Sârbâtoarea Zilei Limbii Române
La 31 august, împreună cu frații noștri de peste Prut, trăim cu bucurie sărbătoarea limbii române, cea mai spiritualizată dintre sărbători.
Limba română e limba sfântă a poporului nostru trăitor pe acea gură de rai" supranumită și Grădina Maicii Domnului".
Celebrând limba română, îi oferim aleasă cinstire ca pentru o stemă împărătească a neamului nostru. Ea este unul dintre simbolurile fundamentale ale unității naționale. Ea ne-a ținut uniți timp de zece milenii de când trăim pe acest pământ.
Ea ne oferă mândria identității noastre naționale, mândria unui popor cu cea mai mare vechime din Europa care traiește încă acolo unde s-a născut, a crescut și s-a dezvoltat în granițile sale. Avem mândria că poporul nostru este primul popor din lume care a folosit scrierea cu 7000 de ani în urmă, pe când alții nici nu existau ca popor. Tăblițele de la Tărtăria, așa cum recunosc toți cei care le-au studiat, fac dovada că am fost prima civilizație care a semnat pe acest pământ, cu 1000 de ani înaintea scrierii sumeriene, cunoscute ca fiind cea dintâi scriere. Astăzi și Vaticanul recunoaște că poporul nostru este cel care a dat limba științifică a lumii, latina, și în același timp limba liturgică pentru Roma, iar pentru ortodoși, slavona, care izvorăște tot de la noi.
În această zi festivă, se desfășoară manifestări în fiecare colț de țară, dar și cu ecouri oriunde în lume se vorbește limba română, un prilej de a-și exprima dragostea și prețuirea pentru graiul sfânt cu miresme de azimă, grai de o rară frumusețe și armonie, limba generatoare de polisemie și metafore, adânc înfiptă în pământul țării noastre.
Nu putem vorbi de această aleasă sărbătoare fără să amintim de inițiatorul și aprigul luptător pentru a da ființă acestei sărbători, în anul 2013, scriitorul Corneliu Leu. Numele său va rămâne legat de această minunată sărbătoare și, împreună cu profundul nostru regret, îl vor însoți în zarea seninului deplin spre care a plecat. Rămâne să ducă stindardul mai departe cei care i-au fost alături, domnul Florin Al. Țene, președintele Ligii Scriitorilor din România, doamna Ligya Diaconescu și alții.
Chiar dacă până la aceasta dată, anul 2013, limba română nu a avut o zi dedicată ei, de-a lungul timpului, mari gânditori, scriitori și poeți, prețuindu-i darurile alese, forța de exprimare, strălucirea, vitalitatea, bogăția și diversitatea ei, au celebrat-o în creațiile lor. Vasile Alecsandri spunea că limba noastră este: tezaurul cel mai prețios pe care-l moștenesc copiii de la părinți, depozitul sacru lăsat de generațiile trecute.
Poetul Nichita Stănescu mărturisea: Patria mea e limba română", iar harul poporului nostru a scos la lumină multe proverbe și zicători pline de învățăminte din bătrâni. La loc de cinste stă făuritorul limbii române moderne, genialul nostru poet național, Mihai Eminescu, al cărui grai a îmbrăcat haina celor mai înalte idei.
Cuvântul, fie rostit prin viu grai, fie așternut în scrieri, este comoara fără preț cu care ne-a învredicit Pronia Cerească. La început a fost cuvântul, spune Biblia, cuvântul prin care toate s-au făcut. Graiul este haina care îmbracă gândurile și trăirile noastre pitrocite în adâncul inimii și în cutele adânci ale minții omenești. Cuvântul limpezește zonele abisale ale conștiinței umane, el e acela care creează relieful istoric al timpului unui neam înveșnicindu-l. Cu ajutorul graiului, poți petrece o viață în toată deplinătatea ei, rezonezi cu clipa de iluminare a gândului și cu elanul subtil, curat și sfânt al inimii. Graiul este sunetul pulsațiilor inimii și ale cutelor creierului uman.
Cu o vechime în adâncuri înfundată", astăzi, cu satisfacție constatăm că limba noastră maternă, oficială, literară, vorbită și scrisă, este tot mai răspândită în lume și purtată cu dragoste de către emigranți, răspândită prin viu grai, precum si printr-un mare număr de scrieri, la care și-a dat osteneala" și internetul. Un merit deosebit îl au revistele pe suport de hârtie, dar și prin internet, așa cum este și revista Observatorul" din Toronto, care se bucură de un binemeritat prestigiu.
Aceste publicații, din țară și din întreaga lume, au meritul deosebit de a fi adunat în același cadru scriitorii de pretutindeni și au creat punți literare între scriitorii din țară și cei ai diasporei românești. Este emblematică semnătura scriitorilor din întreaga lume în revistele din țară, precum și a scriitorilor din țară în revistele de limbă română apărute pe toate meridianele lumii. Benefică este și lansarea în țară a cărților scrise peste graniță și prezența lor în târgurile de carte.
Prin asemenea porți larg deschise ale artei cuvântului, literatura contemporană este tot mai cunoscută pe mapamond și lasă să pătrundă în țară noutăți relevante, pun în lumină orizonturi noi, noi forme de expresie ieșite din vechile canoane și se fortifică limba română. Astfel, vom putea cânta cât va exista poporul nostru, cu același dulce glas ca și Alexei Mateevici, Limba noastra-i o comoară" și vom urma îndemnul scriitorului Gheorghe Sion: Vorbiți, scrieți românește,/ Pentru Dumnezeu!"
Elena Buicâ Pickering Ontario
|
Elena Buicâ 8/29/2025 |
Contact: |
|
Informatii Utile despre Canada si emigrare.