De la mare
Pierdutu-și-a tridentul azi Neptun Sub cerul sineliu, cu griuri de gudrun Șezlongurile mai citesc Iar nereide slave prea tare glăsuiesc
Pe terasa cu cariatide și colonadă Se servește adesea limonadă Condescendentă, din altă perioadă Comand senină o citronadă Nu avem ! mi se răspunde Sigur suntem pe alte unde Limonadă au, firește Citronada le lipsește
Porumbelul
"Nea Gică din Constanța V-a adus porumb din Franța" ! Noi o cunoșteam pe Tanța Cea cu ceas la mînă Și cu umblet de cadînă
după-amiaza unui cinefil de atâtea ploi încremenit de cinematecă solipsist îndrăgostit mai bine ne plimbam prin ploaie printre bucolice șuvoaie prietenul meu nestăpânit metafizic pârguit miraculos te-ai împlinit !
Adrianei Dandu - poet Sibiu Sunt doar un suflet de artist, declarat din vreme sincretist fiindcă nu pot trăi altfel, Tu, Adriana, ai talentat penel
Lui Ovidiu Niculescu
Că e actor, scenarist și regizor Știe o lume întreagă Artist complet, compozitor Dar când scrie versuri că-i spirit călător E și actor și scriitor !
Lui Alexander Hausvater
"Năzdrăvanul Occidentului" se trezeste în fiece dimineață Cu altă lumină pe față Mereu artist Mereu explorator Rebel reformator Pleacă la capăt de lume Sanctuarului să-i găsescă un nume TEATRU sau TEMPLU Nepăsător precum un zeu Uitînd de propriul eu Și ia o altă formă pe o banchiză Scenă desprinsă la Polul Nord Răzvrătitul se întoarce doar cînd îi este dor
Lui Julien Gamentz
manieratul buburuz nici pastișat, nici mătăuz eufemist, precum îl știu stilat, cu mărțișoru-i auriu modernistul Julian aduce primăvara în dar în stilul său vezuvian
Abstractizări
Cu mințile întunecate de eresuri Și viscoliți din cele patru zări De legi deșarte, fără de înțelesuri Nimic concret, primim abstractizări. manieratul buburuz nici pastișat, nici mătăuz eufemist, precum îl știu stilat, cu mărțișoru-i auriu modernistul Julian aduce primăvara în dar în stilul său vezuvian
Dinastia excrocilor
Universul îngândurat Stă și ascultă cu mirare Pe escrocii ce au lăsat Bani și case din dotare Într-o adâncă însingurare Vor rămâne la păstrare.
Hrana săracului sau Covrigul la putere
Fără friptură, murătură Fără o cănuță cu udătură Românul uită de factură Renunță iarna la căldură, Voit retras în prima fundătură. Trăiește într-o utopie pură Hrănindu-se cu vise de anvergură Dar nu renunță la cultură. Catadicsind să iasă din spărtură Socoate banii și se îndură Să iasă într-o conjunctură. Măsline, brînză, chiar și-o țîră Golește cinzeaca dintr-o sorbitură Iar azi în loc de afumătură Răbdări prăjite în miniatură... În Bucureștiul de altădat, ce tevatură Cu nenea Iancu în altă conjunctură, Dar azi nu mai avem dublură.
Corupția
Aveam petrol, păduri și ape. Dar sub ce umbre de mister Au dispărut din zori în noapte ? Corupția - ce trist flagel !
Contingentă sau Să se arate vârful parabolei
Iubitul tuturor are carismă, farmec, La puterea n. Cu o privire răstignește, demonstrează Că el nu-și aparține, ci salvează Fecioare în postura de trezire Zen. Pe dreapta de ecuație semț, fălos Nu-i nici pe dreaptă, Nici sub dreaptă Pe vârful parabolei Celei cu ramurile în jos.
Unui ciritic literar Nu maltrata limba română Ca și critic literar Inserare e la îndemînă În calitate ta de crtitic....temporar !
De Dragobete ! Etnologul zice, chiar mă sfătuiește Să ating din mers bărbat necunoscut, Că va fi de bine și mă dăruiește Doar cu stihuri limpezi, dar neprevăzut ! N-ajunge-un singur Dragobete, zeule balcanic, Nici Eros, nici Adonis, cel din Antichitate Prea multe fete sânt azi nemăritate, Cum te descurci cu ele, îndrăgostitule Năvalnic ?
Bezele
Pe străzile cu multe curbe Un arlechin tot face tumbe. Și scutură din flori dulceața Și-o toarnă-n forme dimineața În Piața Mare vinde iar bezele Dar dansul e acum cu iele..
Masculul Alfa fără Omega
Vedetu apare peste tot Atent, pedant și serios Tezist din creștet pănă-n cot Mereu tăcut, absent, tendențios
Cu ascuțite simțuri, cu ce acuitate,
Transcende cînd pășește elegant Meditativ, subtil și arogant
Cînd seara se întoarce în cetate Ca într-un scherzo vesel îi apare Sub clar de lună o cosînzeană șuie Sașie potriveală, ieșită din tipare Sub galeșa-i privire albăstruie
Fudulul
De atîta aroganță Mi te paște o instanță Cu minciuni, cuvinte strîmbe Cum aștepți ziua de mîine ?
Prințul broscoi
Un broscoi dintre aceia Ce se credea seara prinț A cochetat cu ideaa Metamorfozei print. Lustruit si parfumat, Verde crud metallizat, A intratat în club mascat Si a fost...chiar admirat. Dar când ceasul a bătut Poleiala-i a căzut. Broasca îl pupa iar fizic Bănuindu-l metafizc. Oac, oac, oac Si oac, oac, oac Locul tău e doar pe lac.
Urmează stația Teatrul Național
De atîta vreme candelabrul mare e tot stins Mă gîndeam aseară să intru, să-l aprind Scena are insomnii nu mai poate adormi nu se mai poate trezi ce să mai fac cu atîta libertate înăbușită sîntem atît de bine ținuți în frâu că nu ne mai imaginăm altfel surghiuniți sîntem din propriile vieți spectacolul din stradă e trist, zâmbetul paiaței împietrit un vortex aiurit amăgitoare piesă într-un singur act fără început și fără cap îngînduratul Hamlet apare din genune și replicile cad din altă lume A fi sau a nu fi se mai aude invocă zeii triști Gertrude Umbre de seară se tot strigă pe nume, cândva au fost Polonius, Claudius, Gertrude, Iulius Caesar, Henric al IV lea Antonius, Danton, Horatio Rosencrantz și Guildenstern prinț danez Amletus, Hamlet și Lyr
acum se joacă doar noaptea imperial delir Ofelia, Julieta, Beatrice cu replicile uitate mimetice ce surd se mai aud șoptite Doamna T organizează casting pentru roluri nescrise proscrise prescrise socotise bine Sorescu Shakespeare a creat TEATRUL în șapte zile
diseară, la teatru actori vor fi patru o fată, un preot un pianist egolatru adevăruri desprinse din iubiri și tăceri la Masa Tăcerii, împletite de ieri în amfiteatru privitori scriitori compozitori urmăritori autori jucători Ducratori negustori domnitori creatori conducători vânzători înșelători Spectatori privitori risipitori spectatori
Cutezătoare gânduri Tei George
Cutezătoare gânduri și ele-s trecătoare trecutul, azi fantomă și eroare eu cred în mine în cei din jur sau de departe chiar și în cei ce nu au carte cer ultimă răsplată doar o moarte și gândul se prescrie rămân aldine și sicrie sub pleoape lacrimi zidite, amuțite secunde ciopârțite vântul aprinde lumânări prin catedrale și totuși lacrima mă doare.
Costinești 2025Zeul obeliscului mai așteaptă O înserare sa-și lungească umbra Spre mare și sa adoarmă în larg Să se viseze iar catarg Plutind pe mare Cu mîna dreaptă socotind victorii Doar Nike așteaptă de un secol Razboaie fară de victorii
Pierdutu-și-a tridentul azi Neptun Sub cerul sineliu, cu griuri de gudrun Șezlongurile mai citesc Iar nereide slave prea tare glăsuiesc NEPTUN, 13 iulie 2024
Unui român canadian - de Paște
Invitată fiind în zi sfântă cu bunul simț te-ai luat la trîntă plin de emfază dar tezist m-ai atacat chiar și la masă drept pentru care am plecat acasă
dar să insiști cerînd să mă săruți precum hărțuitorii cunoscuți prietenii îți rămăseseră la masă de-ar fi știut ce fără clasă "de mai insiști eu chiar te bat ce bine c-a venit taxiul și am plecat !"
manieratul buburuz - 1 martie
nici pastișat, nici mătăuz eufemist, precum îl știu stilat, cu mărțișoru-i auriu modernistul Julian aduce primăvara în dar în stilul său vezuvian
după-amiaza unui cinefil florentin de atâtea ploi încremenit de cinematecă solipsist îndrăgostit mai bine ne plimbam prin ploaie printre bucolice șuvoaie prietenul meu nestăpânit metafizic pârguit miraculos te-ai împlinit !
Lui Ovidiu Niculescu Că e actor, scenarist și regizor Știe o lume întreagă Artist complet, compozitor Dar când scrie versuri că-i spirit călător E și actor și scriitor !
Adrianei Dandu - poet Sibiu
Sunt doar un suflet de artist, declarat din vreme sincretist fiindcă nu pot trăi altfel, Tu, Adriana, ai talentat penel
Lui Julien Gamentz manieratul buburuz nici pastișat, nici mătăuz eufemist, precum îl știu stilat, cu mărțișoru-i auriu modernistul Julian aduce primăvara în dar în stilul său vezuvian
Alexandrei Teacă Sirena Alexandra, cea de valuri răsfățată plutește alegîndu-și tempouri de sonată Poseidon i-așterne spuma mării la picioare Alexandrei, cea îndrăgostită de mare
căci de ar bate vîntul și marea ar dispărea ar părăsi Pămîntul și s-ar reinventa
N-ai cu cine...
Între magician și sacerdot Arghezi se întreabă cum să asculți de un despotâ în lumea devenită mică și neghioabă
N-ai cu cine...
N-ai cu cine să visezi în secolul corupt doar când mai întâlnești aezi Visul rămâne neîntrerupt...
Dinastia excrocilor
Universul îngândurat Stă și ascultă cu mirare Pe escrocii ce au lăsat Bani și case din dotare Într-o adâncă însingurare Vor rămâne la păstrare.
Abstractizări
Cu mințile întunecate de eresuri Și viscoliți din cele patru zări De legi deșarte, fără de înțelesuri Nimic concret, primim abstractizări.
Unui ciritic literar
Nu maltrata limba română Ca și critic literar Inserare e la îndemînă În calitate ta de crtitic....temporar !
Fudulul
De atîta aroganță Mi te paște o instanță Cu minciuni, cuvinte strîmbe Cum aștepți ziua de mîine ?
Genialului
Persuasiv scoți o idee, două În pub-ul cu...artiști Impresionați apar și tot mai triști Iar eu mă fac că plouă
Liliana Popa
|
Liliana Popa 8/25/2025 |
Contact: |
|