Liliana Usvat – între cunoaștere, natură și destinul unei creatoare din diaspora
Am cunoscut-o pe Liliana Usvat într-un mod aproape predestinat. Nu ea mi-a apărut prima în cale, ci mama ei, o femeie de peste nouăzeci de ani, cu privire limpede și inimă largă, pe care am întâlnit-o în drumeția mea pe Via Transilvanica. Ne-am oprit la casa ei părintească din Cugir, iar ospitalitatea aceea caldă, ardelenească, m-a atins fără să o pot uita.
În sufrageria casei, pereții erau împodobiți de picturile Lilianei, lucrări din ani diferiți, mărturie tăcută a unei vocații care a crescut firesc, în timp, înainte de a se arăta lumii.
Mai târziu, la ziua prietenei mele Andreea, drumeț însoțitor și suflet apropiat, am avut bucuria să o cunosc pe Liliana în persoană. De cum am început să vorbim, am simțit o vibrație rară: inteligență calmă, cultură solidă, o liniște asumată și un har interior care nu se arată oricui. Am știut atunci, imediat, că merită să fie auzită, așezată pe podiumul cultural al diasporei, acolo unde contribuția ei vastă și discretă trebuie luminată.
De-a lungul timpului, Liliana Usvat a publicat opt volume care acoperă domenii diverse ale cunoașterii și reflecției:
Trees That Heal
Trees and Medicinal Plants
Forgotten Knowledge
Knowledge from Beyond
Egypt Travel Notes
Mathematics Theory Tests and Solutions for Grades 9–12
Buildings and People
Energy Project
Această diversitate tematică conturează profilul unui creator preocupat de înțelegerea lumii în profunzime, prin rigoare, observație și deschidere intelectuală.
CO. Liliana, spune-ne unde începe povestea ta. Care sunt locurile, oamenii sau momentele din viața ta care te-au format înainte de a ajunge în Canada?
LU: M-am născut în Cugir, după cum știi, ai vizitat-o pe mama. Am făcut facultatea Politehnica în București și am fost repartizată la Arad, la Uzina Electrică, după care am trecut în sectorul privat, construcții și reparații de poduri.
CO. Cum a fost drumul emigrării pentru tine; ce ai lăsat în urmă și ce ai simțit că trebuie să construiești de la zero?
LU: Drumul emigrării a fost interesant. La început plin de entuziasm pentru o lume nouă și o viață nouă. Când trebuie să îți cauți de lucru, a fost mai greu. Dar a fost o glumă a universului. Când am fost în liceu mi-am zis că nu vreau să fac toată viața un singur lucru sau să lucrez într-un singur serviciu. Și atunci universul a răspuns. Am făcut lucruri extrem de diferite pe acest pământ. De la inginerie la programare, de la imobiliare la management, de la estimare de lucrări în construcții la meditații de matematică, de la autor la publisher și mai departe la pictură.
CO. Când și cum a apărut nevoia de a scrie; a fost un gest de supraviețuire, de cercetare, de mărturisire sau toate la un loc?
LU: Scrisul mi-a venit ca idee în concedii. În momente de reverie, atunci când în vacanțe privești marea și marea te inspiră. Sau când călătorești cu mașina la drum lung. Se spune că intri în starea Alpha. Sau în plimbări îmi vin idei.
CO. Ai ales să scrii și cărți educaționale, inclusiv pentru elevi. Ce rol are pentru tine educația și de ce ai simțit că este important să contribui în acest fel?
LU: Noi venim dintr-o țară în care sistemul educațional era bun după părerea mea și acest sistem și-a lăsat amprenta pe tot ceea ce facem noi în viață. Mie mi-a plăcut întotdeauna să citesc. Prima idee de a scrie mi-a venit în concediu. Atunci când nu faci nimic îți vin idei. Am început cu o revistă lunară de matematică. Am publicat-o în Canada timp de patru ani, după care, prețurile de transport și tipărire devenind prea mari, am mutat-o pe internet:
www.mathematicsmagazine.com
Materialul adunat în acei patru ani a devenit o carte. Un alt concediu a adus o altă idee. Călătorind în Spania într-o vară, am observat lipsa pădurilor și temperaturi de +45°C. Așa a apărut blogul despre reîmpădurire, defrișare și situația pădurilor în lume. După investigații ample, realizând amploarea distrugerii mediului, am decis să studiez diferiți pomi și beneficiile lor. Blogul tratează și teme neconvenționale, precum comunicarea pomilor, confirmată prin diverse teste. Blogul are peste 700.000 de vizitatori:
https://lilianausvat.blogspot.com/2025/12/trees.html?m=0
Au urmat cărțile cu profil metafizic, inspirate din lecturile Dolores Cannon, Ingo Swann, Edgar Cayce.
CO. În paralel cu scrisul, pictezi. Cum s-au întâlnit în viața ta cuvântul și culoarea?
LU: Am început să scriu prima dată. Pictura a apărut din refuzul de a urmări televizorul în timpul pandemiei, realizând manipularea mentală. Am pictat sporadic în facultate, dar nimic serios. Pictura este o meditație care lasă în urmă ceva frumos. Am scris paisprezece cărți până acum și am manuscrise pentru încă multe altele. Colectez informație din surse diverse și includ doar ceea ce este confirmat. E ca și cum informația vine singură la mine. Unii ar spune sincronicități.
CO. Ce temă revine cel mai des în picturile tale?
LU: Am perioade când pictez compoziții complicate și detaliate, altă dată natură sau animale, iar alteori doar oameni în diferite ipostaze. Uneori pictez flori. De obicei pictez ascultând chitară sau operă. Perioadele de inspirație alternează cu dorința de a vizita muzee. Am o colecție de documentare video cu picturi din muzeele pe care le-am vizitat.
CO. Evenimentul de la Newmarket a reunit cărți și picturi într-un singur spațiu. Ce a însemnat pentru tine întâlnirea cu publicul?
LU: Prezentările sunt puțin în afara zonei mele de confort, dar îmi face plăcere să vorbesc despre cărți. Am pregătit prezentări elaborate care ar necesita zile întregi, dar voi realiza documentare online. Întâlnirea fizică aduce idei noi de colaborare. O doamnă dorește ilustrații pentru cartea ei, un alt domn mi-a sugerat teme noi legate de informații din cultura nativilor americani.
CO. Cum simți legătura cu comunitatea românească din diaspora?
LU: Comunitatea este ca oricare alta, formată din oameni care muncesc pentru un viitor. Am întâlnit români la serbări de Anul Nou sau Paști, la biserică. Am participat la întâlnirile Observatorului când scriam articole. Avem un grup de prieteni restrâns, dar în general oamenii vin și pleacă.
CO. Ce crezi că aduce un creator comunității sale?
LU: Nu m-am gândit la asta. Fac totul din pasiune. Cărțile sunt pasiunea mea. Îmi place să citesc și cred că trebuie să împărțim cu alții ceea ce învățăm, așa au apărut cărțile mele.
CO. Care au fost cele mai grele momente și ce te-a ajutat să mergi mai departe?
LU: Cel mai greu a fost trecerea de la independență la necesitatea de a căuta lucru la alții. Am mers mai departe pas cu pas. Meditația și cărțile. Cititul îmi dă echilibru.
CO. Dacă te-ai putea întoarce la femeia care a plecat la drum, ce i-ai spune astăzi?
LU: Să fii atentă ce îți dorești, că s-ar putea să se împlinească.
CO. Ce proiecte porți acum cu tine; ce urmează după această dublă lansare?
LU: Am mai multe cărți în lucru. Una se numește Unknown History, despre istoria omenirii din surse neconvenționale, pentru care am găsit dovezi că ar putea fi reale. Lucrez la o colecție de alfabeturi din diferite continente și perioade istorice. Am documente și imagini despre extratereștri. O altă carte este despre istoria secretă a ultimelor sute de ani. Mai am material pentru o carte de matematică.
În paralel, dezvolt un canal de YouTube cu aproximativ 600 de materiale video, realizate în limba română și în limba engleză. Cel mai recent proiect este Jurnal de călătorie, o serie de documentare în limba română despre locurile vizitate, ajunsă la episodul 92. Linkurile și explicațiile se găsesc la:
https://notedecalatorieliliana.blogspot.com/?m=1
CO. Ce mesaj ai pentru românii din diaspora care poate au o vocație, dar încă nu au curajul să o urmeze?
LU: Țineți de serviciu dacă îl aveți și, în paralel, lucrați două sau trei ore pe zi la visul vostru. Când devine profitabil, dedicați-vă complet. Învățați money management. Salvați zece la sută din tot ce câștigați. Banii atrag bani și veți putea lua decizii și împlini visurile.
Într-o lume în care informația circulă rapid, dar înțelegerea se adâncește greu, Liliana Usvat rămâne o prezență rară, un om care nu acumulează pentru sine, ci transformă totul în dar. Cărțile ei, picturile, investigațiile, blogurile și toate căutările neîntrerupte alcătuiesc o arhivă vie a unei minți care nu se teme de întrebări și a unui suflet care caută mereu lumina.
Pentru diaspora românească, ea nu este doar o creatoare, ci o conștiință a clarității, un spirit care aduce rigoare, cultură și curaj intelectual într-un spațiu unde adesea se pierde continuitatea și profunzimea.
În fața unei asemenea prezențe, nu putem decât să recunoaștem valoarea tăcută care clădește în profunzime.
Și, poate, să învățăm că adevărata creație nu strigă; ea luminează.
Carmen Cristina Oltean
|
de Carmen Cristina Oltean 12/15/2025 |
Contact: |
|
Informatii Utile despre Canada si emigrare.