„Libertatea” – O istorie vie, scrisă cu cerneală de apartenență pe filele memoriei colective
Casa de Presă și Editură „Libertatea” nu este doar o instituție. Este o stare de spirit. O formă de veghe. O inimă care bate în ritmul comunității. Este istoria noastră scrisă cu cerneală de apartenență, evocând cu fidelitate memoria, identitatea și continuitatea românilor din Serbia.
Recunoscută drept cea mai prestigioasă instituție mass-media a românilor din Serbia, CPE „Libertatea” se distinge prin eforturile neobosite și susținute pentru păstrarea limbii române, a culturii, tradițiilor și identității noastre în afara granițelor României.
Între 25 și 27 mai, „Libertatea” a sărbătorit cu emoție și fast 80 de ani de existență neîntreruptă, printr-o suită de evenimente de excepție, care au reunit personalități marcante din țară și din străinătate. Această aniversare nu a fost doar un omagiu adus trecutului, ci și o promisiune pentru viitor – un legământ de neclintit față de valorile și idealurile care au însuflețit comunitatea românească din Serbia de-a lungul decadelor.
Într-un timp în care efemerul pare să domine, iar apartenențele devin fluide, există instituții care reușesc să rămână ancorate în esență. Casa de Presă și Editură „Libertatea” este una dintre ele – un bastion al cuvântului românesc în Serbia, o arhivă vie a unei identități colective, un simbol al dăinuirii culturale.
Fondată la 27 mai 1945, într-un context european zguduit de urmările războiului, „Libertatea” a apărut ca un răspuns la nevoia de a repara, prin cuvânt, ceea ce a fost sfărâmat de violență și dezrădăcinare. De la început, nu a fost un ziar ca oricare altul. A fost o promisiune: că limba română va continua să se audă, că identitatea românească din Serbia nu va fi redusă la tăcere, că fiecare român de aici va avea o oglindă în care să se regăsească și un drum în care să creadă.
În istoria comunității române din Voivodina stă consemnat: acum 80 de ani, în ziua de 13 mai, la primul Congres al Românilor din Banatul Iugoslav, un grup de intelectuali români a pus bazele Uniunii Culturale considerate a fi – „forța care va conduce românii pe un drum nou, spre un viitor mai luminos și mai fericit. Uniunea va publica un ziar săptămânal, va tipări cărți, va înființa biblioteci, coruri, fanfare, cluburi sportive și secții artistice”.
În conformitate cu cele trasate, la 27 mai 1945, apare la Vârșeț primul număr al săptămânalului „Libertatea”, în patru pagini, format 42x30 cm și în tiraj de 1.800 de exemplare. A fost mai mult decât un ziar: a fost o promisiune, o punte de cuvinte menită să lege trecutul de viitor și să mențină vie conștiința românilor din Serbia.
De atunci și până astăzi, Casa de Presă și Editură „Libertatea” a rămas să persiste în timp, câteodată în pofida multor impedimente, iar săptămânalul „Libertatea” a servit necondiționat propășirea cuvântului scris în limba română, a culturii și identității noastre, lăsând o frumoasă moștenire urmașilor noștri.
Pagini după pagini, ediții după ediții, „Libertatea” a devenit cronicarul fidel al unei comunități în permanentă redefinire. A fost martoră la bucurii și tristeți, la speranțe colective și la frământări individuale. A scris despre noi – cu sobrietate, cu afecțiune, cu adevăr.
Dar „Libertatea” nu a fost doar cronicar. A fost făuritor. A format generații de jurnaliști, scriitori, poeți, traducători și tehnoredactori. A deschis porți pentru tineri autori și a ținut aprinsă flacăra scrisului pentru cei cu experiență. A oferit un spațiu în care românii din Serbia au putut nu doar să citească, ci și să creeze. Prin publicațiile paralele – „Lumina”, „Tinerețea”, „Bucuria copiilor” – a încurajat lectura, gândirea critică, spiritul comunitar, exprimarea artistică. A devenit un laborator viu al culturii românești din afara granițelor României.
Această istorie vie, însă, nu ar fi fost posibilă fără o adaptare constantă la realitățile în schimbare. De la plumbul tipografic la tehnologia digitală, de la machetele pe hârtie la prezența online, de la mașinile de scris la platformele multimedia, „Libertatea” s-a transformat fără să-și piardă sufletul. A știut să se reinventeze cu demnitate, păstrând mereu viu sensul misiunii sale: acela de a sluji cuvântul românesc și, prin el, demnitatea unei întregi comunități.
Ceea ce impresionează la „Libertatea” nu este doar longevitatea – deși opt decenii de apariție neîntreruptă sunt, în sine, o performanță remarcabilă. Mai impresionant este firul care unește toate aceste decenii: credința în rostul cuvântului și în forța apartenenței. Fiecare articol, fiecare fotografie, fiecare pagină tipărită a fost o formă de rezistență tăcută, dar eficientă, împotriva uitării și a asimilării. Fiecare număr a fost o declarație de existență, o dovadă că românii din Serbia nu sunt o notă de subsol în istorie, ci o comunitate cu memorie, cu voce, cu viitor.
Astăzi, „Libertatea” înseamnă mult mai mult. Este o instituție solidă, cu 24 de angajați, care și-au asumat cu responsabilitate misiunea de a păstra și promova cultura românească în Serbia. Am inaugurat prima bibliotecă de carte românească la Panciova, un adevărat sanctuar al cuvântului, iar în redacție am angajat tineri care vor duce mai departe tradiția și valorile noastre.
În fiecare an, publicăm peste 20 de titluri de carte, contribuind la consolidarea patrimoniului cultural și literar. Săptămânalul „Libertatea”, publicat în fiecare vineri, este tipărit în 2.400 de exemplare, o ediție foarte așteptată de cititori, care se citește în familie, astfel că tirajul se multiplică firesc de trei, patru, chiar de cinci ori. În plus, pentru prima dată în istorie, avem corespondenți oficiali în Serbia de Răsărit, care, citind publicațiile noastre, își perfecționează limba și își întăresc legătura cu identitatea românească.
Celelalte publicații ale noastre – „Bucuria copiilor”, „Tinerețea” și „Lumina” – completează această misiune. „Bucuria copiilor” îi atrage pe cei mici în universul lecturii prin pagini atractive, „Tinerețea” le permite tinerilor să-și exprime liber gândurile, frământările și creativitatea, în timp ce „Lumina”, revistă transfrontalieră de literatură, artă și cultură, reunește oameni de cultură de pe întreg mapamondul, devenind un veritabil pod cultural între comunități.
Pe lângă activitatea editorială, „Libertatea” organizează concursuri literare, manifestări culturale, conferințe și simpozioane, menite să promoveze dialogul, creativitatea și identitatea românească. Acestea sunt adevărate sărbători ale spiritului, care aduc împreună generații și voci diferite sub semnul limbii române.
Privind retrospectiv, vedem mai mult decât o instituție de presă: vedem o punte de cuvinte, un bastion al memoriei colective, o redută a spiritului românesc care s-a reinventat și adaptat de-a lungul decadelor. La 80 de ani de existență neîntreruptă, „Libertatea” este dovada vie că o comunitate care scrie despre sine nu dispare. Cuvântul devine memorie. Tiparul devine mărturie. Iar apartenența devine cerneală.
Când privim în urmă, vedem mai mult decât o redacție: vedem o punte de cuvinte înălțată în tăcere, o instituție zidită cu migală din litere și sensuri, un drum de cuvinte care nu a rătăcit niciodată direcția. Iar această privire în urmă ne obligă: să ducem mai departe ceea ce am primit, să întărim ceea ce s-a clădit, să păstrăm ceea ce ne definește.
La 80 de ani de existență neîntreruptă, „Libertatea” este dovada vie că o comunitate care scrie despre sine nu dispare. Cuvântul devine memorie. Tiparul devine mărturie. Iar apartenența devine cerneală.
Această istorie vie – scrisă cu grijă, cu demnitate, cu iubire de neam – ne obligă. Să ducem mai departe ceea ce am primit. Să păzim cuvântul. Să dăm sens continuității. Pentru că acolo unde există o redacție cu rădăcini, nici viitorul nu își pierde sensul.
Drd. Mariana Stratulat
director, CPE „Libertatea”, Panciova
|
Mariana Stratulat 5/29/2025 |
Contact: |
|
Informatii Utile despre Canada si emigrare.