Poezii
Marin Sorescu (Acrostih)
M ăcinat de neputință-n vreme, A ncestral dăruit cu talent, R ăzbate prin poezii eterne, I ntuind că prezentul incert, N eliniștile-n vers își cerne.
S -a-nstrăinat precum ,,Iona", pescarul, O izbăvire-n al vieții tumult, R ămas pe gânduri, ca ,,Paracliserul", E tern în ,,Matca" sa, în absolut, S tăpân în vers pe moarte și pe viață, C u surâsul pe ,,Trei dinți din față" U n poet ce dăinuie-n eternitate.
În prag de iarnă
Ninge cu fulgi grei de amintire, Se-aștern în troiene gânduri stinse, Fulguie cu doruri călătoare, Se zgribulesc visurile ninse.
Ne-a prins iarna-n jocul ei de gheață Prin nămeți de-aducere aminte, Geruiesc în suflet sentimente Și-au croit din fulgi, albe veșminte.
Nins și trist e brăduțul speranței, Crengile-i sunt grele,-mpovărate, Împodobit cu-al fulgilor argint, Poartă-al anilor cojoc în spate.
Toarce timpul clipe și nu-ntreabă, Amintirile-ncep să se cearnă, Tâmplele ni-s albe, de zăpadă, Am pășit pe nesimțite-n iarnă.
Luci Trușcă
|
Luci Trușcă 1/1/2026 |
Contact: |
|