Tripticul speranței
*
În spatiul sperantei e liniste, o asteptare profetică, pleoapele deschid lumina ochilor, bătrânetea din pomi înfloreste. Mereu cauze si circumstante. Speranta întăreste sufletul prin justetea sângelui. În liniste nu se justifică strigătul, s-aude soapta rugăciunii.
*
Mă privesc: în viată singur din fotografie; Aparenta înseală, Pe umerii mei, apasă amintirile si-mi repet: moartea, singura certitudine …
*
Mă joc de-a prinsa cu visele mele, speranta, prevăzătoare, m-atinge în aceeasi clipă: nu mă dau bătut … numesc aceasta viată pentru cei ce stiu.
TRIPTICUL ASTEPTĂRILOR
*
De-ar fi chiar nebunia unui vis Si tot as iubi. Melodia trupului doar eu o aud, Crede, nu-i exagerare. Cum te-as mai defini? Exaltare! Spre ce ne îndreptăm? Eu înspre moarte! Dar lumea? Aici poemul meu rămâne neterminat. Unde-ai plecat? De te-ai întoarce, Unda luminii si-ar spori enrergia.
*
Sufletul te strigă, Dar nu-mi răspunzi. Tăcerea mă intrigă. Unde te ascunzi?
Mă trezesc din vis, Lângă mine locu-i rece, Esti de neatins În negura ce mă petrece.
*
As putea să dau în scris: Se coboară-n sine sensul: De iubire sunt proscris Să dau clipei alb vesmântul. Sufletu-mi frământă mintea, Nu as da pe cer pământul, De nu m-ar purta gândul Întâlnirii dincolo de vis.
Constantin Teodorescu, Rocky View County, AB
|
Constantin Teodotrescu 10/1/2025 |
Contact: |
|