Note de toamna
Poate mai avem nevoie si de zile insorite petrecute in casa.La birou in fata geamului luminat de soarele toamnei blande trec in revista excursiile zilelor precedente cand am pornit in cautarea culorilor toamnei pe cararile din Rocky Mountain.Norocul meu, al nostru este ca nu trebuie sa merg mai departe de gradina mea ,de my own backyard cum il denumesc eu zona mea de confort unde atunci cand timpul imi permite ,potrivit puterilor mele impreuna cu Stefan cutreieram cararile cunoscute sau noi din jur.
De ani de zile in timpul liber am condus din nordul Albertei ca sa cutreieram Rockies si orele pe hwy nu ni se pareau lungi pentru ca emotia necunoscutului ne stapanea puternic.Mereu dornici sa ajungem pe carari sa vedem unde ne duc acele carari si pana unde putem noi ajunge.
Acum insa avem muntii in fata ochilor din zori si pana in seara.
Kananaskis se intinde pe mai multe parcuri provinciale.
Elbow Lake se afla in Peter Lougheed Provincial Park Alberta.In excursiile noastre din anii trecuti am trecut de multe ori pe langa o parcare in Highwood Pass 2206 m -cel mai inalt punct de pe hwy 40 -si ne-am intrebat oare ce traseu incepe acolo , numarul de masini din parcare aratand ca este vorba de un traseu popular.Aveam sa aflam mai multe despre traseul spre Elbow Lake si chiar mai departe.
In ultima mea lectura despre Kananaskis Country Ruthie ‘s Trails (Ruth Oltmann author)am aflat despre un traseu in Kananaskis pe care nu l-am mai gasit in nici una din cartile cercetate de mine si care mi-a incitat interesul .De acolo am aflat apoi si alte trasee care au acelasi punct de pornire si pe care instantaneu mi-am dorit sa ma aflu.
Fiecare traseu pe care ma aflu imi creeaza dorinta sa merg mai departe ,sa merg pe alt traseu asemanator sau diferit :sa fiu pe carari inconjurata de muntii care ptr mine niciodata nu sunt aceeiasi chiar daca sunt in acelasi loc sau intr-un loc nou.
Urcusul la Elbow Lake este abrupt chiar de la inceput.Dar eu prefer abrupt la inceput sa stiu ca ce e greu a trecut.Sau ce urmeaza nu mai simt atat de greu pentru ca am inceput in forta.
Mai putin de 1,5 km si cam 100 de m in piept , dupa primul urcus gasim si o banca, dar nu ma opresc decat sa imi trag sufletul putin.Imediat cand suntem in padure deschideri printer varfurile brazilor spre muntii din jur.
Ajungem la lac si imediat aud in urechi versurile lui Eminescu Lacul codrilor albastru…si vocea lui Caramitru recitindu-le…Numai ca acest lac nu are nuferi si e Aici pe inaltimile din Muntii Stancosi dar nu este mai putin frumos ca si lacul lui Eminescu care probabil imi tine vie dorinta de a gasi cat mai multe lacuri in jur poate ca sa le compar mereu cu lacul din poezia din sufletul meu.Culorile toamnei se oglindesc acum in oglinda verzuie a lacului , galben, rosu, verde inchis
Vreau sa ma opresc sa stau mai mult dar vreau si sa merg mai departe sa vad ce este mai departe acolo spre caldarea muntelui din fata noastra unde o pata de zapada intinsa intre stanci ma cheama insistent:Rae Glacier
O luam in dreapta lacului si lasam in urma pescarii si admiratorii peisajului din picnic area .
Urcam, urcam ,urcam…
Pe albia raului cu Rae Glacier in fata pana ajungem intr- poiana larga unde vantul incearca sa ne doboare.In drum intalnim doua tinere cam dezbracate:maieu si pantaloni scurti si ma gandesc:ce bine e sa fi tanar! Adica Mai tanar -imi zic si imi zambesc lasandu-ma cu totul cuprinsa in peisaj!
Daca asi fi Geo Bogza sau Sadoveanu cum mi-ar veni cuvintele sa descriu tot ce vad acum in jurul meu.Dar nu sunt.Tot ce pot spune sunt doar date exacte care imi trec acum prin minte:Rae Glacier este sursa de apa ptr orasul Calgary.In Poiana unde ne-am oprit sa admiram ce avem in jur varfurile stancoase a masivilor Elpoca, Tomstone ,Rae ne imbie sa ii cataram. Poate in alta viata! Elpoca arata ca o muchie de cutit zimtata iar glaciarul Rae la care o sa ajungem se vede teribil de mic de unde stam.Mi se strange inima, in ultimii 100 de ani s-a redus la jumatate.Este cel mai accesibil glacier din Kananaskis considerand ca ai de strabatut doar mai putin de 10 km din parcarea de langa hwy 40,Alberta pana la el si in jur de 495 m diferenta de nivel de la Elbow Lake.
Continuam urcusul, Stefan o ia prin stanga sa vada ce este in valea dinspre Elpoca Mt-s El spera sa vada si Lake Rae, dar nu va gasi nimic! Eu continui spre ghetar si ma opresc la punctul final care e marcat cu un bat infipt intr-o adunatura de bolovani imensi fara nici o nota.Doua fotolii immense construite tot din bucati de pietre din jur ecare ne protejeaza de vant locul perfect pentru lunch-ul nostru
Fetele ne ajung din urma dar isi gasesc alt fotoliu mai aproape de ghetar ptr luch-ul lor.
Nu am fi putut sa gasim alt loc mai frumos pentru un lunch .La peste 2300m parca timpul e intepenit si ma simt transportata in timpuri preistorice , ma simt nemuritor si martor la toate transformarile naturii din jur suportate de alungul miilor de ani de la formare pana azi!Imi plange inima de bucurie ca sunt Aici,Acum dar si de tristete simtinad ca un cutit acel Maine cand nu va mai exista un ghetar cu numele de Rae.Si cu siguranta vor fi mai putin de 100 de ani pana atunci!
Cum poti sa te simti uman si in acelasi timp doar o bucatica neinsemnata din univers, apa si
piatra si pamant, frunza si strigat de pasare si suier de vant?
Teodora Rusneac
Cochrane,Alberta
|
Teodora Rusneac Cochrane,Alberta 10/5/2026 |
Contact: |
|
Informatii Utile despre Canada si emigrare.