Observatorul

Sejur in Lisabona

Vineri 5 iunie - Lisabona
Voi pleca din București la 3:15 pm spre Lisabona cu Wizzair, companie ungureasc�. Ajung la Lisabona la 6:55 pm.
Cum nu reușisem sa �mi tip�resc bording pass (nimic nu mergea dela Wizzair), a trebuit s� pl�tesc 50 e la aeroport la Otopeni. Dar nici bagajul de m�n� pe roți nu era pe placul lor așa c� l-au luat la cal�. Trebuia s� pl�tesc 60 e. Dar eu pl�tisem deja �n biletul de avion bagajul de cal�. �n fine dup� nervi și contraziceri � ei susțineau c� nu era �nclus� plata de bagaj �n bilet, mi-au oferit boarding pass gratis dar a trebuit s� pl�tesc cei 60 e pentru cal�. Deodat� am realizat dece toat� lumea are rucsacuri: astea se modeleaz� și intr� sub banca din faț� �n avion. Nu se mai poart� bagaj de m�n� pe roți; bada, geamant�nașe�dar nu al meu.
La aeroport am f�cut cunoștinț� cu un cuplu, oameni foarte prietenoși. Aveau un enorm geamantan pe care l-au dat la cal�. Mergeau și ei la Lisabona, dar ei improvizau tot din c�te am �nțeles�nu aveau nimic rezervat acolo.

Reținusem un taxi prin booking.com, caci nu este linie direct� de metrou p�n� la hotelul meu, trebuie s� schimb la Alameda Linia Rosie cu Linia Verde, care m� duce la hotel. S� v�d cum m� descurc la aeroportul din Lisabona, cum g�sesc taxiul � c�ci hotelul �l va g�si taximetristul.
Hotelul meu este acelaș la care am stat �n vara lui 2018, situat pe Ave Alm. Reis, �ntre stațiile de metrou Anjos și Intendente, cum am spus, pe Linia Verde de metrou.
Am așteptat mult �n aeroport, deși taxiul era reținut și pl�tit. Sistemul lor este complicat: un sef/șef� care deține listele de clienți pe linii aeriene și ore, afișeaz� pe un panou de sticl� bilețele cu numele c�l�torului și de acolo le ia șoferul ce �ți este desemnat. Av�nd �intarziere avionul, taximetristul meu plecase și a trebuit s� cheme pe un altul.
Am ajuns destul de repede la hotel dar�t�rziu din cauza avionului care a plecat cu dou� ore mai t�rziu din București.

La hotel am constatat cu stupoare c� nu aveam rezervare. Nu a contat pentru booking.com c� reținusem hotelul din 16 ian ac. Recepționistul mi-a spus c� nu au camere libere. Au �nceput discuții la telefon cu booking.com, care și-a derogat orice r�spundere. Recepțonistul a sunat atunci pe șeful lui care (urma s� aflu a doua zi), era propietarul acestui hotel c�t și al celui unde m-a condus, c�teva case mai �ncolo. Tipul foarte politicos, m-a ajutat cu bagajele și, la cel de al doilea hotel mi-a fost repartizat� o camer� civilizat�, unde am petrecut noaptea. A doua zi m-au �mbarcat din nou și adus la hotelul inițial, unde se pare c� se eliberase o camer�. Așa s-a și �nt�mplat doar c�, nu prev�zusem c� voi avea o camer� �cu vedere� la strada principal�Singurul avantaj al camerei mele (pe l�ng� baie, fierb�tor și ceva vesel�), era faptul c� avea aer condiționat, care desigur, nu se putea ține tot timpul �n funcție c�ci se f�cea foarte frig și era și g�l�gios. Oh! și aveam și internet. Puteam s� folosesc laptopul, s� trimet e-mailuri și s� �mi g�sesc date despre obiectivele ce voiam s� le vizitez.

S�mbat� 6 iunie. Am plecat s� cump�r bilet de metrou, ca s� rev�d orașul meu drag � drag mi-a fost, de am decis s� �l vizitez a doua oar�! Poate merg p�na la fluviu, dac� nu azi, m�ine cu siguranț�. Și am s� vizitez dou� muzee chiar dac� nu am reducere la bilete, un parc poate și o piaț�. Este Flea market nu departe de hotelul meu, la stația de metrou Anhos.
Avenida Almirante Reis este o strad� preferat� a lisabonezilor care, vin aici s� fac� cump�r�turi, s� ia masa, s� bea bere, s� �nt�lneasc� prietenii sau s� se bucure de frenezia orașului. Se desf�oar� de la Rua de Palma la Praca Francisco Sa Carneiro, fiind una dintre cele mai lungi str�zi din Lisabona, și odat� una dintre cele mai prestigioase artere ale orașului. Mergeți pe trotuare de mozaic cu arbori albi, pentru a admira fa�adele cl�dirilor cu coloane neoclasice și balcoane exotice Art Nouveau. Nu ratați fabrica de faianț� din 1849, unde au fost f�cute multe din cele mai fine pl�ci ceramice ale orașului "azulejos" (gresie ceramic�) sau �restaurantul glorios din secolul al XVII-lea al lui Igreja dos Anjos.�

�n contrast cu restul orașului, centrul Lisabonei - Baixa Pombalina - este trasat dup� un grid bine definit. Str�zi și cl�diri majestuoase sunt plasate �n jurul pie�elor, �ntr-o ordine c�utat�. Imaginat de Marquês de Pombal (de aici și numele cartierului) dup� cutremurul din 1755, planul are șapte str�zi, trei scuaruri magnifice și un arc triumfal ce contribuie la crearea unui perfect echilibru al orașului.
Partea inferioar� a Baixei Pombalina se �ntinde pe cca 235.620 m² (la nord de Pra�a do Com�rcio), �ntre Cais do Sodr� și cartierul Alfama, extinz�ndu-se peste piețele Rossio, Figueira c�tre Avenida da Liberdade, bulevard cu magazine elegante și cafenele pe ambele laturi.
Marchizul de Pombal a impus condiții stricte pentru reconstruirea orașului, iar modelul actual al rețelei difer� mult de planul districtului �nainte de cutremur, ceeace demonstreaz� c� s-a ținut cont de recomand�rile marchizului..

Baixa Pombalina este unul dintre primele exemple de planificare a construcțiilor țin�nd cont de rezisten�a la cutremure �i la incendii. Machetele arhitecturale au fost testate cu trupe de solda�i ce au m�r��luit �n jurul lor pentru a simula cutremure. Caracteristicile notabile ale structurilor Pombaline sunt: �cușca Pombalin�", un cadru simetric de rame �i re�ele de lemn destinate distribuirii egale a forțelor cutremurului și �inter-terrace walls", pereți mai �nal�i dec�t acoperișurile ridicați �ntre constructii, pentru a le separa reduc�nd astfel posibilitatea de extindere a incendiilor.
Planul desenat de Eugenio do Santo �i Carlo Mardel, dup� care s-a reconstruit centrul Lisabonei, a fost plasat pe lista provizorie a potențialelor situri ale patrimoniului mondial pe 7 decembrie 2004, ca fiind superior planific�rilor din Edinburgh, Torino și Londra. Se așteapt� și azi aprobarea.

Aceast� zon� este recomandat� �n cazul c� sunteți un fan al arhitecturii, fiind o pl�cere s� te plimbi �n �ntregul cartier, de�i poate fi uneori �prea turistic". �n zilele noastre exist� o mare concentrare de magazine de suveniruri, statui �omenești" vopsite �n bronz sau argintiu și restaur�ri supraevaluate.
Am fost pl�cut impresionat� de �comer�ul portughez": �nc� mai exisit� artizani locali care confec�ioneaz� �i v�nd la pre�uri acceptabile obiecte din piele autentic�, executate profesional (pantofi, m�nu�i, gen�i, cordoane), din plut� (material local o dat� la mare pre�), �es�turi executate �n Portugalia (fe�e de mas� de bumbac, e�arfe de m�tase, c�m�i populare brodate), obiecte de ceramic�, bijuterii de argint filigranat adesea suflate cu aur, copii dup� vechi podoabe ale prin�eselor portugheze, mici e�antioane de trenule�e, tramvaie și ma�inu�e �i alte machete din metal colorat - adev�rate piese de colec�ie. Pe toate aceste obiecte gasim scris: �Feito em Portugal" (made in Portugalia).
Nu trebuie s� uit�m arta portughezilor de a face pardoseli, trotuare cu subiecte �i mozaicuri ce te amețesc. �ți pare c� ești pe valuri (Piața Rossio).

Duminic� 7 iunie. Unele muzee au intrarea liber� duminic�. Pentruc� sunt dou� duminici peste care se �ntinde sejurul meu la Lisabona, le voi distribui �n consecinț�.
Am ajuns imediat �n Pia�a Restauradores, apoi �n Rossio, �i pe jos �n Pia�a de Comercio pe malul fluviului Tago.
Pra�a do Com�rcio este cunoscut� �i sub numele de Terreiro do Pa�o. Palatul Regal construit de regele Manuel I, �nainte de cutremurul din 1755, nu a mai supravie�uit. Aceast� pia�� a fost complet remodelat� ca parte din grandiosul plan de reconstruc�ie al orasului �ntreprins sub conducerea Marchizului de Pombal, prim ministru �i prefect de Lisabona (1750 - 1777), un fel de Haussmann al Lisabonei, �n timpul regelui Jose I al Portugaliei. Statuia acestui rege, turnat� �n bronz, oper� a sculptorului Joaquim Marchado de Castro, se afl� in mijlocul pie�ei. Inaugurat� �n 1775, aceast� impresionant� oper� de art� din bronz a fost prima statuie ecvestr� din Portugalia și a reprezentat o realizare tehnic� excepțional� la acea vreme, fiind turnat� dintr-o singur� turnare de bronz.
Arhitectul Eugenios dos Santos, a �n�eles c� aceast� pia�� c�t și cl�dirile perimetrale, vor juca un rol important �n economia ��rii, �n activitatea de port �i vamal� a acestui ora�.
Monumentalul arc spre Strada Augusta, ce leag� Piata Comer�ului de Piața Rossio, a fost finalizat abia in 1875 (desenat de Ver�ssimo da Costa). La 1 Februarie 1908, aceast� pia�� a fost martora unui trist eveniment: regele Carlos I și fiul s�u, prin�ul de coroan� Luis Filipe, au fost asasinați. Prin�ul Manuel, fratele lui Luis, a fost �mpuscat �n bra�. C�derea monarhiei portugheze va avea loc trei ani mai t�rziu.

M-am odihnit pu�in �i am reluat dup� amiaz� vizita ora�ului. Aveam un itinerar f�cut din Canada, dar adesea planific�rile nu sunt realiste. Cum era duminic�, nu era deschis ghi�eul din Piața Restauradores, de unde trebuia s� obțin City card �n schimbul vaucherului ce �l aveam ca dovad� de plat� din Canada. Pentru a merge cu metroul c�tre muzeul Gulbenkian, am cump�rat cardul Viva Viagen �i o c�l�torie. Costul 1,95 e pentru un drum �i 50 cen�i pentru card, care este valabil� un an, dac� pui bani �n ea.
Mi-am rev�zut lista de obiective �i am pornit c�tre sta�ia de metrou din apropiere, c�ci Muzeul Gulbenkian (ie�ire la statia Pia�a Spania), m� atr�gea �i prin faptul c� poseda o gr�din�-parc, iar eu aveam nevoie de un loc lini�tit de cugetare.
Nu departe de acest muzeu, se afl� Calouste Gulbenkian Foundation, o institu�ie portugheza privat� dar care serve�te publicul general. Se ocup� de arte, �tiin��, educa�ie �i beneficii sociale. Prin ultimul s�u testament, Calouste Sarkis Gulbenkian, a donat aseturile personale ��rii, sub forma acestei fundatii cu un statut aprobat de statul portughez �n 1956, la 18 iulie.
Instituto Gulbenkian de Ciên�ia (IGC) este situat �ntr-un complex de cl�diri �n Oeiras, l�ng� palatul marchizului de Pombal. Institutul este de �inut� international�, ocup�ndu-se cu cercetarea �n domeniul biologic �i biomedical, imunologie, boli genetice, c�t �i cu preg�tirea de cadre �n aceste domenii. IGC a fost fondat in 1961, �i este �i azi suportat de Funda�ia Gulbenkian.

Am ajuns la muzeu dar nu l-am mai vizitat, nefiind impresionat� de expozițiile ce se desf�șurau luna asta. Colecțiile permanente sunt cele personale ale armeanului Gulbenkian. Muzeul are un parc frumos, un amfiteatru �i un firi�or de ap� ce trece pe acolo. Din minut �n minut, ba chiar mai des, treceau pe deasupra avioane, a�a de jos cum nu am mai v�zut nic�ieri.
Am c�utat pas�rea majestuas�, locuitoare a parcului, care �n 2018 c�nd am vizitat muzeul și gr�dina, �edea pe acoperi�ul muzeului �i o pan� mare, foarte lung�, �i f�lf�ia pe spate. Era ca un �ef acolo sus, nu b�ga pe nimeni �n seam�, nu avea nici m�car fric� de copiii care �ncercau s�-i atrag� aten�ia strig�ndu-l și arunc�ndu-i buc�ți de p�ine.
Am stat un pic pe o banc� de piat� �n teatrul de var�, dar pas�rea nu a ap�rut. �n schimb c�teva r�țuște, mai mici dec�t rațele noastre locale, zburau de colo-colo, sper�nd s� g�seasc� un dumicat c�zut cuiva.

Luni 8 iunie. Azi urma s� merg �n Turul de oraș cartierul Alfama.
Dar locul de �nt�lnire este tare nefericit Largo de Chiafariz, vis-à-vis de muzeul Fado. Nu am metrou direct și nu prea știu cum voi ajunge acolo.
Alfama, parte veche a ora�ului, se �ntinde pe unul din cele �apte dealuri cu care Lisabona se m�ndre�te �i care o a�eaz� pe ceea�i treapt� cu faimoasa Rom�.
Cartierul Alfama, labirint �nc�nt�tor de str�zi �nguste, este �i cel mai vechi cartier din Lisabona. Locuit din timpurile maure - c�nd era o zon� rezidențial� de clas� superioar� - ocup� o suprafaț� destul de mare �ntre estuarul r�ului Tagus (Tejo) și Castelo de São Jorge. Vizita acestui cartier reprezint� pentru turist o oportunitate de aur pentru a cunoa�te latura tradițional� a Lisabonei.
�n Alfama nu te sim�i �ntr-o capital� european�. R�t�cind pe str�zile pietruite cu acele calupuri specifice de bazalt �i calcar alb, descoperi locuri �i oameni interesan�i. �nt�lne�ti copii care joac� fotbal, vecini care stau la o �uet� sau care se bucur� de soare �ntr-o curte de cetate sau pe balcona�e unde at�rn� rufe proasp�t sp�late.
Nu trebuie ratate locurile speciale ca: Miradouro de Santa Lucia sau Miradouro das Portas do Sol unde te po�i bucura de priveliștea acoperișurilor de tigl� ro�ie cu fluviul Tejo �n fundal.
Se v�d de aici c�teva dintre cele mai importante cl�diri din Lisabona, ca de exemplu Panteonul Na�ional: cl�dire maiestuoas� unde sunt �ngropati oameni de seam� din istoria Portugaliei. Amintim pe Eus�bio, juc�torul lor iubit de fotbal c�t �i doamna c�ntecului portugez, Amalia Rodriguez.
Catedrala S�, cea mai important� catedral� a Lisabonei, care a fost construit� �n urm� cu cca 900 de ani, o g�sim tot �n acest cartier. �n timpul festivit�ților de la Santos din luna iunie, Alfama tr�iește cu adevarat. Aici se desf�oar� petreceri pline de viaț� �n restaurante �i �n aer liber, se consum� sardele proaspete și carne la gr�tar. Sf. Anton, este sf�ntul local al familiilor. Sf�ntul �i are statuia �n Pla�a del Sol, �n fa�a bisericii sale.

Din nefericire nu m-am putut �nt�lni cu ghidul sau ghida. La locul de �nt�lnire am ajuns greu, urc�nd pachete și pachete de trepte, �n str�duțe �ndoielnice, �ntreb�nd mereu la mici retaurante de adresa ce o c�utam. Se pare ca ghidul a venit și a plecat �n goan�, nu m-a reperat aștept�nd cu minuscula cafeluț� �n fața mea, la bodeguța din Largo do Chafariz de Dentro, �n spatele muzeului Fado.
Trist�, am decis s� �mi fac circuitul meu personal, negr�bit� de nimeni, cu timp s� fac poze și s� m� minunez de frumosul litoral al fluviului Tagus, care vine din Spania și merge si merge�cca 1000 km.
Cum era o zi frumoas�, nu prea cald�, briza adia pl�cut dinspre ap�, �n rad� era un mare �ocean liner� � vas ce merge pe m�ri care tocmai �și deșertase c�l�torii. Am luat-o la picior c�ci, pierdusem destul timp aștept�nd ghidul și r�t�cind f�r� rost pe str�duțele din cartier. Am descoperit astfel o parte a orașului, care deși al�turi de faimoasa Alfama, era la sute de ani distanț� �n timp � aici la poalele dealului era un alt oraș, un cartier modern și elegant, ce bucur� ochiul arhitectului urbanist! Desigur nu departe se construia, reabilita; c�ci vechile cl�diri trebuie �ntreținute, ajutate s� treac� victorioase peste ani. Am mers pe Ave Infante Don Henrique, ieșisem la Tereiro de Paco, o stație mai devreme dec�t trebuia.
L�ng� Muzeul Militar, la stația de metro Santa Apolonia (cap�t Linie Albastr�), erau mald�re de p�m�nt și nisip ce ar�tau c� se lucra subteran. Ca s� ajungi la Panteon trebuia s� urci iar pe deal, s� ocolesti și asta nu mi-a mai pl�cut�Am l�sat aceste dou� obiective pentru o alt� zi.

Rezervația Natural� a Estuarului Tagus este una dintre cele 30 de zone aflate sub protecție �n Portugalia. Estuarul r�ului Tagus este cea mai mare zon� umed� din țar� și una dintre cele mai importante din Europa, constituind un sanctuar pentru pești, moluște, crustacee și, �n special, pentru p�s�rile care fac escal� aici �n timpul migrației dintre Europa de Nord și Africa. Este cel mai mare estuar din Europa de Vest, cu o suprafaț� de aproximativ 34.000 ha și g�zduiește �n mod constant cca 50.000 de p�s�ri acvatice care ierneaz� �n zon�.
Rezervația a fost �nființat� �n anul 1976 și acoper� o suprafaț� de 14.192 ha, fiind caracterizat� printr-o �ntindere vast� de ap�, c�mpii vaste str�b�tute de canale, mlaștini, zone saline și terenuri agricole aluvionare.
Situat� la o altitudine de cel mult 11 metri deasupra nivelului m�rii și av�nd o ad�ncime maxim� de 10 metri, rezervația se �ntinde pe teritoriul municipalit�ților Alcochete, Benavente și Vila Franca de Xira.

�n jurul estuarului s-a format o zon� de mlaștin� salin� caracterizat� printr-o productivitate ridicat� de polichete, moluște și crustacee, fiind totodat� un important loc de reproducere pentru diverse specii de pești.
Totuși, p�s�rile acvatice sunt cele care confer� estuarului Tajo importanța sa internațional�. Speciile de p�s�ri care ierneaz� aici pot ajunge la 120.000. Num�r�torile efectuate periodic atest� prezența a peste 10.000 de rațe și 50.000 de p�s�ri limicole. Numeroase specii sunt prezente: flamingoul roz, g�sca de cenuș�, fugaciul de ț�rm, sitarul de mal, eretele v�n�t, vulturul pescar, gușavița albastr�, aușelul cu spr�ncean� galben� și boicusul.

Menționez ca un titlu de laud� pentru primarii Lisabonei, faptul c� �n 2020, orașul a fost recunoscut capitala Verde a Europei.
Pentru a se ajunge aici, s-a trecut prin ani de reabilitare a sistemelor de ape și canalizare, care la �nceputul sec XX erau �n stare deplorabil�. Beneficul fluviu Tajo, f�cea adesea ce voia, adic� se rev�rsa peste oraș pun�nd la grea �ncercare sistemele de ap� potabil� si canalizare.
Revitalizarea r�ului Tajo � Proiectul de ecologizare a estuarului Tajo și a estuarului s�u din apropierea Lisabonei � viz�nd o suprafaț� total� de 80.629 km², dintre care 340 km² reprezint� estuarul � a implicat 2,8 milioane de locuitori din 19 municipalit�ți.
Proiectul a inclus extinderea stației de epurare a apelor uzate prin integrarea unor elemente de infrastructur� verde, construirea unui sistem de colectare a apelor uzate de-a lungul zonei riverane a Lisabonei și construirea mai multor stații noi de epurare �n apropierea unor zone industriale, rezervații naturale și zone turistice importante.
Grupul ADP (Grupul �guas de Portugal) a gestionat investiții �n valoare de 680 milioane de euro � finanțate parțial de Uniunea European� și de Banca European� de Investiții � pentru captarea apelor uzate menajere și industriale, transportul, epurarea și reintroducerea acestora �n ciclul apei �n condiții de siguranț� pentru mediu.

P�n� �n urm� cu un deceniu, pe malurile estuarului exista o concentrare de activit�ți industriale puternic poluante.
R�ul Trancão, un afluent al fluviului Tajo situat �n apropiere de Lisabona, se num�ra printre cele mai poluate r�uri din Europa la �nceputul secolului al XX-lea.
Expoziția Mondial� de la Lisabona din 1998 (EXPO�98) a marcat �nceputul unei perioade de dezvoltare și re�nnoire urban� a orașului, c�t și transform�ri vizibile �n special �n zona de coast�/malul fluviului.
Grupul �guas de Portugal a �nceput implementarea unui plan ambițios și de amploare din punct de vedere tehnic. Ei au coordonat, pe parcursul a 15 ani (1997-2012), proiectul ecologic al estuarului fluviului Tajo, un demers care a adus beneficii pentru peste 3,8 milioane locuitori și a reunit trei companii de gestionare a apelor uzate din 19 municipalit�ți.
Proiectul a fost finalizat �n 2012.

Principalele linii directoare au fost urm�toarele: Stațiile de epurare a apelor uzate (cu trepte de tratare secundar�, terțiar� și terțiar� cu dezinfecție) trebuiau s� furnizeze informații privind punctele de desc�rcare și s� respecte standardele de calitate impuse apelor receptoare pentru utiliz�ri specifice, precum și cerințele pentru reutilizarea apei epurate.
Toate soluțiile tehnologice au vizat integrarea infrastructurii �n peisaj, minimiz�nd �n același timp impactul asupra mediului.
Acest ansamblu complex a fost esențial pentru asigurarea colect�rii corespunz�toare a apelor uzate menajere și industriale. Sistemele de canalizare implementate �n 2012, se num�rau printre cele mai moderne și inovatoare din Europa.
Proiectul de salubrizare a estuarului r�ului Tajo constituie un exemplu de referinț� la nivel internațional, datorit� complexit�ții și rezultatelor excelente obținute
Primarii care au jucat un rol important �n �ndeplinirea planului de reabilitare al sistemelor de ap� și canalizare sunt: Ant�nio Costa (2007�2015), Fernando Medina (2015�2021), Carlos Moedas (2021�prezent).

Marti 9 iunie. Azi are loc excursia la Sintra. Am retinut-o din Canada, cu Viator. �nt�lnirea cu ghidul este la renumita Gara din Piata Rossio. Am venit devreme, dupa �nt�mplarea de ieri c�nd nu m-am �nt�lnit cu ghidul; m� uit �n toate parțile și iat� c� v�d un om impozant, care poart� o jachet� roșie - acesta trebuie s� fie omul meu. M-am dus la el. Foarte plictisit m-a c�utat pe lista lui și a zis c� nu sunt. Mi-a stat inima; de data asta m� costase mai mult de 100 $ rezervarea excursiei. Am intrat din nou �n holul g�rii și mi-am propus s� mai aștept.

Cum pe aici voi trece foarte des �n peregrin�rile mele zilnice, am s� scriu c�teva r�nduri despre Piața Rossio și cl�dirile �nconjur�toare.

Pia�a Rossio sau Pia�a Pedro IV, este faimoas� �nc� din Evul Mediu; aici au avut loc revolte, execu�ii, manifest�ri de tot felul. Dup� ce Inchiziția a fost instalat� la Lisabona, Palatul Estaus a devenit sediul s�u, iar Rossio a fost frecvent folosit� pentru execuțiile publice. Primul auto-da-f� a avut loc �n 1540.
�n 1492, regele Ioan al II-lea a ordonat construirea uneia dintre cele mai importante infrastructuri civile și de caritate din Lisabona, Spitalul Regal al tuturor Sfin�ilor. Spitalul, terminat �n 1504 �n timpul regelui Manuel I, ocup� �ntreaga parte estic� a pieței. M�n�stirea Sf. Dominic a fost �nființat� �n sec XIII. Biserica, grav afectat� de cutremurul din 1755, a fost reconstruit� �n stil baroc. Fațada sa domin� mica piaț� St. Dominic.
Cele mai multe cl�diri din jurul pie�ei Rossio dateaz� de la reconstrucția ora�ului dup� planurile marchizului de Pombal, efectuat� dup� cutremurul din 1755. Tot �n Pia�a Rossio se afl� �i Teatrul Nacional D. Maria II, construit �n anii 1840 �i proiectat de Fortunato Lodi, �n stil neoclasic. O statuie a regizorului portughez renascentist Gil Vicente este plasat� deasupra frontonului teatrului. �n secolul XIX pia�a Rossio a fost pavat� cu mozaic tipic portughez.

Piata Rossio este azi un loc pașnic de �nt�lnire al turiștilor c�t și al localnicilor.
�n mijlocul Pieței Rossio se afl� statuia din bronz a regelui Pedro IV, așezat� �n v�rful unei coloane �nalte de 23 de metri, ridicat� �n anul 1870. Statuia regelui a fost modelat� de Elias Robert, sculptor francez, iar monumentul a fost proiectat de arhitectul francez Gabriel Davioud; soclul coloanei a fost executat de maestrul pietrar portughez Germano Jos� de Salles. Fant�nile din Piața Rossio, care �ncadreaz� at�t de bine statuia lui Pedro IV, au originea lor �secret�.
Deși par 100% portugheze și integrate perfect �n peisaj, f�nt�nile au fost importate din Franța. Ele au fost turnate �n fier și bronz �n anul 1889 la celebra turn�torie francez� Val d'Osne. Dac� te uiți foarte atent la baza de bronz a f�nt�nilor, poți distinge și ast�zi ștampila original� a produc�torului francez la baza acestor f�nt�ni.
Statuile spectaculoase care decoreaz� f�nt�nile au fost realizate de doi renumiți sculptori francezi: Mathurin Moreau și Michel Li�nard.
Designul lor include o simbolistic� bogat� legat� de ap� și mitologie: Nereide (nimfe de mare) / Sirene. �n bazinul de jos, la nivelul apei, se afl� c�te patru sirene de bronz care țin �n m�ini scoici mari prin care arunc� ap�.
La nivelul superior se afl� sculpturi cu �ngerași sau copii, așezați sub un bazin mai mic decorat cu pești.

Unele dintre cafenelele și magazinele din piaț� dateaz� din secolul XVIII, cum ar fi Caf� Nicola, unde poetul Manuel Maria Barbosa du Bocage se �nt�lnea cu prietenii. Alte magazine tradiționale sunt Pastelaria Su��a și Ginjinha, unde poate fi gustat� o b�utur� ce aminte�te de vi�inata noastr�. Castelo de São Jorge se poate z�ri de pe laturile și din �mprejurimile Pieței Rossio, �n�lț�ndu-se pe dealul din cartierul Alfama.

Castelo de São Jorge vegheaz� asupra Lisabonei din v�rful dealului din negura timpului. Arheologii au descoperit aici dovezi ale unei așez�ri umane dat�nd �nc� din sec. VIII �.Hr. Dealul a fost fortificat succesiv de celți, fenicieni, greci, cartaginezi, romani, vizigoți și mauri, �nainte de a fi cucerit �n cele din urm� de portughezi. Castelul dateaz� din sec. XI, c�nd maurii au ridicat fort�reața pentru a ap�ra Lisabona �n timpul conflictului secular cu puterile creștine din Peninsula Iberic�.
�n timpul celei de-a Doua Cruciade, regele Afonso Henriques și cavalerii cruciați din nordul Europei, au cucerit castelul �n cadrul celebrului Asediu al Lisabonei (1147). Aceast� victorie a conferit Portugaliei titlul de regat creștin, cu Lisabona drept capital�. Castelul a devenit reședinț� regal�, iar �n jurul anului 1300, regele Denis l-a renovat extensiv. De-a lungul secolelor au fost ad�ugate elemente gotice și manueline, suprapun�nd stiluri arhitecturale precum capitolele unei c�rți de istorie.
Ast�zi, castelul funcționeaz� ca muzeu �n aer liber unde te poți plimba pe zidurile antice, poți explora curțile interioare și poți admira cele mai spectaculoase priveliști panoramice din �ntreaga Lisabon�.

Gara Rossio situat� �n piața Rossio, anterior se numea Gara Central�. Trenurile au acces la stație, printr-un tunel lung de 2600 m. Stația a fost comandat� de compania portughez� Royal Railway și a fost proiectat� �ntre anii 1886 și 1887 de c�tre arhitectul portughez Jos� Lu�s Monteiro.
Tunelul excavat sub oraș, este considerat una dintre cele mai importante lucr�ri de inginerie din Portugalia din sec XIX.
Lucrarea a fost finalizat� �n 1890, și la scurt timp o leg�tur� cu Linia de Nord, a fost deschis�. Stația a funcționat ca gar� principal� a Lisabonei p�n� �n 1957. �ntre 1957 și 1990 doar c�teva trenuri de lung� distanț� au mai intrat la Rossio.
Fațada �n stil arhitectural neomanuelin domin� partea nord-vestic� a pieței Rossio. Remarc�m cele dou� portaluri �n form� de potcoav�, interconectate la intrare, ceasul situat �ntr-un mic turn și o decora�ie sculptural� abundent�.
�n interior platformele sunt acoperite de o structur� din font� executat� de o firm� belgian�. Stația este un exemplu important de arhitectur� romantic� și industrial�. Deasemenea acoperișul se spijin� pe grinzi de font�.

Nu departe de Piata Rossio se afl� Pia�a Restauradores, inaugurat� �n 1640, dup� ce Portugalia �i-a rec�p�tat independen�a �n urma celor 60 de ani de st�p�nire spaniol�. Obeliscul din mijlocul pie�ei a fost inaugurat in 1886. Pe el sunt �nscrise b�t�liile din razboiul de independenț� al Portugaliei care a durat 28 de ani.
�ntregul ansamblu a fost proiectat de arhitectul și artistul portughez Ant�nio Tom�s da Fonseca.
La baza obeliscului din piatr� alb� se afl� dou� spectaculoase statui alegorice din bronz, realizate de sculptori diferiți: Independența (sau Libertatea): sculptat� de Alberto Nunes. Este reprezentat� ca o figur� masculin� �naripat�, �nf�șurat� �n steagul ț�rii și țin�nd �n m�ini lanțurile rupte ale dominației str�ine. Victoria: sculptat� de Simões de Almeida. Este reprezentat� ca o figur� feminin� �n stil clasic, țin�nd o ramur� de palmier �ntr-o m�n� și o cunun� de lauri �n cealalt�.
Cl�diri din sec 19 si 20 se desf�oar� �n jurul monumentului. G�sim aici Palatul Foz, cu s�li magnific decorate, �den Cinema (azi hotel), cu o frumoasa fa�ad� stil Art Deco ce dateaza din 1930.

Avenida da Liberdade, sora buna cu bulevardul Champs Elis�e din Paris, este o arter� elegant� caracteristic portughez�, de 90 m l�rgime �i 1100 m lungime. Aceasta leag� Pia�a Restauradores de scuarul Marchizul de Pombal. Inceput� �n 1864, va fi inaugurat� �n 1886. Trotoarele pietruite �n stilul �cal�ada portuguesa" te invit� la o plimbare; copacii majestuo�i, platani dar si palmieri, ��i ofer� umbra lor; iar magazinele luxoase de la parterul cl�dirilor ce �nvecineaz� bulevardul te ademenesc cu exponatele lor elegante. Faimoase sunt Luis Vuitton, Prada, Christian Dior, Chanel, Gucci, Versace etc. Azi, aceast� Avenida, deține locul 35 �ntre cele mai scumpe str�zi comerciale din lume.
Planul a fost de a extinde aceast� arter� spre nord, dar a fost abandonat in 1960.

Reiau povestea mea cu excursia la Sintra.
Intre timp a mai ap�rut un t�n�r cu o h�rtie �n m�n�; m-am �ndreptat c�tre el, rug�nd-m� �n sinea mea ca el s� fie cel cu care vom merge la Sintra�și iat� c� am fost g�sit� pe lista lui.
Sintra este un ținut muntos magic, plin de palate de basm și grote misterioase. Am �ncercat s� bifez toate atracțiile orașului incluse �n lista UNESCO �n acest tur de 8 ore. Cam mare grupul, cam repede se mergea, dar am trecut �n revist� Palatul Național Pena și Quinta da Ragaleira. C�l�torind de-a lungul Coastei Atlantice am remarcat orașul Cascais și Cabo da Roca, cel mai vestic punct al Europei.

Prima oprire a fost la Palatul Național Pena, simbol al romanticismului din sec. XIX, cunoscut pentru culorile sale vii (galben și roșu) și un amestec unic de stiluri: maur, gotic și renascentist. Acesta a fost construit pe un v�rf de munte, pe locul unei foste m�n�stiri distrus� de cutremurul din 1755, la inițiativa regelui Ferdinand al II-lea. De sus avem o vedere larg� asupra �mprejurimilor c�t și a parcului imens plin de plante exotice
Palatul Seteais - o cl�dire elegant� �n stil neoclasic, este faimoas� pentru arcul monumental care leag� cele dou� corpuri principale și pentru gr�dinile sale superbe. A fost construit la sf�rșitul secolului al XVIII, azi funcționeaz� ca hotel de lux. Palatul ofer� o priveliște minunat� spre Castelul Maurilor și Palatul Pena.

Apoi ne-am �ndreptat spre Quinta da Regaleira, am intrat �n domeniu și vizitat controversata grot� subteran� c�t și elaboratele gr�dini luxuriante, �nv�luite �ntr-o atmosfer� de mister gotic.
Proprietatea cuprinde un palat și o capel� �n stil romantic, precum și un parc luxuriant cu lacuri, grote, f�nt�ni, b�nci de piatr�, jocuri de ap� și o mare varietate de construcții remarcabile. Palatul este cunoscut și sub numele de �Palatul lui Monteiro Milionarul�, denumire derivat� din porecla celui mai celebru proprietar al s�u, Ant�nio Augusto Carvalho Monteiro.
Terenul care constituie ast�zi Quinta da Regaleira a avut numeroși proprietari de-a lungul timpului. Acesta a aparținut Vicontesei de Regaleira � membr� a unei familii de negustori �nst�riți din Porto � �nainte de a fi v�ndut lui Carvalho Monteiro, �n 1892, pentru suma de 25 contos de r�is. (1000 reis = 1 can $; un contos = 1 milion r�is) Monteiro �și dorea s� creeze un loc fascinant, plin de mister, unde s� poat� reuni simboluri care s� reflecte interesele și ideologiile sale. Cu ajutorul arhitectului italian Luigi Manini, el a reamenajat domeniul de patru hectare.
Pe l�ng� alte elemente noi, a construit edificii enigmatice despre care se spune c� ar fi g�zduit simboluri legate de alchimie, francmasonerie, Ordinul Templierilor și rozicrucianism. Arhitectura conceput� de Manini evoca stilurile romanic, gotic, renascentist și manuelin. Amenajarea actualului domeniu a �nceput �n 1904, iar cea mai mare parte a lucr�rilor a fost finalizat� p�n� �n 1910.

Domeniul a fost v�ndut ulterior, �n 1942, lui Waldemar d'Orey, care l-a folosit ca reședinț� privat� pentru numeroasa sa familie. �n 1987, domeniul a fost v�ndut corporației japoneze Aoki și a �ncetat s� mai serveasc� drept reședinț�.
Dup� zece ani, domeniul acesta a fost achiziționat de Consiliul Local din Sintra, care a �ntreprins lucr�ri de restaurare �n vederea deschiderii publicului �n iunie 1998.
Palatul Regaleira (Pal�cio da Regaleira) poart� același nume ca �ntregul domeniu. Fațada cl�dirii se remarc� prin pinacli, gargui și capiteluri �n stil gotic exuberant, precum și printr-un turn octogonal impresionant.
Se presupune c� propietarul Carvalho Monteiro a fost un inițiat al Ordinului Templierilor, un ordin militar catolic ap�rut la �nceputul secolului al XII-lea și a fost, cel mai probabil, desființat �n secolul al XIV-lea. Cu toate acestea, grup�ri precum cea a francmasonilor au readus la viaț� ritualurile și tradițiile, sute de ani mai t�rziu. Se crede c� ritualurile de inițiere de la Quinta da Regaleira �ncepeau cu intrarea candidaților, legați la ochi, �ntr-unul dintre puțuri. Aceștia coborau cele nou� rampe de sc�ri țin�nd, se pare, o sabie aproape de inim�. Odat� ajunși la baz�, p�șeau �ntr-un labirint �ntunecat și trebuiau s�-și g�seasc� drumul spre lumin� și apoi spre capel�, unde erau primiți �n cadrul fr�ției.
Puțul mai mic este prev�zut cu sc�ri drepte care fac leg�tura �ntre o serie de platforme circulare suprapuse. Acest puț este cunoscut și sub numele de �Puțul neterminat�.

�n Sintra am avut program liber, am putut pr�nzi și degusta pr�jitura tradițional� portughez�, �Pastel de Nata� (la plural, past�is de nata).

Palatul Național din Sintra se afl� chiar �n centrul istoric al orașului. Este faimos pentru cele dou� coșuri de buc�t�rie conice, albe, masive, de 33 m �n�lțime. Este cea mai bine conservat� reședinț� regal� medieval� din Portugalia, locuit de monarhia portughez� timp de aproape opt secole, evolu�nd dintr-un alcazar maur din secolul al XI-lea. Sala Stemei prezint� un tavan magnific, cu o cupol�, �mpodobit cu 72 scuturi heraldice nobiliare. �n Sala Coțofenei tavanul este pictat cu 136 de p�s�ri (coțofene), fiecare țin�nd un trandafir �n cioc. Tot aici g�sim Colecția Azulejos, una dintre cele mai mari și mai importante colecții de pl�ci istorice mud�jar-gotice glazurate din Europa.

Ne-am str�ns �n jurul ghidului pentru c�l�toria spre Cabo da Roca, cel mai vestic punct al Europei.
Ne-am oprit mai �nt�i �n Cascais. Supranumit și �Riviera Portughez�, orașul atrage numeroase personalit�ți internaționale, sportivi de renume și celebrit�ți. Cel mai mediatizat rezident din zona exclusivist� Quinta da Marinha este fotbalistul Cristiano Ronaldo, care deține o vil� de lux. Printre alți rezidenți celebri se num�r� designerul francez Philippe Starck.
Regele Umberto al II-lea al Italiei, Regele Juan Carlos I al Spaniei și Regele Eduard al VIII-lea al Regatului Unit au locuit sau au petrecut timp �n Cascais cu mulți ani �n urm�.
Am trecut pe l�ng� formațiunea st�ncoas� accidentat� Boca da Inferno (Gura Iadului), unde nu ne-am oprit deoarece o furtun� de nisip se st�rnise pe nepus� mas� și nu ni s-a permis s� �naint�m cu autocarul nostru aproape de ap�. Poate dac� nu �nt�rziam at�t de mult �n or�șelul Cascais, am fi ajuns �naintea furtunii.

Miercuri 10 iunie. Autobuzul galben, adesea ro�u sau albastru, depinde de traseul ce �l are, are �nregistrate informa�ii despre obiectivele �nt�lnite pe traseu și prezentate �n patru limbi diferite. Am reținut acest autobuz pentru 24 de ore. La fel ca �n circuitul de oraș, v�d orașul pe �ndelete, cu obiective importante ce sunt pe list�, și �n plus pot cobori s� vizitez unul sau altul din aceste obiective. Am luat autobuzul galben din Piata Restauradores. Am f�cut o frumoas� plimbare pe malul estuarului, am cobor�t chiar la Muzeul Tr�surilor pe care l-am vizitat. Ultima dat� c�nd am vizitat Lisabona l-am sc�pat, dar de data aceasta am vrut s� �l v�d tot, pentru a-l compara cu cel din Viena care mi s-a p�rut imbatabil.

National Coach Museum (Muzeul Național de Tr�suri), situat nu departe de M�n�stirea Jeronim, g�zduiește una dintre cele mai importante colecții de atelaje trase de cai din lume. Vehiculele provin din secolul XVII, XVIII și XlX. Muzeul, inaugurat la 23 mai 1905 de c�tre regina Am�lia de Orleans și Bragan�a, prințes� francez� c�s�torit� cu regele Carlos I al Portugaliei, functioneaz� �n cl�direa unei școli de c�l�rie.
Aici sunt cale�ti ce au aparținut lui Filip al II-lea al Spaniei (1581 - 1598). Ele sunt cele mai vechi din colecție. Trei dintre ele au apar�inut Papei Clement al XI-lea. Vehiculele au fost construite la Roma �n 1715 �n stil baroc italian. Una din aceste tr�suri atrage mai mult aten�ia: este cea oferit� de c�tre pap�, regelui Ioan V al Portugaliei. Muzeul deține picturi c�t și alte obiecte de art� din aceeași perioad�.
De aici am luat Bus 729 care a urcat pe stada Cal�ada da Ajuda �n sus și m-a l�sat chiar �n fața Palatului Ajuda unde voiam s� vizitez trezoreria regal� cu giuvaerurile de coroan�, c�t și coroana regal�.

Am luat pr�nzul la un restaurant din Piata Rossio, Jamonaria �Les Chanetes� (Los Chanetes).
�Los Chanetes� este un restaurant cu specific iberic (spaniol și mediteranean: Jamonaria = șunc�rie), situat chiar l�ng� gara Rossio, locația este foarte popular� printre turiști.
�n anumite dialecte spaniole sau �n jargonul pesc�resc/culinar regional, termenul �chanete� (sau janete) este folosit pentru a denumi peștișorii mici (hamsii, aterine sau puiet de pește) care se servesc pr�jiți. Av�nd �n vedere c� Los Chanetes este un restaurant axat pe fructe de mare și tapas, numele s-ar traduce cel mai simplu prin �Peștișorii�.

Joi 11 iunie. Palatul Ajuda Nacional a fost reședinț� regal� �n timpul anilor finali ai monarhiei (p�n� �n 1910). Deși Palatul Ajuda este impresionant, nu a fost construit comform planurilor originale care au fost elaborate �n 1787, dup� distrugerea palatului Ribeira �n 1755. Construit �n 1795, acesta a fost ultimul palat regal al Portugaliei. Locația aleas� a fost Ajuda, chiar deasupra orașului Bel�m, zon� care fusese mai puțin afectat� de dezastru.
Aceasta trebuia s� fie unul dintre cele mai mari palate din Europa și din lume, cu gr�dini care coborau p�n� la r�u, dar numai o cincime din proiectul inițial a fost finalizat. C�nd Napoleon a intrat �n Portugalia �n 1807, familia regal� a fugit �n Brazilia de unde a domnit c�țiva ani, timp �n care construcția a fost �ntrerupt�. P�n� la �ntoarcerea familiei regale, mulți au preferat ca țara s� devin� o republic�, ceea ce s-a �nt�mplat �n 1910. Aceasta a �nsemnat c� palatul regal nu mai era al regilor, cll�direa neoclasic� l�sat� neterminat�, a devenit mai t�rziu muzeu.
Interiorul este somptuos, cu multe �nc�peri magnifice. Mențion�m: Sala de Audiențe (decorata cu piese din sec. XV p�n� la �nceputul sec. XX), Sala Tronului (cu un tavan pictat �n 1825 reprezent�nd un templu deschis spre Rai), Sala de Banchete, Camera Regelui João al IV-lea (complet acoperit� cu picturi ad�ugate �n 1823, inclusiv un tavan de Domingos Sequeira, artist portughez). Camerele includ o colecție remarcabil� de ceasuri și serviciul de cin�, unul dintre puținele din Europa r�mas intact.
�n capel� se afl� o pictur� de El Greco, care �nf�țișeaz� �Fața Sf�nt� a lui Hristos. L�ng� intrare se afl� o serie de sculpturi neoclasice, �n timp ce �n fața cl�dirii se afl� o statuie a lui Carlos I, ultimul rege care a locuit �n palat.

Aripa de vest, care era �n ruine, a fost finalizat� �n 2021 �n stil contemporan pentru a g�zdui Muzeul Tezaurului Regal.
Dup� o investiție de 31 de milioane de euro, acesta a fost deschis publicului �n iunie 2022. Exist� peste 1000 de piese, r�sp�ndite pe 11 secțiuni, pe trei niveluri
Bijuteriile Coroanei și Tezaurul Regal sunt g�zduite �ntr-unul dintre cele mai mari seifuri din lume (o structur� masiv� din sticl� și aur �ntins� pe trei etaje). Aceste piese reflect� bog�ția imperiului, �n special din perioada �n care aurul și diamantele din Brazilia alimentau coroana portughez�:
Coroana Regilor Portugaliei, piesa central� a simbolurilor puterii regale realizat� �n anul 1802 pentru regele João al VI-lea, este din aur masiv, nu conține pietre prețioase (deoarece regii portughezi nu erau �ncoronați propriu-zis, ci aclamați)
Sceptrul cu motivul Dragonului (simbolul Casei de Bragan�a) și spadele ceremoniale pentru evenimentele majore ale curții.
A doua cea mai mare pepit� de aur brut din lume: O pies� rar� și impresionant� extras� din minele din Brazilia �n secolul al XVIII-lea, l�sat� �n starea ei natural�.
Insiga cu diamante a Ordinului L�na de Aur: O decorație din perioada 1790�1800, �ncrustat� cu sute de diamante de o calitate excepțional� și rubine de mari dimensiuni.
Trandafirii de Aur Papali: Dou� piese splendide din aur realizate cu o tehnic� remarcabil�, oferite ca daruri diplomatice reginelor Portugaliei de c�tre Papi (printre care cel d�ruit de Papa Grigore al XVI-lea �n 1842).
Serviciul de mas� din argint Germain: O colecție monumental� și complet� de vesel� din argint masiv realizat� de faimosul argintar francez Fran�ois-Thomas Germain. A fost comandat� de regele Jos� I dup� ce cutremurul devastator din 1755 a distrus vechiul palat și comorile sale

Am venit la muzeu de fapt pentru a vedea minunatul cadou ce l-a putut face un rege viitoarei sale soții, o spectaculoas� diadem� cu 4000 diamante. Dar aceasta nu era de gasit. Am c�utat �n istoria regilor Portugaliei subiectul și iat� ce am gasit.
Tiar� spectaculoas� cu 4000 de diamante, pies� istoric� extraordinar�, str�ns legat� de tezaurul regal de la Palatul Ajuda, a fost realizat� pentru Prințesa Ștefania de Hohenzollern-Sigmaringen, cu ocazia c�s�toriei sale din 1858 cu Regele Portugaliei, Dom Pedro V.
Cadoul de nunt� original al regelui Pedro V viitoarei sale soții, Regina Ștefania, era o tiar� grandioas� b�tut� cu nu mai puțin de 4000 de diamante.
Regina Ștefania a murit tragic la doar un an dup� nunt�. C�țiva ani mai t�rziu (1862), fratele mai mic al regelui, Dom Lu�s I (devenit rege), s-a c�s�torit cu Maria Pia de Savoia. Noua regin� a preluat diamantele din tiara Ștefaniei și a creat cu ele alte piese splendide � printre care și faimoasa Tiara Stelelor (Diadema das Estrelas).
Dup� pr�bușirea monarhiei �n 1910, bijuteria aceasta a fost demontat� și v�ndut� �n buc�ți. Ast�zi, la Museul din cadrul Palatului Național Ajuda, nu se mai afl� tiara �ntreag�, ci fragmente și structuri din aur și argint separate de pietre, r�mase din vechea colecție, identificate recent de istorici ca aparțin�nd acelei piese gigantice de 4000 de diamante.

Tiara Stelelor (Diadema das Estrelas) este una dintre cele mai faimoase piese din colecția de Bijuterii ale Coroanei Portugheze, comandat� �n anul 1863 și finalizat� �n 1866, �n atelierul bijutierului regal Estêvão de Sousa. Pentru realizarea ei, s-au folosit diamante din Tezaurul Regal, inclusiv pietre recuperate dintr-o tiar� veche ce aparținuse reginei Maria a II-a.
Setul complet (Parure) cuprinde: Tiara, colierul Stelelor, cercei, dou� br�ț�ri, pieptene de p�r și broș�, asortate.
Colierul Stelelor conține o pies� central� a setului, de o opulenț� remarcabil�, format� dintr-un lanț bogat pe care sunt montate stele mari din diamante, asortate perfect cu cele de pe tiar�. Piesa central� a diademei este un diamant galben de mari dimensiuni (uneori av�nd nuanțe roz), denumit Diamantul Maria Pia.
Broșa este confecționat� dintr-o structur� de aur și argint, pe care sunt montate mai multe stele din diamante interconectate, sute de diamante incolore și roz (cca 485 de diamante p�str�nd �n prezent 483).
Efectul �En Tremblant� al cerceilor �l dau stelele cu 5 colțuri montate pe mici arcuri/arm�turi flexibile. Acest sistem ingenios le face s� vibreze, oscil�nd ușor la fiecare mișcare a capului.
Inițial tiara avea un singur r�nd de stele, �ns� a fost modificat� de-a lungul timpului, ajung�nd la dou� r�nduri și o dispunere final� de 25 de stele (p�strat� din 1910, anul abolirii monarhiei �n Portugalia).
Cele dou� br�ț�ri realizate din aur și argint, �ncrustate cu diamante, reiau fidel elementele geometrice ale stelelor.
Pieptenele, o pies� ornamental� folosit� pentru fixarea coafurilor elaborate ale epocii, este decorat de asemenea cu stele sclipitoare
Dup� moartea regelui Lu�s I, tiara a trecut �n posesia ultimei regine a Portugaliei, Am�lia de Orl�ans.
�n prezent, Diadema das Estrelas nu mai aparține unei familii regale, ci este o pies� de muzeu protejat� și poate fi admirat� de public la Muzeul Tezaurului Regal, Palatul Național Ajuda din Lisabona

Gasesc aici locul pentru a aminti despre Cele mai celebre și extravagante coliere din istoria internațional�, chiar dac� ele nu se g�sesc aici �n Palatul Ajuda.
1. Colierul Patiala conținea nu mai puțin de 2.930 diamante și numeroase rubine birmaneze, av�nd �n centru legendarul diamant galben De Beers de 234,65 carate.
Nu a fost un cadou pentru o viitoare soție, ci a fost comandat la casa de bijuterii Cartier �n anul 1928 de c�tre Maharajahul Bhupinder Singh al Patialei (India) pentru el �nsuși, ca bijuterie ceremonial� de stat. Ulterior, a fost purtat și de fiul s�u.

2. Afacerea Colierului de Diamante - alt colier colosal din istoria Franței comandat de Regele Ludovic al XV-lea al Franței, un colier incredibil de opulent, format din 647 diamante masive (de aproape 2.800 de carate �n total). Regele intenționa s� �l ofere �n dar viitoarei sale soții (amantei sale oficiale, Madame du Barry). Regele a murit �nainte ca bijuteria s� fie finalizat� și pl�tit�, iar colierul a devenit ulterior piesa central� a faimosului scandal �Afacerea colierului de diamante�, care a p�tat definitiv reputația reginei Marie Antoinette.

�n aceast� parte a orașului se g�sesc Torre de Belem și Padrão dos Descobrimentos pe care nu le-am vizitat de data aceasta fiind �nchise pentru renovare, ca și Muzeul Național de Placi ceramice (Azulejo).
Turnul din Belem este o �nc�nt�toare fortificație, turn de paz� al Lisabonei la gura r�ului Tagus, inițial situat �n centrul r�ului. Impozantul turn �n stil Manuelin era primul lucru ce �l vedeau la �ntoarcerea lor acas� marinarii portughezi. Turnul a devenit emblema Lisabonei.
Padrão dos Descobrimentos (Monumentul Descoperirilor) este unul dintre cele mai reprezentative monumente din Lisabona, construit pentru a promova �ncrederea național�, �n timp ce onoreaz� marii exploratori portughezi. Pe partea vestic� a monumentului sunt reprezenta�i exploratorii, �n timp ce pe partea estic� sunt finanțatorii, ambele p�rți sprijinind statuia lui Infante D. Henrique, ini�iatorul primar al Epocii de aur a Discoperirilor din secolul al XVII-lea �n Portugalia.

Vineri 12 iunie. Descoperiți Aqueduto das �guas Livres, apeductul uria� de piatr� care traverseaz� Lisabona și care a contribuit at�t de mult la dezvoltarea orașului, oferind generațiilor de localnici ap� potabil� �ncep�nd cu anul 1744. Apeductul a f�cut fa�� onorabil cutremurului din 1755.
Realizat �n timpul domniei lui João V, rege responsabil pentru multe cl�diri remarcabile, apeductul construit �n stil baroc și neoclasic are o lungime de peste 14 km. Partea vizibil� a acestei structuri magnifice este secțiunea Alc�ntara care traverseaz� �ntreaga vale. Are 21 de arcuri rotunde și 14 ogivale, unul dintre ele cu �n�l�imea de 65 m �i deschiderea de 29 m, calific�ndu-se de cel mai mare din lume.
Aqueduto das �guas Livres a fost �nc� operațional p�n� �n 1968.
Intrarea �n Lisabona a apeductului se face prin arcul Rua das Amoreiras, construit de arhitectul maghiar Carlos Mardel (1746 � 1748), �i se termin� la Reservorul M�e d'�gua das Amoreiras, la statia de metrou Rato.
La moartea lui Carlos Mardel �n 1763, rezervorul final al Aqueductului, �nceput �n 1746, era �nc� �n curs de finalizare. Lucr�rile au fost reluate �n 1771 de c�tre Reinaldo Manuel dos Santos, care a introdus unele modific�ri la acoperirea cl�dirii, la cascad� și a �nlocuit cele patru coloane toscane proiectate de Mardel, cu patru st�lpi dreptunghiulari. Dup� moartea lui Reinaldo dos Santos �n 1791, lucrarea a fost finalizat� abia �n 1834 �n timpul domniei reginei D. Maria II.

Rezervorul M�e d'�gua este �n prezent un spațiu amplu, luminos și unitar. Interiorul lui sugereaz� incinta unei biserici, propun�nd astfel o natur� sf�nt� a spațiului.
Apa care izbucneste din gura unui delfin �ntr-o cascad� artificial�, este alimentat� din izvoarele Aqueductului �guas Livres. Aici se vars� �ntr-un bazin cu o ad�ncime de 7,5 metri �i o capacitate de stocare de 5.500 mᶾ. Din aceast� "nav�" se ridic� patru coloane care susțin un plafon boltit. O teras� magnific� cu vedere de 360 gr asupra orașului, a�tept� pe curiosul turist care s-a obosit s� urce p�n� aici.
La vestul acestui rezervor se afl� Casa Registrului, unde era controlat �i distribuit fluxul de ap� ce alimenta f�nt�nile publice, fabricile, m�n�stirile și casele nobile din Lisabona.
�n vara aceasta, Rezervorul a devenit expoziție de art�; umbre și lumini alergau amețitor pe pereti și pe suprafața apei. Galeria Immersivus Lisboa, g�zduiește expoziții unice, proiecții de opere de art�. Spectacolul vizual dinamic include muzic� pentru a crea o experienț� complet captivant�. Printre exemple se num�r� expoziții dedicate operelor lui Monet, Klimt și Van Gogh.

Muzeul Militar se afl� pe dealul Santa Engr�cia, pe locul unei turn�torii unde se fabricau tunuri și muniție �n sec. XVI-lea. Aceast� cl�dire a fost finalizat� �n 1905. �n �nc�perea �Vasco da Gama", fiecare centimetru p�trat de perete și plafon este acoperit cu h�rți și picturi care ilustreaz� deschiderea rutelor comerciale �ntre Portugalia și India.
Saloanele Marelui R�zboi, puncte de atrac�ie ale muzeului, dețin piese de artilerie, sculpturi, arme și diverse alte artefacte de r�zboi.
�n cealalt� parte a cl�dirii, intrați �ntr-o serie de camere incredibil de ornamentate, care poart� numele monarhilor portughezi.
�n timp ce muzei�tii au depus un efort sus�inut pentru a afișa avu�iile muzeului, uneori doar o singur� vitrin� de sticl�, poate ascunde cel mai impresionant secret.
Zeci de tunuri se aliniaz� �n curtea interioar� numit� și Curtea Tunurilor. Pereții curții sunt decorați cu 26 de panouri mari de pl�ci ceramice tradiționale (azulejos) realizate �ntre sec. XVIII și �nceputul sec. XX-lea. Acestea ilustreaz� cronologic cele mai importante b�t�lii și momente istorice ale Portugaliei, de la Reconquista creștin� (1139) și B�t�lia de la Aljubarrota, p�n� la Primul R�zboi Mondial (1918). Printre artiștii care au contribuit se num�r� mari nume precum Bordalo Pinheiro.
�n interiorul cl�dirii se afl� un spațiu expozițional unde sunt expuse �i mai multe tunuri c�t și piese de artilerie. La un cap�t troneaz� vagonul masiv din lemn și fier care a transportat impozantul Arc de Rua Augusta pentru a-l instala �n Piața Comerțului. Se pare c� a luat trei zile �i au fost necesari mul�ime de cai pentru acest lucru.
S�mbat� 13 iunie. Continui s� c�l�toresc cu Lisbon card pe toate mijloacele de transport..
Cum am spus mai sus, azi e mare s�rb�toare, Sf. Anton patronul portughezilor, deci aș putea merge la Biserica Sf. Anton din cartierul Alfama. Aș putea merge la Mall Oriente și apoi la Casa Gon�alves.
Am �nceput cu Casa Gon�alves care era �nchis� (s�mb�t� zi liber� și Sf. Anton). Am intrat �n libr�ria din apropiere și am f�cut cunoștint� cu o t�n�r� v�nz�toare, Anna care era dintr-o familie cu r�d�cinile �n estul Europei. Am schimbat adrese de e-mail, c�ci duduia voia s� mearg� �n Europa și și-ar fi dorit s� viziteze și Rom�nia. Era absolvent� a unei facult�ți de finanțe din Portugalia. Am vorbit un pic și despre investiții.
Am mers apoi la Targul de carte la recomandarea Annei, t�rgi care se ține �n parcul Eduard VII �n fiecare an, și reunește editori și publiciști din �ntreaga lume. Era foarte cald și m-am odihnit un pic �n parc, pe un scr�nciob de copii � singurul loc liber la acea or� din zi. Am luat-o apoi pe Bd Libert�ții, ca �n dreapta s� urc spre Gr�dina botanic� ce p�rea foarte aproape. Menționez c� nu aveam telefon, nu aveam GPS, nu aveam dec�t memoria mea ce fotografiase harta g�sit� pe internet de dimineaț� (laptop), dup� care f�cusem o schiț� de m�n�.

Unul din pl�m�nii de verdea�� ai orașului, Parcul Eduard VII, este loc popular pentru localnicii ce-și plimb� c�inii, fac jogging sau se �nt�lnesc aici cu prietenii, pentru a p�i �mpreun� departe de centrul aglomerat al orașului. De aici se deschide o splendid� perspectiv�, cu gr�dini, cu un labirint de boscheti și cu r�ul Tagus �n fundal. Parcul Eduardo VII ocup� o suprafaț� de 26 ha. Numele de Eduard VII-lea l-a primit �n cinstea regelui Angliei, care a vizitat Portugalia �n 1902, pentru a �nt�ri relațiile dintre cele dou� ț�ri. �nainte se numea Parcul Libert��ii.
�n partea de nord a parcului este arborat cel mai mare steag al Portugaliei (20m x 12m) pe un catrag de 35 m �n�lțime.

Pra�a do Marquês de Pombal (Pia�a Marchizul de Pombal) este o mare intersecție de c�i de suprafaț� c�t și subterane (Linha Azul și Linha Amarela) și constitue unul dintre cele mai importante noduri de transport și puncte de reper ale orașului.
Optsprezece linii de autobuz ce servesc ora�ul, operate de compania de transport Carris, trec prin aceast� pia��.
Piața poart� numele lui Sebastião Jos� de Carvalho e Melo, primul marchiz de Pombal, primul conte de Oeiras, puternicul prim-ministru care a condus Portugalia �ntre anii 1750-1777, ref�c�nd orașul dupa cutremurul din 1755.
Este cunoscut și pentru Reforma social�: A redus puterea Inchiziției și a abolit sclavia �n Portugalia continental�.
Statuia dedicat� lui, construit� �ntre 1917 și 1934 și creat� de Adães Bermudes, Ant�nio Couto și Francisco Santos, este plasat� pe un magnific pedestal �n mijlocul pieței. Marchizul are �n st�nga sa un leu, simbol al puterii.

Continui cu povestirea mea de c�utare a Gradinii Botanice.
Am mers ore cred, pe o c�ldur� insuportabil�; am urcat un deal, �n final am intrat �ntr-un bar s� �ntreb de direcție.
La insistențele fetei dela bar, am b�ut un mare pahar de ap� cu gheaț�, c�ci sticla de ap� ce o luasem cu mine la plecarea dela hotel, se treminase. �n fine am g�sit gr�dina și cu un tichet de 5 e - o reducere doar de 50 c (cred c� m-au p�c�lit), am intrat și stat pe o banc�. Nu mai aveam puteri s� cobor dealul pe care, dup� aceea s� il urc �napoi.
Ce este interesant, chiar dac� eu nu știam limba portughez� � mare dezavantaj c�ci acest fapt tot timpul mi s-a reproșat, am g�sit oameni ce s-au oferit s� m� ajute. Pe acest faimos deal, un cuplu care cobora vesel � nu mi-au spus ce m� așteapt�, doar c� sunt pe drumul bun, c� ei s-au mutat de 3-4 luni �n Lisabona și le place foarte mult.
Alti doi domni, c�nd m-au vazut așa descump�nit� � probabil c� eram roșie la faț� și p�ream a fi f�r� puteri � era o zi torid� iar eu urcam de o or� � au scos fiecare telefonul lui și mi-au ar�tat drumul. Mi-am dat atunci seama c�t ocolisem c�nd aș fi putut, imediat din Piața Marchizul de Pombal, s� urc direct spre oibiectivul meu.

Gr�dina Botanic� din Lisabona a fost inaugurat� la 25 ianuarie 1906, �n urma unui decret regal emis de regele Carlos. Aceast� inițiativ� a avut loc �n contextul organiz�rii serviciilor agricole și a instruirii pentru coloniile portugheze. Gr�dina g�zduiește specii originare din Angola, Capul Verde, Timorul de Est, Guineea-Bissau, Macao, Mozambic, São Tom� și Pr�ncipe. Cunoscut� sub numele de Gr�dina Colonial� și a fost amenajat� inițial �n serele contelui de Farr�bo și pe terenurile adiacente, care fac parte �n prezent din Gr�dina Zoologic� din Lisabona.
Sera principal� a fost construit� �n 1914, din fier și sticl�, respect�nd stilul arhitectural al epocii. Aceasta ad�postește specii care dateaz� �nc� de la �nființarea gr�dinii. �n 1947, au fost ad�ugate alte dou� sere, permiț�nd menținerea a trei regimuri de temperatur� diferite.

Gr�dina a fost conceput� ca un centru de studiu al plantelor tropicale și de colectare a informațiilor privind agricultura din coloniile portugheze. Personalul gr�dinii a promovat relații cu instituții similare, �n vederea schimbului de material vegetal, c�t și o surs� de cunoștințe tehnice pentru funcționarii guvernamentali care activau �n domeniul agriculturii �n colonii. �n 1940, a jucat un rol important �n cadrul Expoziției Lumii Portugheze, g�zduind �Secțiunea Colonial�. Tot atunci a fost amenajat� Gr�dina Oriental�, inspirat� de colonia Macao de la acea vreme.
�n aceeași perioad� a fost construit �Restaurantul Colonial� și au fost amplasate paisprezece busturi reprezent�nd persoane din Africa și Asia, busturi realizate de sculptorul Manuel de Oliveira. Ca parte a expoziției, membri ai unui trib din arhipelagul Bijag�s (Guineea-Bissau) au fost ținuți pe o insul� dintr-un lac al gr�dinii, �ntr-o form� de gr�din� zoologic� uman�. �n gr�din� a fost expus și un leu viu.
�n ianuarie 2019, gr�dina a fost �nchis� pentru lucr�ri de reabilitare, fiind redeschis� dup� un an. Acestea au fost primele lucr�ri majore de reabilitare de dup� anii 1940. �n partea de nord a Gr�dinii se afl� Palatul Conților de Calheta, achiziționat de regele João al V-lea �n 1726. Cl�direa g�zduiește laboratoarele de cercetare și Muzeul Tropical din Lisabona, care nu a fost �nc� redeschise.

G�sim �n Gr�dina Botanic� Tropical� aproximativ 600 de specii de arbori și plante grupate astfel:
Arbori și arbuști tropicali c�t și plante tropicale de interes economic (guava, nuci pecan)
Palmieri și cicade (palmieri din Insulele Canare, Yucca gigantea)
Plante suculente (inclusiv speciile din genul Cereus, Aloe, Euphorbia, Selenicereus și Opuntia)
Plante uscate. Muzeul posed� 50.000 de plante uscate și 2414 mostre de lemn
Menționez aici c� mai sunt și alte gradini botanice in Lisabona.
Gr�dina Botanic� Tropical� situat� �n zona Bel�m, care ofer� o incursiune �n vegetația tropical� și subtropical�.
Parcul Botanic Monteiro-Mor: Un parc istoric transformat �n gr�din� public�.

Am ieșit din gr�dina botanic� și am luat-o la st�nga pe Strada Politehnicii apoi pe Don Pedro V, și deodat� m-am aflat �n mijlocul unei mulțimi de oameni. Se f�ceau poze de grup, se �nghesuia lumea la o balustrad� s� se uite undeva�M� aflam �n Miradouro de Sao Pedro de Alcantara.
De aici puteți vedea toat� Avenida da Liberdade, Piața Restauradores și cartierul Baixa, pe l�ng� Castelo de São Jorge, cu zidurile sale impun�toare și coroana fotogenic� de pini verzi.
M-am felicitat c�ci din �nt�mplare, f�r� hart� și telefon, numai cu o schița de m�n� a locurilor, am nimerit �n una din cele mai spectaculare �miradouras� ale Lisabonei. M-am așezat și eu la balustrad�, cot la cot cu lumea ce se minuna de priveliște.
Obosit� nu mai voiam dec�t s� cobor �n Piata Rossio de unde s� iau metroul c�tre hotel.

Piața Largo Trindade Coelho, urm�toarea mea oprire, este o piațet� animat� situat� �n zona Bairro Alto/Chiado. G�zduiește cl�direa istoric� a prim�riei și ansamblul São Roque. Aici se afl� și o statuie a lui Ant�nio Vieira, cunoscut preot iezuit din secolul al XVII-lea. Biserica São Roque (comandat� de iezuiți lui Filippo Terzi, acelaș care a proiectat și Biserica São Vicente), a fost construit� �n secolul al XVI-lea, și este prima biseric� a ordinului iezuit din Portugalia. Are o fațad� simpl�, dar ascunde un interior baroc spectaculos, plin de lemn aurit (talha dourada) și dale pictate (azulejos). Ad�postește faimoasa Capel� a Sf�ntului Ioan Botez�torul (creat� de Luigi Vanvitelli), a fost comandat� la Roma �n sec. XVIII, considerat� la acea vreme cea mai scump� capel� din lume datorit� pietrelor prețioase folosite (lapis lazuli, agat, aur).
Biserica deține și relicve sacre, inclusiv un spin din coroana de spini a lui Isus Cristos și o bucat� de lemn despre care se spune c� provine din leag�nul lui.
Muzeul São Roque amplasat l�ng� biseric�, a fost deschis �n 1905 și este unul dintre primele muzee de art� din Portugalia. Expune o colecție impresionant� de obiecte de art� religioas�, pictur�, sculptur� și giuvaere din secolele XVIl și XVIII.
Deține veșminte preoțești bogat brodate și o colecție vast� de relicve sacre. Exist� de asemenea, o colecție de picturi baroce din secolul al XVI-lea.

Cea mai rapid� și pitoreasc� cale de a cobor� de la Largo Trindade Coelho �n Piața Rossio sunt treptele istorice de pe Cal�ada do Duque. Traseul dureaz� 10 minute și ofer� o priveliște superb� asupra orașului. �ncepi s� cobori treptele lungi, m�rginite de restaurante tradiționale și terase. La cap�tul treptelor, treci pe l�ng� Gara Rossio și ai ajuns direct �n colțul de nord-vest al Pieței Rossio.

Duminica 14 iunie. Azi am mers din nou la Muzeul Calouste Gulbenghian. Dac� muzeul era parțial �nchis pentru renovare, se putea vizita gr�dina și Centrul de Arte Moderne (CAM), deschis de cur�nd, un spațiu vibrant dedicat artei contemporane. Proiectat� de arhitectul Kengo Kuma, laureat al Premiului Pritzker, cl�direa este o conexiune perfect� �ntre art�, arhitectur� și natur�. CAM g�zduiește cea mai complet� colecție de art� portughez� modern� și contemporan�.
Gr�dina a devenit un loc drag mie. Am z�bovit un pic aici: așezat� pe o banc� din amfiteatru am scris �n caietul meu.
�n jurul meu se desf�șurau activit�ți publice, ca s� zic așa, c�ci porțile gr�dinii au fost deschise publicului din cartier, se poate intra f�r� a trece prin muzeu. O mam� cu doi copii �și luau un pr�nz frugal, un baiat cu ochelari cu multe dioptri citea dintr-o carte frumos legat� �n piele, o t�n�r� vorbea la telefon, destul de discret pentru a nu deranja pe cei din jur, și patru r�țuște zburau de colo-colo, ba pe gradene, ba pe scena teatrului unde st�teau la taclale.

Luni 15 iunie. Azi am rezervat o plimbare aerian� cu cabina. Trebuie s� ajung la stația de merou Olivais, pe linia roșie ce duce la aeroport. Plimbarea ofer� o perspectiv� aerian� asupra r�ului Tajo și a estuarului, pe o distanț� de 1,2 km, �n Parcul Națiunilor, la o �n�lțime de 30 m. Aceasta se desf�șoar� �n apropierea celebrului Ocean�rio și a Turnului Vasco da Gama, urm�rind malul vestic al orașului. Se poate vedea și podul Vasco da Gama c�t și cl�dirile din aceast� parte a orașului, dat�nd din 1998.

Ocean�rio de Lisboa, faimosul acvariu are 5 milioane de litri de ap� s�rat� și ad�postește rechini, pisici de mare și alte viețuitoare marine mari, peste 15.000 de creaturi marine din 500 de specii.
Cele patru rezervoare din jurul marelui rezervor central, separate de rezervorul central prin foi acrilice transparente pentru a da iluzia unui singur rezervor, au patru habitate diferite cu flora și fauna lor nativ� de pe coasta st�ncoas� a Atlanticului de Nord, linia de coast� a Antarcticii, p�durile temperate din Pacific și recifele coraliere tropicale indiene. Acvariul din Lisabona este unul dintre puținele din lume care ad�postesc un "sunfish", dificil de p�strat datorit� cerințelor unice și exigente de �ngrijire.
Nu am vizitat Oceanario anul acesta, c�ci auzisem c� marele pește pe care voiam s� �l rev�d, nu mai era acolo.
Pe�tele "sunfish" (Mola mola = piatra de moara) este cel mai greu pește osos cunoscut �n lume. Adulții c�nt�resc �ntre 247 și 1.000 kg. Specimenele sunt originare din apele tropicale și temperate. Acest pe�te poate fi la fel de lat c�t de lung. El se hr�ne�te �n principal cu meduze, dar pentru c� aceast� diet� este s�rac� nutrițional, consum� cantit�ți foarte mari. Femelele pot produce p�n� la 300.000.000 de ou�. Ace�ti pe�ti au c�țiva pr�d�tori naturali ca: leii de mare, balenele ucigașe și rechinii. �n unele p�rți ale lumii ca Japonia, Coreea și Taiwan, sunt considera�i trufandale.
Peștii lun� (peixa lua) sunt ținuți �n bazinul principal doar c�nd sunt tineri, de dimensiuni medii. De �ndat� ce cresc prea mari pentru spațiul din acvariu, Ocean�rio de Lisboa �i elibereaz� �n ocean pentru a le asigura bun�starea.
Dup� eliberare, poate urma o perioad� �n care �n bazin nu se afl� niciun pește lun�, p�n� c�nd un nou exemplar (mai mic) este adus pentru �ngrijire și adaptare.
Nu este nici o greșal�: sunfish, peștele luna, mola mola, peixa lua - sunt unul și acelaș pește, �n englez� are nume diferit de numele dat �n limbile latine.

Stația de tren Gare do Oriente, a fost stația de metrou final� a liniei ro�ii, dar linia a fost extins� p�n� la aeroport. Stația de metrou se afl� la partea inferioar� a g�rii, sub un num�r de piloni arcui�i, din beton. Ceva mai futuristic nu exist� �n Lisabona, este imperios de vizitat acest obiectiv. Pe arhitectul contrucției, Santiago Calatrava, �l cunoaștem din Valencia (Spania), unde a proiectat Orașul Artelor și Științelor, un complex cultural și arhitectural gigantic care include L'Hemisfèric (planetariu �n form� de ochi), Muzeul de Științe Pr�ncipe Felipe, Palatul Artelor Reina Sof�a și structura L'Àgora.
Gare do Oriente a fost construit� ca terminal principal pentru expoziția Expo 98. Proiectul arhitectului spaniol Santiago Calatrava a fost selec�ionat �n 1994, iar construcția a �nceput un an mai t�rziu. Gara a fost inaugurat� oficial la 19 mai 1998, cu dou� luni �nainte de deschderea Expo 98.

Podul Vasco da Gama este un pod pe cabluri, ce se �ntinde peste estuarul fluviului Tagus. Este cel de-al doilea pod din Europa ca lungime dup� podul din Crimeia peste str�mtoarea Kerci (18,1 km) și cel mai lung din interiorul Europei, cu o lungime total� de 17,2 kilometri.
A fost proiectat s� reziste unui cutremur de 4,5 ori mai puternic dec�t cutremurul care a lovit Lisabona �n 1755 (estimat la 8,7 pe scara Richter). Poate rezista unei viteze a v�ntului de 250 km/h.
St�lpii de susținere de 2,2 și 1.7 metri diametru, ajung la o ad�ncime de 85 metri sub nivelul m�rii.
A fost proiectat s� dureze 120 de ani. Din cauza lungimii sale, a fost nevoie s� se ia �n calcul și sfericitatea P�m�ntului pentru a așeza corect st�lpii (altfel ar fi ap�rut o diferenț� de 80 de cm la cap�tul podului).
L�țimea podului este de 30 m, iar deschiderea principal� de 450 m. Construcția podului a �nceput �n februarie 1995. Podul a fost deschis pentru circulație la 29 martie 1998, la timp pentru Expo 98, T�rgul Mondial care a aniversat 500 de ani de la descoperirea de c�tre Vasco da Gama a rutei maritime c�tre India.

Passeio das T�gides este o promenad� �nc�nt�toare care ofer� priveliști uimitoare asupra str�lucitoarei porți de agrement din Lisabona. Perfect� pentru o plimbare relaxant�, aceast� promenad� pitoreasc� se �ntinde de la Oceanariu p�n� la Turnul Vasco da Gama, și �n zilele �nsorite, se transform� �ntr-un loc idilic pentru a face fotografii memorabile ale cartierului Parque das Na�ões. M-am odihnit pe o banc� �n parc, am f�cut c�teva poze, am remarcat f�nt�nile conice interesante, dup� care m-am �ntors �n oraș cu autobuzul 759 p�n� �n Piata Restauradores. Mi-a luat mult timp, autobuzul ocolind prin cartiere de locuițe cu blocuri de 2-3 etaje, zone cu vii și gr�dini, un traseu destul de interesant.

Marti 16 iunie. In sf�rșit am reușit s� vizitez Casa-Muzeu Dr. Anast�cio Gon�alves situat� �n Av. 5 de Outubro, 6-8; Metro Pico sau Parque. Casa este c�știg�toare a Premiului de arhitectur� Valmor 1905, oper� a arhitectului Norte Junior, constuit� �n stil Art Nouveau. A fost studioul de lucru al pictorului Jos� Malhoa; a fost achiziționat� �n 1932 de colecționarul de art� Dr. oftalmolog Ant�nio Anast�cio Gon�alves (1888-1965). Pictorul a r�mas prieten cu noul propietar, c�ruia i-a și f�cut c�teva portrete.
Colecția doctorului include o mare varietate de obiecte, �n special picturi portugheze din sec. XIX, piese de art� decorativ�, c�t �i o colecție extraordinar� de porțelan chinezesc.
Am aflat c� datorit� zonei seismice pronuțate a Lisabonei, casa necesit� urgent� reabilitare. Pentru aceasta toat� colecția va fi mutat� �n alt loc și probabil, vor trece mai mult de doi ani, p�n� va vedea din nou lumina unei expoziții.
Am trecut și pe la libr�rie s� �i dau binețe noii mele prietene Anna. Dar ea avea zi liber� iar tipul ce �i ținea locul, a reușit s� m� fac� interesat� �n cump�rarea unui ghid al Portugaliei, editura DK Penguin Random House.

C�teva obiecticve din lista mea nu le voi putea vizita:
Museu Nacional do Azulejo (Muzeul Național de Placi ceramice) este �nchis temporar pentru renovare. �n anul 2017 a primit un num�r total de 193.444 de vizitatori. Muzeul a fost �nființat �n 1965 devenind Muzeu Național �n 1980. Este situat �n fosta m�n�stire din Madre Deus, fondat� de Regina D. Leonor �n 1509. Biserica este decorat� cu remarcabile tablouri și pl�ci ceramice ce reprezint� scene istorice sau religioase. Sacristia de�ine un dulap din lemn brazilian și cadre din lemn sculptat; corul �nalt este ornat cu statui din lemn aurit; Capela Sf. Anton are o decora�ie baroc� din secolul al XVIII-lea și un num�r semnificativ de p�nze de pictorul Andr� Gon�alves.
Museul Nacional de Arte Antiga este și el �nchis temporar.

Miercuri 17 iunie. Biserica Estrela este �n planul meu de azi. Voi mai cump�ra un card de metrou pentru dou� zile, 17 si 18 iunie, pentru a vizita �n goan�, obiectivele ce mi-au sc�pat.
Dis de dimineaț� am mers la mallul El Corte Ingles, cel mai elegant se spune, din Lisabona.
Am vrut s� cump�r un disc cu muzic� de Rodrighez, dar nu am g�sit nici un magazin de muzic�. Dela Food Court mi-am cumparat un croissant și un strudel și am pornit spre bazilica și gr�dina Estrela.
Dela stația de metrou Marchizul de Pombal am mers cu autobuzul 720 p�n� la bazilica Estrela. Am decis s� vizitez mai �nt�i gr�dina care se afl� vis-à-vis de biseric�.

Jardim da Estrela, gr�din�-parc este deschis� publicului �n fiecare zi de la 7 dimineața p�n� la miezul nopții. Parcul are zone atent �ntreținute, are numeroase plante exotice, un mic iaz cu rațe, iar �n weekenduri este vizitat de familii tinere. Jardim da Estrela este locul perfect pentru a te relaxa profit�nd de vremea glorioas� a Lisabonei și a lua o pauz� de la stresul de a fi turist!
Amenajarea acestei gr�dini publice a �nceput �n 1842 �ca un loc de distracție pentru locuitorii Lisabonei�, c�nd clasa de jos nu efectua muncile periculoase ale secolului al XIX-lea. Citatul provine din documentele istorice și decretele regale oficiale din secolul al XIX-lea, mai exact din contextul actului de donație și planific�rii inițiale din 1842 (sau al inaugur�rii din 1852). Finanțarea pentru amenajarea peisagistic� și sculpturi a stagnat �n timpul instabilit�ții politice din anii 1860, dar parcul a fost deschis �n 1873. Timp de peste 70 de ani, un leu a fost ținut �ntr-o cușc�, spre �nc�ntarea vizitatorilor parcului, iar �n zilele noastre rațele sunt singurele viețuitoare din parc.
Un punct de interes al Gr�dinii Estrela este tribuna din fier forjat, unde muzicienii c�nt� vara. Chioșcul de muzic� se afla inițial pe Avenida da Liberdade. Chioșcul construit �n 1884, a fost mutat �n Jardim da Estrela �n 1936.

Basilica Estrela sau Bazilica Regal� este prima biseric� din lume dedicat� Inimii Sacre a lui Isus. Face parte dintr-un vechi complex carmelit existent pe acest loc.
A fost construit� din ordinul reginei Maria I a Portugaliei, ca o promisiune �mplinit� pentru nașterea unui fiu (Jos�, Prințul Braziliei). Construcția bazilicii a �nceput �n 1779 �i a fost terminat� �n 1790, dup� moartea lui Jos� provocat� de variol� �n 1788. Biserica poate fi v�zut� de departe, av�nd o cupol� uriaș�.Stilul arhitectural este baroc și neoclasic t�rziu. Frontul prezint� dou� clopotnițe și include statui de sfinți și figuri alegorice.
La interior, o mare cantitate de marmur� gri, roz și galben� a fost folosit� �n pardoseli și pereți, �n modele geometrice complicate. Este una dintre cele mai frumoase biserici europene. Mai multe picturi de Pompeo Batoni contribuie de asemenea, la un interior exchizit. Morm�ntul reginei Maria I se afl� �n partea dreapt� a transeptului.
O faimoas� Scen� de Nativitate realizat� de sculptorul Joaquim Machado de Castro, cu peste 500 de figuri executate din plut� și teracot�, constitue o atracție major� pentru vizitatori.

Joi 18 iunie. Sunt dou� cimitire mai importante �n Lisabona: Cimitirul Britanic situat �n nordul gr�dinilor, unde se afl� morm�ntul lui Henry Fielding, romancierul englez și Alto de Sao Joao. Acesta din urm� era mai aproape de hotelul meu. Cimitirul Alto de São João, cel mai mare cimitir din Lisabona, este situat �n parohia civil� Penha de Fran�a, fost� parohia São João. Acesta este locul de odihn� a multor personalit�ți, de la literatur� la art�, de la științ� la politic�, de la clasa muncitoare la nobilime, al�turi de cet�țeni anonimi care sunt �ngropați sau incinerați aici. Cimitirul are mauzolee, morminte temporare și permanente, cripte, osuare și columbariu. De remarcat sunt Cripta Combatanților din Marele R�zboi și Memorialul victimelor lag�rului de concentrare de la Tarrafal (insula Santiago, Republica Capului Verde)..
Cimitirul Alto de São João a fost fondat �n 1833 dup� epidemia de holer� din oraș, �mpreun� cu Cimitirul Prazeres. Primul crematoriu din țar� a fost construit aici �n 1925, dar a �ncetat s� funcționeze din motive politice și religioase �n 1936. Acesta și-a reluat funcția abia �n 1985, sub presiunea comunit�ții hinduse a orașului. Au fost deja incinerate mai multe personalit�ți publice, precum Jos� Saramago (Premiului Nobel pentru Literatur�), și �lvaro Cunhal, politician antifascist, ministru �n primele patru guverne provizorii de dup� Revoluția Garoafelor.

Ziua era frumoas�, am luat metroul dela Intendente, am ieșit la Aroios, �n Placa de Chile. Am luat-o pe strada Morais, apoi pe Soares am mers o mulțime și am ajuns �ntr-o zon� frumoas�, curat� a orașului. Traversez și intru �n cimitir.
Ca �n orice sat european, c�țiva b�rbați ședeau la poart�, pe b�ncuț�, discut�nd�lumea. M-am adresat cu respect�nu, ei nu știau englez�, iar eu, portughez�. Dar erau birouri acolo, elegante, mari�am �ntrat�mi s-a dat un catastif s� m� uit �n el, dup� ce au auzit c� sunt rom�nc� și �nțeleg limbile latine�Am luat de acolo c�teva nume de celebrit�ți �ngropate �n cimitirul care, avea s� m� uimeasc� din multe puncte de vedere.
Erau mauzolee, ca la cimitirul Belu din București. Erau pietre de morminte cu numele celor ce trecuser� �n alt� lume și cuvinte dragi despre mort, sau ce au dorit ei s� fie scris acolo �n amintirea lor. Erau�dar ce nu era! O zon� mai s�r�c�cioas� avea mormintele marcate doar cu o cruce sau o plac� mic�.
Deodata lumina s-a schimbat: de sub pomi am ieșit la larg�jos �n vale era estuarul, r�ul, era APA, liniștit� și albastr�.
La Lisabona unde te �ntorci, c�t de departe crezi c� ajungi, mereu apare d�nsa, APA!.
Da, �n vale era Tagus.

M-am odihnit un pic pe o banc� m�ncata de carii - da, aceștia tr�iesc chiar și �n aer liber� furnicile coborau și urcau pe piciorul b�ncii�Nu am stat mult, am f�cut mulțime de poze, mers și la capel� unde era o familie ce petreceau ultime momente cu mortul lor și m-am jenat s� intru s� deranjez oamenii �n intimitatea lor�Spre ieșire, o dr�guț� doamn� cu soțul, mi-a atras atenția Le-am adresat cuv�ntul�erau nemți din Berlin. Iat�, am g�sit un subiect de discuție�ne-am povestit despre Berlin și ne-am recomandat. Pe doamn� o chema Margarita. Eu am plecat, ei au r�mas s� mai viziteze.
Ziua devenise torid�, am p�șit afar� din cimitir și m-am așezat �n stația autobuzului care nu mai venea�Deodat� cineva m-a strigat. Ce surpriz�! Cine s� m� cheme pe nume �n acest oraș str�in? Era Margarita, care de vis-à-vis �mi striga s� merg pe jos, c� mișcarea face bine.

Vineri 19 iunie-�napoi �n București. De dimineaț�, av�nd at�tea ore p�n� la plecarea din Lisabona (trebuia s� eliberez camera la 10-11 dimineața), am decis s� merg �n Rossio și poate s� urc cu elevatorul de Bica, sau s� m� plimb prin centru, far� un țel anume�Pașii au decis: m-au c�l�zit �n sus pe deal, apoi la st�nga spre Alfama, c�ci nu vizitasem �nc� vestita, b�tr�na Catedral� Fė.
Cald, turiști, c�ruțe cu grupuri, pant� la str�zi și lunecuș pe pietrele lor � aici nu sunt trotuare de asfalt ci din pietre calupuri m�iestrit așezate, dar lunecoase, g�l�gie de nedescris�
Am ajuns la catedral� � c�t� lume �n�untru! Se pl�tea intrarea. Am privit un pic�nu e tihn� c�nd e at�ta lume și, mai ales nedisciplinat�. Am ieșit din catedral� și mers �n sus, av�nd r�ul și estuarul �n dreapta, �n vale�
Dup� un timp, cum era ora pr�nzului și foarte cald, mi-am zis s� m� opresc la un mic restaurant s� beau ceva. Da, sub pomi planturoși, la mese cu fete de mas� �n carouri, roșii sau albastre, m-am așezat la �Restaurante da Fė�. Vinul alb comandat a venit imediat și au �nceput s� �mi prepare pr�nzul. Șef și chelneri erau toti indieni și nepalezi, cu mare respect pentru client. Dar m�ncarea�a l�sat mult de dorit. La �ntoarcere, deși coboram, drumul mi s-a p�rut mult mai lung.
Bagajele le dusesem la hotel �ntr-o camer�-depozit, deci nu aveam dece s� m� gr�besc, p�n� la cinci c�nd venea taxiul aveam tot timpul.

Catedrala Fė a fost construit� dup� ce primul rege al Portugaliei - D. Afonso Henriques - a cucerit orașul, l-a luat de la mauri �n 1147. El dorea un simbol imediat al creștinismului, o dovad� clar� a victoriei sale. Aproape un mileniu mai t�rziu, dup� ce a supraviețuit incendiilor și mai multor cutremure, S� este �nc� un punct culminant �n peisajul districtului Alfama. De�i a suferit multe modific�ri arhitecturale și lucr�ri de renovare de-a lungul secolelor, cl�direa r�m�ne o fermec�toare m�rturie a istoriei. �n catedral� se g�sesc moa�tele sf�ntului Vincente, patronul Lisabonei. Potrivit legendei, dou� ciori i-au �nsoțit �nmorm�ntarea �n catedral�. La vremea respectiv�, ciorile erau peste tot și au fost folosite chiar și ca p�s�ri de companie de c�tre comercianți. �n cinstea patronului orașului, toți noun�scu�ii erau numiți Vincent. Ciorile au disp�rut și ast�zi pot fi g�site numai �n stema oficial� a orașului, al�turi de un vas, a�a cum apar �i pe statuia sf�ntului.
Putem spune c� Lisabona are doi sfin�i patroni: acest Sf. VIncente, de provenien�� spaniol� �i Sf. Anton, sf�nt local, n�scut �n Lisabona �i c�ruia i se dedic� aproape o lun� �ntreag� de petreceri, luna iunie.

La aeroportul Humberto Delgado �n Lisabona, se pleac� de la terminalul doi c�tre București, la ora 8 pm.
Nu am reușit s� tip�resc bording pass-ul, c�ci nu mi s-a trimes prin e-mail. Ba chiar era confuzie dac� avionul va pleca la 5 pm sau 8 pm.
La fel ca la Charles de Gaule �n Paris, �n �ț�rile est europene �i Africa", se pleac� cu avioane c�rora li se atașaz� o scar� și nu burduful prin care cal�torii merg civilizat c�tre corpul avionului. Un autobuz ne duce dela poarta de �mbarcare la avion. Din nou �nt�rziere la plecarea avionului. Peripeții la dat bagajul la cal�. Iar am diferenț� de pl�tit, și nu am telefonul s� ar�t c�am pl�tit de mult bagajul. M-am �mprietenit cu dou� doamne rom�nce din Buz�u. Cineva m-a ajutat s� urc bagajul de m�n� pe scara avionului. Am crezut c� am loc la fereastr�, dar s-a dovedit a fi la mijloc, pe bancheta de trei persoane.
La Bucure�ti, dup� ce am a�teptat �ndelung bagajele care nu mai ap�reau, ni s-a spus s� le c�ut�m la subsol. De c��i ani c�l�toresc, nu am primit niciodat� bagajele pe banda din subsol.

Poate va �ntrebați al cui nume �l poart� aeroportul din Lisabona.
Humberto Delgado (1906�1965), cunoscut sub numele de �Generalul f�r� fric�, a fost un general de aviație, diplomat și politician portughez, devenit un simbol național al rezistenței �mpotriva dictaturii lui Ant�nio de Oliveira Salazar.
A fost cel mai t�n�r general din istoria forțelor aeriene portugheze. �n calitate de director al Aviației Civile, a fost fondatorul companiei aeriene naționale TAP Air Portugal �n anul 1945. De asemenea, a servit ca atașat militar la Washington și reprezentant al Portugaliei la NATO.
�n februarie 1965, Delgado a fost atras �ntr-o capcan� la granița dintre Spania și Portugalia (l�ng� Olivenza). A fost b�tut de moarte și asasinat de agenții PIDE (Poliția Secret� a lui Salazar), al�turi de secretara sa brazilian�, Arajaryr Campos.

Nu pot �ncheia aceast� lung� expunere far� a men�iona numele c�torva personalit��i pe care le-a dat Portugalia lumii �ntregi, nu numai ț�rii. Printre aceste personalit��i sunt �i femei, poete sau regine, care au contribuit la �nflorirea ��rii c�t �i la ridicarea nivelului de via�� al poporului.

Francisco de Almeida (1450-1510), nobil, soldat și explorator, consilier al regelui Ioan al II-lea al Portugaliei, primul vicerege al Indiei portugheze, a stabilit hegemonia portughez� �n Oceanul Indian, cu victoria �n b�t�lia naval� de la Diu �n 1509;
Afonso de Albuquerque (cca. 1453 � 16 dec 1515) a fost un general, amiral și om de stat portughez care a instaurat hegemonia portughez� �n Oceanul Indian. A cucerit Goa, transform�nd-o �n capitala administrativ� permanent� a Asiei portugheze. �n 1511): a ocupat Malacca, �n Peninsula Malay, pentru a controla rutele comerciale vitale de mirodenii dintre Est și Vest. A blocat principalele c�i de navigație din Marea Roșie și Golful Persic, transform�nd Oceanul Indian �ntr-o mare controlat� exclusiv de portughezi. A �ncurajat c�s�toriile mixte �ntre b�rbați portughezi și femei din r�ndul populației locale, pentru a asigura stabilitatea unei populații coloniale sedentare.
Duarte Pacheco Pereira (1460-1533), numit "cel Mare", a fost c�pitan, a c�l�torit �n special �n Oceanul Atlantic la vest de insulele Capului Verde, �n jurul Braziliei de nord; are realiz�ri �n r�zboiul strategic, explorare, matematic� și astronomie. Cu dou� secole �n avans, a calculat valoarea gradului de arc meridian cu o marj� de eroare de doar 4%;
Duarte Barbosa (1480-1521), scriitor și navigator; a participat la prima expediție pentru a ocoli lumea condus� de cumnatul s�u Ferdinand Magellan;
João de Castro (1500-1548), ofițer naval, om de științ�, scriitor și cartograf, al patrulea vicerege al Indiei portugheze. A f�cut multe investigații maritime științifice și poate fi considerat unul dintre descoperitorii magnetismului crustal. A observat variații spațiale ale declin�rii �n unele puncte ale globului (Ba�aim, India), pe care le-a atribuit efectelor deranjante ale maselor de roci subacvatice;

Ant�nio Ferreira (1528-1569), poet, reprezentant al școlii clasice fondat� de Francisco de S� de Miranda. Lucrarea lui, �Castro�, este prima tragedie �n portughez�, �i a doua �n literatura european� modern�. Poreclit portughezul Horace, a fost un ap�r�tor ardent al limbii portugheze.
Diogo do Couto (1542-Goa, 1616), istoric notabil care a continuat "Deceniile Asiei" ale marelui istoric João de Barros. Couto a fost prieten apropiat al poetului Lu�s de Camões.
Ant�nio Vieira (1608-1697), iezuit, scriitor, considerat "prințul" amvonului. Marele poet Fernando Pessoa, l-a numit ��mp�ratul limbii portugheze"
João Pinto Ribeiro a fost unul dintre conspiratorii și planificatorii revoluției din 1 decembrie 1640.
Sebastião Jos� de Carvalho e Melo, primul conte de Oeiras, primul Marquess de Pombal (1699-1782), om de stat �n epoca iluminismului, ministru al Regatului (1750-1777). Pombal a reconstruit Lisabona �n urma cutremurului din 1755.

Leonor de Almeida Portugalia (1750-1839), Marchioness of Alorna, a 8-a contesa de Assumar, una dintre cele mai mari figuri ale literaturii portugheze, cunoscuta sub numele de Alcippe.
Am�rico Monteiro de Aguiar (1887�1956), filantrop
Fernando Pessoa (1888-1935), poet, scriitor, critic literar, important� figur� literar� a secolului XX;
M�rio de S�-Carneiro (1890-1916), poet și scriitor;
Am�lia Rodrigues (1920-1999), Rainha do Fado (regina Fado);
Jorge Ferreira Chaves (1920-1982), arhitect;
Jos� Saramago (1922�2010): activitatea sa literar� de v�rf a avut loc �n a doua jum�tate a secolului XX. �n 1998, a devenit primul (și singurul) scriitor de limb� portughez� care a primit Premiul Nobel pentru Literatur�.
M�rio Cesariny (1923-2006), poet suprarealist, pictor;
Alexandre O'Neill (1924-1986), poet �i scriitor;
M�rio Soares (1924-2017), politician, al 17-lea Președinte, al 53-lea / 60-lea prim-ministru;
�lvaro Siza Vieira (n. 1933): Proeminent arhitect contemporan, laureat Premiu Pritzker (Nobelul �n arhitectur�) �n 1992.

Jorge Fernando Branco de Sampaio (1939�2021), politician, Comisar ONU, avocat portughez și politician, președintele Portugaliei din 1996 p�n� �n 2006.
Ant�nio Dam�sio (n. 1944): Unul dintre cei mai importanți neurocercet�tori din lume. C�rțile și studiile sale despre relația dintre emoții, creier și comportamentul uman (Eroarea lui Descartes) au revoluționat psihologia și neurologia modern�.
Ant�nio Guterres (1949), �nalt Comisar al Națiunilor Unite pentru Refugiați, al 62-lea prim-ministru;
Jos� Manuel Barroso (n. 1956): A fost Președinte al Comisiei Europene timp de dou� mandate (2004�2014), gestion�nd Uniunea European� �ntr-o perioad� crucial� de extindere și reform� economic�, al 63-lea prim-ministru;
Ant�nio Costa (n. 1961): Fost prim-ministru de lung� durat� al Portugaliei, ulterior Președinte al Consiliului European.
Joaquim de Almeida (n. 15 martie 1957): cel mai cunoscut actor portughez la Hollywood. A jucat �n Desperado, Fast Five, Clear and Present Danger și serialul 24.
Mariza (n. 1973): Cea mai important� ambasadoare modern� a muzicii tradiționale Fado, recunoscut� internațional pentru reinventarea acestui gen muzical melancolic.

�n sport: Eus�bio (1942�2014), a atins apogeul carierei �n anii '60 (c�știg�nd Balonul de Aur �n 1965), r�m�n�nd primul mare simbol global al fotbalului portughez.
Jos� Mourinho (n. 1963): unul dintre cei mai titrați și influenți antrenori de fotbal din era modern�, c�știg�nd Liga Campionilor cu FC Porto și Inter Milano.
Lu�s Figo (n. 1972): c�știg�tor al Balonului de Aur �n 2000, a fost liderul �Generației de Aur� a fotbalului portughez și a jucat pentru mari rivale precum Barcelona și Real Madrid.
Cristiano Ronaldo (n. 1985): unul dintre cei mai mari fotbaliști din istoria planetei. Dețin�tor a 5 Baloane de Aur și cel mai bun marcator all-time la nivel de echipe naționale.

Era s� uit: l�sa�i timp pentru a explora sta�iile de metrou, c�ci �arta pe gratis" c�t �i �istoria artei ilustrat�" o g�si�i aproape �n fiecare din ele, at�t �n mozaicuri pe pere�i c�t �i �n pardoseli me�te�ugit realizate. Idea �nfrumuse��rii sta�iilor prin desen s-a n�scut �n 1959, odat� cu nașterea metroului �n Lisabona.
Pioniera și cea mai important� personalitate din spatele acestui proiect a fost pictorița Maria Keil. �ntre anii 1957 și 1982, ea a decorat singur� 19 stații de metrou (precum Roma, Avenida sau Parque), revitaliz�nd arta tradițional� a pl�cilor de faianț� portugheze (azulejos) �ntr-un stil modern și geometric. Ea a pornit al�turi de soțul ei, arhitectul Francisco Keil do Amaral, care a proiectat primele stații.

Pe m�sur� ce rețeaua de metrou s-a extins, au fost invitați și alți artiști de renume, at�t portughezi c�t și internaționali.
Iat� c�țiva dintre cei mai importanți pictori și artiști plastici care au decorat stațiile din Lisabona:
J�lio Pomar: Unul dintre cei mai mari artiști contemporani ai Portugaliei, care a realizat desene �n stil graffiti pe pereții stației Alto dos Moinhos, reprezent�nd scriitori celebri precum Fernando Pessoa sau Lu�s de Camões.
Rog�rio Ribeiro: A redecorat și modernizat stația Avenida cu panouri ritmice de pl�ci ceramice �n nuanțe de galben, verde deschis și albastru.
Tom�s Taveira: Arhitectul și artistul care a transformat stația Olaias �ntr-o explozie spectaculoas� de culori, coloane impun�toare și mozaicuri moderne.
Fran�oise Schein și Federica Matta: Au colaborat la decorarea stației Parque, �mbog�țind-o cu elemente ce fac trimitere la Epoca Descoperirilor Maritime și la Declarația Universal� a Drepturilor Omului. Se g�sesc aici 450.000 de pl�ci ceramice specifice (azulejos).
Stația Oriente, �n zona Parque das Na�ões (Expo '98). Cele 10 picturi murale din pl�ci ceramice dedicate temei oceanelor, sunt realizate de diverși artiști internationali, inclusiv Yayoi Kusama din Japonia sau Syed Haider Raza din India.
Din 1990, au ap�rut alți arti�ti precum și un nou curent �n arta mural�.
Exceleaz� sta�iile de pe Linia ro�ie: Olaias, Bela Vista, Olivais, Oriente; Linia albastr�: Restauradores, Avenida; Linia verde: Cais do Sodre, Campo Grande; Linia galben�: Saldanha.

Sper�nd c� am st�rnit curiozitatea cititorilor, m� opresc aici, de�i mai sunt multe de povestit.

Arh. Mariana Popa
Toronto,

Arh. Mariana Popa / Toronto 10/1/2026

Contact:

created by Iulia Stoian