Femeia mea. ploaia
O aștepți ca nisipul deșertului Gobi,
și ea nu vine.
O dorești precum buzele bardului naiul,
și ea nu vine.
O implori cu toți zeii din lume să vină,
și ea nu vine.
O zeifici cu-aezii visându-și iubitele,
și ea nu vine.
Când îți pierzi cu tot clocotul firii răbdarea,
o blestemi.
Și tot nu vine.
Într-o sfielnică zi,
când se-ntâmplă să crezi c-ai uitat-o pe veci,
vine.
Despletită ca o bocitoare.
Însetată ca un pustiu.
Avană ca un tsunami.
Ca o leoaică flămândă.
Te-nvăluie din cap până-n picioare,
se-nfige-n tine și
te pătrunde până-n măduva oaselor,
te răcorește,
te stinge.
Și-atunci tu îi ierți
chinuitoarele lungi așteptări,
realele și imaginarele.
O, preacurata mea ploaie,
tu,
dulcea și tandra mea fiară,
mult dorita,
mult așteptata,
mult iubita mea
născătoare de patimi dezlănțuite ale cerului și ale pământului fecioară,
te ador!
MA FEMME, LA PLUIE
Tu l’attends comme le sable du Gobi,
et elle ne vient pas.
Tu la désires comme les lèvres du barde la flûte de Pan,
et elle ne vient pas.
Tu l’implores avec tous les dieux du monde de venir,
et elle ne vient pas.
Tu la déifies comme les aèdes rêvant à leurs bien-aimées
et elle ne vient pas.
Quand tu perds de toute ton âme bouillonnante patience,
Tu la maudis.
Et toujours elle ne vient pas.
Une journée timide,
quand tu crois enfin l’avoir oubliée à jamais,
elle vient.
Échevelée comme une pleureuse.
Assoiffée comme un désert.
Terrible comme un tsunami.
Comme une lionne affamée.
Elle t’enveloppe de la tête aux pieds,
s’enfonce dans toi
et te perce jusqu’à la moelle osseuse,
te rafraîchit,
t’éteint.
Et puis alors tu lui pardonnes
les pénibles longues attentes,
réelles et imaginaires.
Ô, ma sacrée pluie,
toi,
ma douce et tendre bête,
tant désirée,
tant attendue,
tant aimée
donneuse de vie aux passions déchaînées du ciel
et enfant de la terre,
je t’adore!
Traducere în limba franceză de Valentina Sochircă și Dan Tcaciuc.
|
de Nicolae Mătcas 4/6/2026 |
Contact: |
|
Informatii Utile despre Canada si emigrare.