Aritmii - Zboruri
Când se termină vacanța fetelor și pleacă, am sentimentul că rămân suspendată pe o sârmă încercând să îmi țin echilibrul. Țin în palme ca pe o prăjină de acrobat latura mea din pătratul pe care mi-l imaginez ca fiind mica noastră familie. În fața mea A, în aceeași ipostază, mă privește dincolo de cuvinte. Curbăm apoi liniile noastre rămase și le înșurubăm într-un cerc ce seamănă a cuib mereu gata pentru revenirea lor. Atunci ne facem iar pătrat și tot așa până ce noi doi vom deveni doar puncte întrerupte. Totul se petrece cu zâmbetul încurajator pe buze, doar ne-am străduit atât să le învățăm să zboare, nu pentru a le ține, ci pentru a le da drumul.
Le șoptesc totuși înainte să iasă pe ușă, pentru a mia oară, să aibă grijă de ele, să nu se lase, să-și păstreze capul pe umeri, să nu uite că orice gest frumos înfrumusețează totul în jur, că orice act de bunătate face lumea mai bună. Ele mustăcesc cu îngăduință de parcă eu aș fi copilul naiv și inocent și chiar de nu îmi (mai) spun nimic, știu că ascultă, că vor face cum e bine.
Îmi îngân și mie aceleași lucruri în timp ce îmi revăd mama în prag, mereu cu lacrimi în ochi la fiecare plecare a mea. Îmi spunea prin ele aceleași lucruri fie că înțelegeam, fie că nu. Așa cum bunica mea încremenea tăcută în poartă la plecările mamei mele, doar ea fusese prima ce își luase lumea în cap, cum se spune, prima generație nomadă. Mă gândesc că acum stau amândouă la taclale (cum s-o fi stând ”dincolo”), uitându-se la mine cu sufletul, ca de obicei: ”Abia acuma înțelege cum e… ” ”Se ține totuși destul de bine.” ”Da, așa pare, dar vezi cum îi bate inima? Parcă îi tremură și mâinile, își tot frământă degetele de parcă ar fi aluat de pâine.” ”Nu începe să te îngrijorezi și tu imediat. Va fi bine.”
Sigur că e bine, doar sunt cupole peste cupole de drag deasupra noastră, lărgindu-se cu fiecare pas pe care îl facem, cu fiecare îndrăzneală de a ieși din confortul obișnuinței, cu fiecare nou țărm pe care îl explorăm. Când ne prindem într-un lanț de destine, experiența noastră are deja rădăcini care ne hrănesc visele oricât de nebunești cu încercările și curajul celor ce au bătut deja căi dificile și necunoscute. Iar destinațiile sunt de cele mai multe ori surprinzătoare. Într-un fel, drumul mamei mele la Timișoara a dus-o la mine, așa cum zborul meu peste ocean a dus spre fetele mele. Călătorii cu final deschis ce fac timpul și spațiul irelevante și poveștile lor eterne.
Așa cum eternă rămâne îngrijorarea maternă oricât de bine mascată, chiar și atunci când copiii devin adulți cu rosturile lor în propriile mâini, când sunt deja mult mai capabili decât mama însăși să înțeleagă lumea în care trăiesc și se mișcă prin ea cu mult mai mult succes. Trăim însă cu idilica imagine a ”ca la mama acasă”, locul ultim de iubire, de răsfăț, de liniște, de protecție, de acceptare, când știm bine că e proiecția nostalgică a copilăriei din noi. Casa aceea rămâne ideală doar când ne îndepărtăm de ea.
Ca mai peste tot, ”paradisul” nostru e plin de imperfecțiuni, asta nu înseamnă că voi înceta să fac din casa noastră o sărbătoare de câte ori se întorc, că nu voi asculta răbdătoare plângerile și nemulțumirile lor, că nu voi încerca să fiu ”lipiciul” nostru emoțional, că n-am să le fac cât mă țin puterile voile și poftele ca atunci când erau mici, că nu voi fi perfect confortabilă cu lucrurile lor vraiște sau că n-o să îmi tresalte inima de bucurie la râsetele lor gălăgioase. În rest, iubire și încredere, acestea sunt ”secretele” mele și nu m-au decepționat niciodată.
În ultimă instanță, nu e nimic mai plin de speranță și mai admirabil decât aripile deschise ale copiilor noștri, decât exercițiile lor de zbor și țâșnirea lor spre înalt, spre cerul lor oricare ar fi el. Nu îi putem feri de nori sau de furtuni și nici nu trebuie. Vor simți, sper, urmele fluturării propriilor noastre aripi cu un pas mai înainte. Vor ști că îi așteaptă oricând au nevoie un loc de pace și răgaz.
Plec de la aeroport cu acest gând.
Lăcrămioara Varga Oprea
Toronto
|
Lacrămioara Varga Oprea 1/11/2025 |
Contact: |
|
Informatii Utile despre Canada si emigrare.