
Strada Cogalniceanu, pe langa Fundatia “Alexandru si Aretia Aman”, mai are un locas de cultura: Conservatorul de Muzica si Arta dramatica “Cornetti”. Acolo, maestrul Alexandru Dem.Dan, actorul care insemneaza pentru istoria teatrului caiovean ceea ce Nottara a fost pentru istoria teatrului bucurestean, e inca singurul si desavarsitul indrumator al celor indragostiti de scena datorita muncii si sacrificiilor lui de zeci de ani. Regizor, director de scena, actor – artist, nu functionar dramatic (a fost un Hamlet extraordinar), a fost, este si va ramane intotdeauna mandria teatrului craiovean si una din cele mai inalte culmi ale reprezentantilor teatrului romanesc. Un mare actor pe care l-am vazut eu la Craiova a fost si Mihalache Ionescu. N-am sa-l pot uita niciodata in “Avarul” (Moliere) si in “O scrisoare pierduta” – in rolul cetateanului turmentat. Pe Coana Joitica o juca Aura Fotino. Cuplul ar fi putut aparea pe oricare dintre marile scene. Era, in adevar, exceptional. Si cate ar mai fi de spus despre Teatrul National din Craiova, pe care lipsa de interes a ultimei conduceri l-a zvarlit pe vesnicie in acel trecut fara margini din care infloritul ram al zambetului Marioarei Farcasanu, infratit, peste mersul anilor, cu melodia glasului de cantec si argint al Marioarei Cretulescu, traieste in toate primaverile amintirilor noastre.
Sa ne oprim acum si la “Minerva”. Aici au locuit, pana au inchiriat casa din strada Unirii, venind din Braila, in ianuarie 1907, Elena si Francisc Farago (parintii autoarei articolului – nota “Obs.”) Aici, pana la ivirea hotelului “Palace”, in dreapta Prefecturii, au poposit vizitatorii de elita ai urbei. La parter, in cafeneaua – berarie – restaurant, s-a pus la cale infiintarea cotidianelor “Presa” si “Jurnalul”, in a carui redactie am lucrat si eu. Sub directia d-lui avocat Mihail Vasilescu, ziarul avea atunci printre redactori pe profesorul-scriitor Nicolaescu-Plopsor, competentul director al Muzeului Regional, ziaristul Gh.Chitibura, poetul si ziaristul I.Jales, ziaristul Paul Tomescu, poetul Preda Savu, poetul Eugen Constant (frate cu celalalt poet Constant, Paul, ofiter, actualmente stabilit la Sibiu, frate cu Savin Constant, poetul stins in accidentul de cale ferata de la Recea, cu scriitoarea Lucia G.Burdun si cu avocatul-scriitor Iancu Constantinescu, distins intelectual, autorul valoroasei lucrari juridice “Justitia Fundamentum Regnorum”, autorul romanului “Cu aripi noi spre creste” si al recentului volum despre viata si opera lui Octavian Goga) etc. Munca si voie buna erau din plin in redactia noastra cea de toate zilele – cum am numit-o in cateva reportaje. Am imprumutat numele teatrului d-lui Victor Ion Popa fiindca, pentru indrumarile d-sale, actorii si publicul craiovean i-au ramas indatorati. Eu am debutat in anul 1926 in rolul “Pufusor” din piesa d-sale pentru copii “Pufusor si Mustacioara”, avandu-l ca director de scena pe d-l Adrian Maniu, in timpul directiei Grigore Dragoescu, dupa ce Victor Ion Popa montase “Camila trece prin urechile acului” si “Ciuta”…
Tot aici, la “Minerva”, stand in fata unei mese plasate in semi-clar-obscur, seara de seara, profesorul T.Paunescu – Ulmu a meditat la Eminescu despre a carui viata tragica a si “compus” mai multe volume. Tot aici avocatul Radu Popp, fiul cel mare al Mariei si al lui Misu Popp, magistratul Adrian Manoliu, craioveanul prin adoptiune Valentin Gabrielescu, avocatul Chaland si inca multi tineri si mai putin tineri cu prestanta intelectuala si-au petrecut noptile in “suete” spirituale, ori in taceri doveditoare de melancolii…
Din materialele culese de Adrian Butoi
|
*** 1/20/2004 |
Contact: |
|
|
