Sighișoara, portul, cântecul și jocul românesc, la cea de-a X-a ediție a „Lăsatei Secului”
Ca de fiecare dată, în preajma începutului Postului Nașterii Domnului, la Sighișoara, sub oblăduirea preotului Ioan-Cosmin Boian, ca inițiator, un bun român ce-și iubește cu mult drag obârșia, tradițiile, obiceiurile neamului face ca întotdeauna din această întâlnire cel mai important eveniment cultural dedicat sighișorenilor, o sărbătoare a portului, cântecului și jocului popular românesc, devenită deja tradiție. De mai bine de 12 ani, cu excepția perioadei pandemiei, părintele Cosmin lasă deoparte odăjdiile preoțești și, în după-amiaza zilei de duminică, 8 noiembrie, zi dedicată Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, îmbracă straiele portului popular românesc. Este, totodată, o zi de sărbătoare și de cinstire pentru toți cei care poartă numele acestor sfinți Arhangheli.
Pentru sighișoreni, dar și pentru părintele Cosmin, această sărbătoare a jocului și cântecului popular românesc, ajunsă la cea de-a X-a ediție, reprezintă un prilej de mândrie și de respect față de tot ceea ce avem mai înălțător și mai curat ca neam românesc.
De remarcat este faptul că, la toate edițiile precedente, dar și la cea prezentă, Dumnezeu, prin bunătatea Sa dătătoare de viață, ne-a dăruit căldura și lumina unei zile însorite, îndulcind astfel frigul tăios al iernii ce va să vină.
Pentru locuitorii orașului Sighișoara, această sărbătoare de suflet, în care straiele populare românești sunt purtate cu fală, reprezintă un prilej de mândrie. Este emoționant să vezi marea de oameni îmbrăcați în costume populare, pornind din fața Catedralei „Sfânta Treime”, străbătând centrul orașului și trecând apoi pe sub mărețul Turn cu Ceas.
Odată ajunși în Piața Cetății, într-o zi dedicată iubirii, frumosului și obiceiurilor românești, în văzul localnicilor și turiștilor, pe acordurile muzicii „Hora Unirii”, fiecare om aflat în Cetate,s-a putt alătura acelui cerc de mâini înfrățite, într-o frățietate înălțătoare, simbolizând istoric UNIREA, rotundul întregii Românii.
Mai apoi, tot pe muzică, sub faldurile mărețului Tricolor, ca de fiecare dată la o astfel de sărbătoare, se străbat străzile, sub supravegherea atentă a echipajelor poliției rutiere, se trece podul peste Târnava Mare, în direcția Complexului hotelier și restaurant „Imperial”, condus cu pricepere și multă implicare de familia Corina și Vasile Gal – un adevărat sanctuar al bunelor practici în domeniul ospitalității și al servirii mesei, unde începe petrecerea.
Aici, și de data aceasta, ca întotdeauna, ospitalitatea, bucatele alese, jocul și cântecul românesc au întregit atmosfera de sărbătoare. Îndrăgiții interpreți Ciprian Pop, Adina Hada – cea care care spunea „noi artiștii cântăm cu inima, înainte da a cânta cu vocea”, și de localnica Nicoleta Pârlea, fiecare cu programul lui în parte, au încântat publicul, iar pe parcursul programului artistic li s-au alăturat: Nicolae Cismaș, mai apoi, Ovidiu Bucșa, cel care venit tocmai din Germania împreună cu fiica sa, special pentru această zi de sărbătoare încântând publicul cu noi cântece, contribuind astfel la înnobilarea unei zile dedicate, prin excelență, cântecului.
Nu puteam trece cu vederea măiestria cusăturilor costumelor populare: iile, cătrințele cu alesături înflorate, în care predomină albul și negrul, cămășile, laibărele, cioarecii și cizmele bărbătești cu tureac, jocul, învârtitele de pe Târnave, toate acestea vrednice de aleasă cinstire.
Din Mărginimea Sibiului au venit la Sighișoara oaspeți dragi și anume, „Veteranii Junii Sibiului”, seniorii, parte a Ansamblului de dansuri Cindrelul „Junii Sibiului”, înființat în anul 1944 de coregraful, iubitorul de folclor Ioan Macrea și preluat, după moartea acestuia, de harnica sa soție, Silvia Macrea, alături de cele două fiice ale lor, Ioana și Silvia, În darul acestui ansamblu cântă Camelia Cosma Stoiță, o mare interpretă a cântecului specific zonei Sibiului
Prezența și apariția lor scenică, pentru prima dată la Sighișoara, a însemnat mai mult decât o simplă prestație artistică. Întreg grupul de dansatori au adus farmecul și măiestria jocului din Mărginimea Sibiului, avându-i alături, într-o armonie perfectă statornicită de-a lungul anilor, pe membrii cunoscutului Ansamblu „Junii Cetății Rupea”, condus de maestrul taragotist, dr. Gheorghiță Radu, secondat la tobă de Eugenia (Jeni) Nistor, implicată la promovarea zonei etnografice, obiceiul nunții tradiționale, un spectacol de mare ținută.
Ca palmares artistic, vorbim despre două ansambluri de o frumusețe și un profesionalism aparte, cu prezențe remarcabile pe scenele sutelor de spectacole susținute de-a lungul anilor, atât în țară, cât și în diaspora românească.
Totodată, am remarcat expoziția de produse tradiționale apicole, prin prezența harnicului părinte paroh Olimpiu Nicolae Burlea, slujitor la Biserica a IV-a din cadrul Protopopiatului Ortodox Sighișoara, unde slujește și părintele Ioan Adrian Staicu. Trebuie amintit, un model de hărnicie și implicare l-a avut această parohie, în persoana părintelui Dănilă Opriș, acum pensionar, cel care, odată cu punerea pietrei de temelie, în anul 1990, și până la terminarea sfintei biserici, în anul 2021, a fost un exemplu de jertfă și dăruire pe parcursul întregii lucrări de înălțare a sfintei biserici..
Într-o asemenea lucrare de implicare directă și nemijlocită se află și părintele Ioan-Cosmin Boian, aflat în plin proces de construcție a noii și dumnezeieștii biserici care poartă hramul „Înălțarea Sfintei Cruci” pe care acest iubitor de neam românesc și de Hristos o ridică din temelie.
Așa cum spunea cunoscutul interpret de cântec popular, preotul Ciprian Pop, neamul românesc, de-a lungul istoriei sale, nu a cunoscut nicio zi fără dragostea purtată lui Iisus Hristos. „E un lucru cu totul de excepție să vezi o astfel de manifestare, atâtea sute de oameni îmbrăcați cu toții în costumul tradițional, este de-a dreptul îmbucurător. În lumea bântuită de războaie și neajunsuri, întoarsă pe dos, o lume a umbrelor, a crizelor de tot felul pornind de la cele spirituale și până la cele economice, să vi într-o oază de bucurie, în care oamenii să înțeleagă că dacă îl ai pe Dumnezeu aproape, și dacă ai o identitate pe care poți să ți-o mărturisești nu te poate atinge și dărâma nimic, indiferent ce vânturi ar bate peste lumea aceasta”
Poate și de aceea, în întreaga sa făptură, românul este iubitor de pace și de bună vecinătate. Nu și-a dorit cotropirea altor popoare, a fost mândru de țara și de pământul său, iar ceea ce se întâmplă astăzi, cu forfota atâtor vânzoleli, cu tot felul de dezbinări și alianțe politice, cu vânzări de pământuri și bogății către străini, împarte lumea românească tot mai mult între bogați și săraci.
Fie să nu ajungem, prin nesăbuința unora, să lăsăm țara de izbeliște, pe mâna unor neromâni! Să nu ajungem să spunem, cu părere de rău și multă obidă: „Dă, Doamne, românului mintea cea de pe urmă!”, într-o vreme în care regretele, după ce am pierde totul – ca neam și ca țară –, nu ar mai avea nicio relevanță.
Cei prezenți la o asemenea sărbătoare a sufletelor și inimilor românești au avut parte de un program artistic de excepție, ca un preambul al sărbătorilor de sfârșit de an și al începutului unui Nou An, năzuind cu toții spre un bine atât de mult așteptat.
Vasile Luca
|
Vasile Luca 11/9/2026 |
Contact: |
|
Informatii Utile despre Canada si emigrare.