Din rânduielile vieții ... Nevoia de schimbare
În fiecare dintre noi există un dor de ducă. Un dor mai aprins sau mai înăbușit.
Un dor de albastru, de verde , de o altă lume care să te împingă să treci de granițe, de acele ziduri ridicate pentru a înconjura teritoriul cucerit. Câte lupte, câte războaie s-au purtat pentru a muta granițele, pentru lărgirea teritoriului, și câte încă se mai poartă
Dacă granițele exterioare separă lumea, granițele interioare țin doar de noi, de capacitatea sau de neputința noastră de a ne explora, de dorința noastră sau de lipsa ei în a cunoaște și de a ne cunoaște. Călătorind trecem aceste granițe, pășim prin visurile înaintașilor noștri, răsfoim pagini din istoria lumii.
E istoria care se vede, care se dezgolește în fața celui care o privește, celui care are ochi să o vadă și dorință să o cunoască, să o înțeleagă.
Călătorind înseamnă să pășești nu doar să răsfoiești memoria lumii, acele pagini cu viață sau pătate cu sânge
de om. Pagini cu vise țesute sau vise sfărâmate. Pagini cu lumi civilizate precum și cu lumi dărâmate, uitate.
Pagini cu adevăruri precum și cu minciuni. Călătorind schimbi ceva în tine.
Ceva de care nu ești conștient dar care te învață să privești lumea cu alți ochi. Să înțelegi că omul este om peste tot în lume, că acesta se lupta în timpul său cu același set de emoții, de demoni, că zâmbetul, lacrima locuiesc în fiecare om și că, poate, singurele diferențe dintre noi țin de limbă, cultură, de credințe.
A călători nu înseamnă doar atingerea cu privirea a unor obiective turistice, a unor obiective promovate în lumea
întreagă, ci înseamnă și a te apropia de omul care îl locuiește, care îl cunoaște și a purta o discuție cu acesta
astfel încât să simți și să asculți cum trăiește acolo străinul, fară a-l căuta doar în modul cum se îmbracă, cum
se comportă, cum se grăbește, sau cum locuiește.
Călătorind pășești prin visuri străine
Există o grabă croită ca un tipar, o grabă cu care se obține cel mai bun timp, o grabă care a dus indicatorul productivității la nivelul cel de sus, o grabă apărută tocmai pe principiul obținerii de profit și manipulare. Omul privit sub acest aspect se transformă într-un număr, un număr de inventar în marea carte a lumii. Ești învățat că tiparul ți se potrivește cel mai bine, că el îți asigură competitivitate, o recunoaștere, o cifră la care poate ai visat toată viața. Si începi ca tot ce îmbraci și gândești să fie în conformitate cu tiparul, indiferent că e vorba despre alții sau despre tine.
Problema devine problemă în momentul în care cu aceeași grabă începi să privești oameni, îți privești viața și
întreg universul fiind focusat către marginile tiparului, către eliminarea posibilelor defecte de formă.
Doar că această grabă conduce și către o reacție scăzută în interior. O grabă interioară care te ajută să scapi de situații, de oameni, de sine. O grabă care dacă ar cunoaște frâna ar descoperi vulnerabilitate și sensibilitate.
Sub masca grabei totul devine mai puțin palpabil, mai puțin din ceea ce suntem ca ființe umane.
Stim bine că mereu există părți frumoase și părți mai puțin frumoase în orice aspect din această viață.
Călătoriile înseamnă viață. Viață concentrată în câteva zile, în care dai peste tot felul de lucruri.
Peste frumusețe, istorie, oameni noi, oameni calzi, oameni de care te cam temi, oameni care îți înșală sau îți confirmă prejudecățile, de oboseală, prea frig, prea cald, mâncare scumpă, marketing, mâncare bună, surprize, publicitate, alergătură, plimbări lente, iar marketing, poze, iar poze.
A ieși din zona de confort este cea mai mare provocare, dar și cel mai mare deliciu.
Călătorii frumoase și o vacanță minunată vă dorim!
|
Dumitru Puiu Popescu 8/1/2026 |
Contact: |
|
Informatii Utile despre Canada si emigrare.