Thursday, Jul 10, 2025
Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente
Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

Puncte de vedere
Pagina crestinã
Note de carierã
Condeie din diasporã
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouã
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastrã
Traditii
Limba noastrã
Lumea în care trãim
Pagini despre stiintã si tehnicã
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhiva 2025
Articole Arhiva 2024
Articole Arhiva 2023
Articole Arhiva 2022
Articole Arhiva 2021
Articole Arhiva 2020
Articole Arhiva 2019
Articole Arhiva 2018
Articole Arhiva 2017
Articole Arhiva 2016
Articole Arhiva 2015
Articole Arhiva 2014
Articole Arhiva 2013
Articole Arhiva 2012
Articole Arhiva 2011
Articole Arhiva 2010
Articole Arhiva 2009
Articole Arhiva 2008
Articole Arhiva 2007
Articole Arhiva 2006
Articole Arhiva 2005
Articole Arhiva 2004
Articole Arhiva 2003
Articole Arhiva 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
„Antilethe” - Datoria memoriei de a rosti adevãrul

Prezențã cu totul singularã în peisajul jurnalisticii românești actuale, revista „Antilethe” , a apãrut în anul 2017 la inițiativa universitarei craiovene Mihaela Albu, director fondator, având ca redactor-șef pe Dan Anghelescu și ca secretar general de redacție pe Camelia Zãbavã. Cu o competentã colaborare a Editurii Aius PrintEd, revista a ajuns la al 22-lea numãr, fiecare fiind dedicat promovãrii unei personalitãți a exilului românesc, care a gãsit calea de a se afirma prin scrisul în limba țãrii natale, chiar și în afara granițelor acesteia. Între valoroșii intelectuali „aduși acasã” prin paginile revistei „Antilethe” se regãsesc nume cu opere care își pot revendica dreptul de a face parte din patrimoniul național, precum Vintilã Horia, Mircea Popescu, Ștefan Baciu, Camilian Demetrescu, L. M. Arcade, George Uscãtescu, Virgil Ierunca, Alexandru Ciorãnescu, Alexandru Busuioceanu etc.
Numãrul lansat la 22 martie a.c. în cadrul Târgului de carte „Gaudeamus” este consacrat lui Pavel Chihaia (n. 23 aprilie 1922, Corabia - d. 18 iunie 2019, München, Germania), dramaturg, eseist, romancier, jurnalist și istoric de artã, membru marcant al colectivitãții românești din Germania. Alãturi de acesta se vor regãsi și alte personalitãți cu care a venit în contact, revista devenind o adevãratã frescã ilustrativã a vieții culturale a românilor din exil, cei care prin prezența lor constituiserã „România de dincolo”.
Menționat mereu de Mihaela Albu în Argumentul care precedã fiecare numãr, scopul publicației „Antilethe” este „rememorarea exilului românesc”, sub aspectul recuperãrii acelui tezaur de creație în limba românã care, pe bunã dreptate, trebuie sã fie recunoscut ca o parte componentã a culturii naționale. Cu un conținut divers, bine organizat, revista oferã numeroase informații despre viața și activitatea acelor personalitãți care, deși departe de țarã, au înțeles sã pãstreze pentru expresie și receptare limba românã, au continuat sã scrie și sã publice cãrți și studii, sã editeze publicații destinate menținerii contactului cu spiritualitatea naționalã, oriunde s-ar afla în lume.
Sub titlul Datoria memoriei, introducerea semnatã de Mihaela Albu precizeazã cã „este o datorie a fiecãrei țãri sã-și cunoascã în integralitate cultura, sã-și cunoascã în integralitate patrimoniul cultural cu tot ceea ce îi aparține, indiferent de locul geografic unde a fost creat”. La realizarea acestor obiective a contribuit cu stãruințã și Pavel Chihaia, cãruia i se dedicã mai întâi un Medalion portretistic, o sintetizare a traseului biografic al copilului crescut la Constanța, devenit specialist în istoria culturii și a artei. Acesta publicã numeroase studii, dar și o piesã de teatru, La farmecul nopții, și un roman foarte apreciat, Blocada, de referințã pentru istoria literarã. Persecutat pentru atitudinea sa anticomunistã, cu un doctorat la Sorbona, încercat de lipsuri, ajunge zidar, caloriferist sau figurant la teatru, astfel încât în 1978 obține azil politic în Germania. Aici, dupã o mare întrerupere, își va împlini proiectele scriitoricești, numeroase cãrți științifice, literaturã, criticã literarã, criticã plasticã, memorialisticã și corespondențã, majoritatea publicate în țarã dupã schimbãrile regimului din 1989. Anul 2010 va consemna scrierile lui Pavel Chihaia în 10 volume, în Editura Ex Ponto din Constanța.
O a doua contribuție biograficã aduce Mihai Neagu Basarab, care îl prezintã pe Pavel Chihaia - un spirit nemuritor, într-o conferințã ținutã la Institutul Român de la Freiburg în anul 2012, cu ocazia împlinirii vârstei scriitorului de 90 de ani. Scris cu sinceritate și inspirație, excursul pornește de la un destin comun: „ne-am exilat, iubind din ce în ce mai tare România”. Din acest statornic sentiment, scriitorul și savantul Pavel Chihaia a rãmas atașat de lumea româneascã, pe care o descrie în romane și nuvele și de a cãrei istorie și spiritualitate s-a ocupat cu asiduitate. Apreciat de Mihai Neagu Basarab ca „scriitor înnãscut”, „artist și savant”, „un enciclopedist”, „un cãrturar”, în concluzie „un spirit nemuritor”, Pavel Chihaia este elogiat și pentru participarea, alãturi de alți scriitori, cu consecințe dramatice, la activitãțile Organizației anticomuniste „Mihai Eminescu”, prin care se ajutau familiile celor arestați pentru cauze politice.
Urmând imperativul de a dezvãlui adevãrul, revista cuprinde douã secvențe memorialistice din scrierile lui Pavel Chihaia, una din cele 20 de convorbiri la „Europa liberã”, (vol. Fața cernitã a libertãții) și cealaltã despre Organizația „Mihai Eminescu” (vol. Legendele unei lumi posibile); acestea stau mãrturie unor momente dramatice din existența scriitorului, așa cum le-au trãit mulți dintre cei nevoiți sã își pãrãseascã țara și neamul, și, nu în ultimul rând, a abilitãților de exprimare într-o frumoasã limbã româneascã.
Aria dedicatã creației originale se lãrgește în capitolul Pagini din literatura exilului, cu fragmente de prozã: Pavel Chihaia - Cearta sufletului cu trupul , Coca Eretescu - Tramvaiul; poezie semnatã de Mira Simian, Ion Negoițescu, Ștefan Baciu, George Astaloș și Nicu Caranica, precum și un eseu de Pavel Chihaia. Acestea semnaleazã existența unor bogate disponibilitãți creatoare, precum și stãpânirea resurselor de expresivitate ale limbii române, mereu cultivatã, cu credința cã prin ea, sufletul și inima revin „ acasã”. La aceasta colaboreazã și presa în limba românã, așa cum se desprinde în secvența Reviste românești în exil, unde se dã de știre despre apariții precum Cuvântul Românesc, cãruia i se încredințeazã datoria de a lupta prin cuvânt pentru adevãr.
Sub titlul Cronici și recenzii, se consemneazã prezentarea cãlduroasã cu care Matei Cazacu a întâmpinat în presã studiul lui Pavel Chihaia, Tradiții rãsãritene și influențe occidentale în Țara Româneascã, dupã cum și volumul lui George Ciorãnescu, Morior ergo sum, se bucurã de o profundã interpretare semnatã de Pavel Chihaia. Ipostaza de critic a acestuia este ilustratã și prin comentarii la opere semnate de Radu Enescu și Alexandru Vona, personalitãți importante ale exilului românesc.
La fel de importantã pentru „Antilethe” este experiența epistolarã a românului Pavel Chihaia, așa cum se reține în câteva Pagini de corespondențã. Integrat temeinic în colectivitatea românilor din țara lui Goethe, autorul Blocadei poartã o intensã legãturã cu conaționali, intelectuali de marcã, ei înșiși literați, aflați pe diferite meridiane, precum Theodor Cazaban, Matei Cazacu, Ion Vlad sau Vintilã Horia. Schimbul de idei este savuros și devine hrana spiritualã pentru cei care nu au admis sã se vorbeascã despre o „generație pierdutã”. Din conștiința acestui fapt, Pavel Chihaia se apropie de manifestãrile spiritului creator românesc și în alte arte. Astfel, alcãtuiește dupã toate canoanele, un portret literar cu deschideri filozofice și sensibile interpretãri, Ion Vlad și statuile sale. În aceeași direcție, în revistã se reproduc și alte contribuții, articole consemnând Artiști români în exil: Antoaneta Bodisco prezintã pe Ceramistul Constantin Bulat la Köln, Pavel Chihaia intrã în Dialog cu Radu Maier, un renumit plastician, iar Geneviève Colboc-Lions comenteazã o „nouã semanticã plasticã”, în Turnurile lui Mirea. De aceeași atenție se bucurã și expoziția pictorului Constanțiu Mara la Stockholm.
Mereu interesatã de aducerea la actualitate, redacția revistei oferã și Informații despre cãrți, scriitori și reviste, prin care dã de știre despre apariții, unele mai noi, precum revista „Apoziția”, serie nouã (2006-2010), despre care scrie Gheorghe Sãsãrman la München în 2024, sau mai de demult, prin Completãri la revista „Cuget românesc. Pensamiento Rumano”, sub semnãtura lui Nicolae Nițã, care menționeazã numeroase personalitãți, nume de prim rang ale prezenței românești în exil. Astfel, sunt numiți Jean Constantinescu, Dumitru Gãzdaru, Oreste Popescu, Vintilã Horia, Mile Lefter, Mircea Eliade, N.I. Herescu, Gr. Nandriș, E. Turdeanu, Eugen Coșeriu, Sever Pop, Basil Munteanu, Alexandru Busuioceanu, Aron Cotruș.
În exil despre exil este confesiunea emoționantã a celor care au ales, cu infinite pierderi și suferințe, evadarea din țara lor, din „necesitatea profundã, permanentã de a trãi ca om liber”, despre care vorbea Pavel Chihaia.

Cu o structurã echilibratã, dinamicã, invitând la cunoașterea unei pãrți prea puțin cunoscute din scrisul în limba românã de dincolo de granițe, neîndoielnic parte substanțialã a culturii naționale, într-o realizare editorialã de excepție, „Antilethe” rãmâne o revistã pentru neuitare.

Ada Stuparu





Ada Stuparu    4/4/2025


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian