Cu Veronica Balaj, despre cariera sa și noi începuturi în Canada
Veronica Balaj, scriitoare și realizatoare de meisiuni radio-tv, este un nume binecunoscut și în comunitatea română de la Montreal prin multiplele ei descinderi din ultimii 15 ani și prin puntea Timișoara-Montreal pe care a creat-o prin realizarea a numeroase interviuri cu personalități românești din Montreal, (dintre care unele le-a difuzat la Radio România Timișoara), a făcut de curând un pas definitiv, obținând viza de rezident permanent în Canada, la Ottawa, pentru întregirea și integrarea familiei. Eu, colaboratoarea dânsei la realizarea celor patru volume de Convorbiri cu personalități românești din Montreal,editate între 2016-2204, împreună cu consiliul director al Asociației Culturale Române din Montreal, îi urăm bun venit și mult succes în drumul pe care și l-a ales și pe care, cred, l-a consolidat dinainte prin această prezență jurnalistică, anticipând poate că într-o zi v-a fi mai aproape, gata să înțeleagă mai bine motivațiile și aspirațiile românilor canadieni, gata să-și folosească vasta sa experiență de om de Radio și Televiziune, de scriitoare și poetă în țara de adopție, Canada. Aș vrea să fac un portret actual al scriitoarei și jurnalistei Veronica Balaj, prin prisma ultimelor evenimente din cariera ei pentru cei care n-o cunosc încă, pentru a revela că pentru societatea românească din diaspora canadiană are deja une carte blanche și că suntem foarte nerăbdători să vedem care vor fi primele proiecte culturale pe care le va întreprinde pe pământ canadian.
Eva Halus: - Personal, cred că vom continua să publicăm și un al cincilea volum! Prin intermediul Asociației Culturale Române din Montreal, (unde sunt directoare artistică de 14 ani și secretară de 7 ani) și al jurnalului Accent Montreal, unde colaborez tot de 14 ani, descopăr în fiecare an alți și alți oameni de talent de origine română, care toți, împreună fac comunitatea română să strălucească și să-și arate valoarea în mozaicul cultural al Montrealului. Acum, că ne sunteți aproape, la Ottawa, dialogul devine mai ușor...Ce direcție va lua proiectul nostru?
Veronica Balaj: - Mulțumesc pentru atenția acordată, mulțumesc pentru colaborarea exemplară pe care am construit-o în toți acești ani! Nu pot încă spune mare lucru despre acest proiect pe care mi-l propui. Ar fi și posibilitatea de-a extinde zona, să nu rămânem cantonate numai în perimetrul Montreal. Recunosc faptul că am venit cu emoție la fiecare lansare a volumelor în discuție. Recenta lansare a volumului cu nr 4, găzduită de Asociația Culturală Română la centrul comunitar din Côte-des-Neiges din Montreal a fost un moment de neuitat, în 28 Noiembrie 2024. S-a legat de precedentele lansări . Am exagera oare dacă aș spune că...este o mică construcție de idei despre viață și experiența de-a fi onorat și în alt perimetru socio-cultural decît cel din țara natală? Unii dintre aceștia nu mai sunt dar, le păstrează memoria, pagina de carte.
Eva Halus: - Credeți că putem extinde proiectul și în provincia Ontario? Marile orașe ontariene, Toronto și Ottawa, dar și altele „ascund” cu siguranță și alte comori în sensul valorilor românești ce sunt recunoscute atât de români cât și de canadieni ce le vom putea consemna și atesta în interviurile noastre. Veronica Balaj: - O, da, e foarte bună propunerea. Ar fi o șansă de a se corela imaginea culturală sau reușitele din domenii de vîrf, inginerie, medicină, afaceri, reușite ale canadienilor de origine română din diferite localități. Practic este onorant să dovedești că poți fi între oamneii de succes într-o societate unde competiția este foarte mare.
Eva Halus: - Despre noul context, canadian... Sunteți la Ottawa de o lună deja. Cum vă simțiți? Cum este acomodarea?
Veronica Balaj: - Am fost aici de vreo 24 de ori...Am traversat oceanul cu mare bucurie așteptând reverderea cu cei dragi din familie. Am ajuns să cred că cele mai trepidante momnete sunt cele din aeroport, în momentul îmbrățișărilor. Deci...mă simt foarte bine.Treptat, în vizitele anterioare, mi-am pus în bagajul emoțional, noile secvențe de viață. Noi imagini întâlnite, m-am convins de necesitatea puterii de acomodare cu un alt peisaj, o altă coordonată vizuală. Nu semănă nimic cu ceea ce am văzut în Europa. Noutatea cucerește totdeauna.Cam în acest punct mă aflu.
Eva Halus: - Vorbiți-ne, vă rog, despre bagajul profesional cu care ați venit. Ați fost redactor timp de 30 și ceva de ani la Radio Timișoara, apoi un număr de ani până în prezent, ați pregătit și prezentat emisiunea ”Art Nova” program ce aparține postului Tele Europa Nova. O viață foarte activă dedicată culturii. Ce înseamnă munca de jurnalist pentru dvs ? Odată cu venirea definitivă în Canada, ce planuri aveți pentru mai departe?
Veronica Balaj: - Munca pentru mine a fost o plăcere. E o șansă dacă în viață faci ceea ce îți place. Există un dicton care mi se potrivește, „Dacă reușești să faci ceea ce îți place, nu mai trebuie să muncești”. Dacă ești deschis la perfecționare, dacă nu crezi că le știi din start pe toate, dacă poți fi mereu gata să mergi în pas cu noul și competiția, pregătindu-te , nu există loc de plictis. Am avut această șansă. Jurnalismul , spunea Valery, nu este doar spuma valurilor. Desigur. Nu doar evenimentul ardent, actual contează. Asta da... la departamentul știri. La cultural, mergi la permanență, la ideea de perenitate, de complementaritate între epoci, culturi, între modern și tradițional, .etc.În acest sens, am scris o carte ,”Istoria clipei la microfon”, prin anii 2000, și pe care am folosit-o ca bază la cursurile de jurnalism pe care le predam la Universitatea Tibiscus , din Timișoara. Planuri pentru următoarea perioadă? În primul rând, să mai pot scrie. Literatura pentru mine este tot un modus vivendi, tot o formulă de comunicare la care nu pot renuța. Le-am asimilat totdeauna ca pe o formă de exprimare a mea, a eului meu, într-un paralelism care=mi dă echilibru. Nu aș putea renunța la nici unul dintre cele două paliee,jurnalismul și creația literară. Dovadă că, intreviurile pe care le semnez împreună cu tine în volumele deja cunoscute, sunt un exercițiu de continuitate .
Eva Halus: - Criticul literar, scriitor și istoric, Cornel Ungureanu scria despre dvs în Modernii și post-modernii Europei Centrale,(Editura Brumar, Timișoara, 2015), în volumul referitor la Literatura Banatului, istorie, personalități, contexte că ați lansat cărți prin toate capitalele europene, dar și la New York, Montreal și Tel Aviv. Bibliografia dvs selectivă pe care am consultat-o numără peste 45 de titluri, romane, volume de versuri, etc. Eu, fără să greșesc, am preluat etichetarea pe care v-a făcut-o într-un articol, scriitorul Ion Marin Almjan, aceea de, „argint viu” al literturii contemporane și am folosit-o și în cronica pe care am scris-o pentru volumul dvs de versuri Cotidiene Pariziene, apărut la Editura Junimea de la Iași în 2020. Spun asta pentru că aproape concomitent, și altcineva, într-o altă recenzie de carte a folosit aceași metaforă pentru a caracteriza energia și vioiciunea versurilor dvs, a construcțiilor metaforice, care au puterea să poarte imaginația spre noi dimensiuni ale simțirii poetice și ale intelectului. Și aceasta, după ce marele scriitor și critic literar, Alex Ștefănescu, spunea: „Veronica Balaj are un mod de a scrie direct și exuberant. Ea îl prinde pe cititor fără prea multe preliminarii, într-un vârtej de trăiri cum rar se mai întâlnește în poezia de azi, (...).” Să vorbim despre realizările dvs din ultimii doi- trei ani..., amintirile recente din Europa cu care ați venit, (cu tolba plină!): prezențe la evenimente literare, noi publicații, volume de poezie, romane și lansări de carte...
Veronica Balaj: -Nu știu cât spațiu evem la dispoziție. Aș putea să mă desfășor pe întinderea unei mărturii gen...carte. La noi sunt foarte frecvente și diverse manifestrăile culturale literare. Așadar, au fost în calea mea , nu numai a mea, foarte multe evenimente culturale care mi-au rămas în memoria afectivă. Unele de genul festivalurilor poetice, aș aminti aici, două ediții ale Festivalului,”Mare și cuvinte”, desfășurat la Budapesta, de o anvergură inimaginabilă pentru mine. Participanți , poeți din vreo opt țări...Dacă nu pleca dintre cei vii, poetul Aaron Gal, desigur ar mai fi fost activ în atenție și astăzi la acest festival. Au fost apoi, întâlniri dedicate unor personalități, cum s-a întîmplat la Universitatea, „Alcala de Henares”, Madrid, Spania, o universitate pe care o îndrăgesc foarte mult, au fost nenumărate prezentări de carte, nu la ale mele special mă refer ci , ale unor scriitori importanți dar unde am fost prezentă consemnând pentru emisiunile radiofonice sau, la unele volume, fiind semnatara prefeței. Aș mai aminti serile de poezie, unde am fost invitata ediției sau, cenaclurile literare prestigioase....Nu este cazul să încarc răspunsul cu detalii.le M-aș opri însă la menționarea unor lansări ale volumelor mele, momente care au , fiecare, o poveste. Este cazul romanului „Baltazara”.Viața este uneori foarte generoasă, cu o zi înainte primisem Premiul de Excelență al Uniunii Scriitroilor din România, filiala Timișoara, a doua zi, am plecat la New York, lansând aceeași carte, apoi, după o lună, am repetat evenimentul la Roma, volumul fiind tradus în italiană. Poate ar merita să scriu cândva, despre experiențele celor două evenimente, din Israel. Lansări a două volume de poeme, traduse în limba ebraică de poetul Menachem M Falek. Fiecare locație a avut scenariul său. La Ierusalim, la Tel Aviv, la Haifa. Filarmonica din Ierusalim a fost prezentă prin interpreți care au secondat poezia cu muzică. Nu pot reconstitui fastul...emoția, de atunci decît dacă, rezerv special niște pagini pentru așa ceva. Ar mai fi de notat întâlnirile de acest fel de la Montreal, lansarea celor 4 volume de ,„Convorbiri cu personalități românești din Montreal”,pe care le-ai organizat, fiind și coautoare deci... le știi foarte bine. Mulțumiri, ori de câte ori le reiterez în minte. Cred că m-am întins la vorbă așa că, nu mai fac refriri ample, decât, voi nota câteva dintre cărțile editate recent, răspunzând astfel celei de-a doua părți a întrebării puse: Romanul Rotirea nemurilor, editat de prestigioasa Editură Victor Babeș din Timișoara și lansat la sala Senatului Universității de Medicină și Farmacie din orașul nostru, volumul de proză scurtă, Tatuaj interior, apărut în perioada pandemiei, la Editura Castrum de Thymes, Timișoara, volumul antologic de poeme, Holograma florii de piatră, apărut anul acesta la aceeași editură, apoim volumele de versuri editate în Serbia, La Editura Libertatea, ...etc... dar, să nu uit, volumul antologic O sută și una de poezii, apărut la Editura Academiei Române, București, 2022 , de asemenea, să citez o antologie în care mai sunt alți 4 autori, tradusă în limba albaneză, traducere realizată de Baky Ymeri, și, un volum în limba spaniolă, Ohio fantaseo, apărut în Santiago de Chile, traducere și formatare a cărții, Luis Villalabos, după varianta tradusă de Carmen Bulzan și, nu în ultimul rând, cartea pe care ai tradus-o în limba engleză, foarte dragă mie, Parcul Dante. Holograme și pretexte, Editura Mușatinia, roman, publicată în România, inspirată de perimetrul locuinței din Ottawa unde se află Parcul Dante. E un fel de cadou pentru orașul acesta unde voi putea să învăț cum este să asimilezi o nouă experiență de viață.
Eva Halus: -Da...am avut plăcerea și onoarea să traduc din română în engleză cartea dvs. magnifică Parcul Dante- Holograme și pretexte/ Dante Park – Holograms and pretenses, apărută în primăvara trecută la editura Mușatinia. Cum este primită de publicul român? Care sunt ecourile ei în critica literară?
Veronica Balaj: - Au apărut câteva cronici. Cartea nu a fost lansată încă în România. Mulțumesc pe acestă cale, criticului literar, eseistului, Marian Odangiu , pentru cronica publicată în revista Orizont, numărul din Noiembrie a.c. Foarte pertinentă și cronica semnată de poetul, eseistul Eugen Dorcescu și publicată în revista ,Litera Nova, din Madrid, Spania și prefața semnată cu bunăvoința ta, publicată în revista Cuvânt românesc, luna acaesta, tot la Madrid...Ar mai fi niște ecouri la TV și Radio...
Eva Halus: - Pentru a încheia cu o surpiză, vă invităm să ne vorbiți la Montreal în februarie despre această carte! Va fi o bună ocazie să putem și reînnoda firul interviurilor noastre cu personalități românești din Montreal! Vă urez Sărbători Fericite de Crăciun și Anul Nou, și sper să continuăm colaborările literare pentru a descoperi împreună noi orizonturi!
Veronica Balaj: - Mulțumesc foarte mult pentru această convorbire și, de asemeni, mulțumesc redutabilei publicatii Observatorul de Toronto, care o va gazdui, sper, așa cum mi-a găzduit multe alte materiale. Repere biografice
Veronica Balaj este absolventă a Facultății de Filologie. Perfecționări profesionale – Studii postuniversitae de jurnalistică,2 ani, București, 1984-1986; - curs de limbă și civilizație franceză, Universitatea din Neuchatel, Elveția, 2000; - schimb de experiență (stagiu) la, Radio France Intrenational, secția France Culture, 1992; - schimb de experiență (stagiu) la Radio Bruxelles, 1994; - schimb de experiență (stagiu) la Radio “Trois Vallee”, Paris, 1995 și Europe 1,Paris. invitată la Radio “Charante Libre”, Angoulême, Franța, 1994. Veronica Balaj a lucrat la Radio Timișoara din 1982, cu excepția perioadei cât studioul a fost închis, timp în care s-a ocupat de Cenaclurile literare din județul Timiș.
Membră la mai multe societăți sau uniuni de creție literară; Uniunea Scriitorilor din România, Asociația Scriitorilor de Limbă Română din Québec , a funcționat ca vicepreședintă, până s-a închis Asociația Cultura e Solidarieta, Roma, membră responsabilă pentru Banat, România a Academiei Intrenaționale Citta di Roma, înființată în 1919 și închisă în 2019 ,prin decesul ultimului său director. Membră activă, a Asociației Scriitroilor d e Limba Română, din America de Nord , Montreal, Canada, în Academia Româno-Americană membru corespondent, Membră în Uniunea Creatorilor de teatru și film, UARF,București, România Membră în Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, Și Asociația Jurnaliștilor Români de pretutindeni, sediul în Montreal, Canada. Veronica Balaj a primit numeroase premii literare, printre care amintim : • Premiul de Excelenţă al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timişoara ,pentru romanul Baltazara 2000; • „Diploma di merito”- Acccademia „Citta di Roma”, 2004; • Premiul Asociaţiei Culturale „Austria pentru România”-Graz, Austria, pentru vol. Zieben mal das leben, /De șapte ori viața , 2005; • Premiul „Lenau” pentru poezie-Viena, 2005; • Premiul internaţional de poezie, „Don Luigi di Liegro”-Roma, 2009; • Diploma de merit a asociaţiei culturale internaţionale „Athanor”-Roma, 2010; • Dipolma de onoare ,„Orizonturi Univesitare”, a asociaţiei cu acelaşi titlu-Timişoara, 2010; • Diploma FESTIVALULUI Nnikolaus LENAU, Viena, 20011 • • Premiul „Cerneala de aur” -Tel Aviv, Israel, 2013; • Premiul Festivalului Internațional de Poezie, „.Mare și cuvinte”, Budapesta, 2013 • Premiul „Ioan Slavici,” al Societăţii Culturale şi al Universităţii I.Slavici, Timişoara, 2015 ; • Diploma Asociaţiei scriitorilor de limbă ebraică, Ierusalim, 2012 şi 2014. • Diploma de merit, Universitatea Alcala și Asociația Scriitorilor de Limbă Română, Madrid, 2016 • Diploma de Merit , Academia Româno -Americană, Montreal, Canada 2016 și 2018, Cluj Napoca, Congresul al 47-lea al ARA. • Medalia și diploma Asociațiilor Culturale de limba română în colaborare cu Primăria din Montreal Canada, pentru vo.l al dolea „,Convorbiri cu personlități românești din Montreal”, intreviuri, 2018
PREMIUL PRO CULTURA, ACORDAT DE CONSILIUL JUDEȚEAN TIMIȘ ȘI ASOCIAȚIA SCRIITORILOR DIN TIMIȘOARA, 2019 PREMIUL D E EXCELENȚĂ ÎN RADIO, BUCUREȘTI, 2022, acordat de Uniunea Jurnaliștilor Profesioniști din România Diploma de Excelență, a Uniunii Creatorilor de Teatru și Film, București,Români, 2021, și 2023 DIPLOMA CASEI DE PRESĂ ȘI EDITURĂ PANCIOVO, SERBIA. 2023 Diploma de onoare, Festivalul de literatură, Liviu Rebreanu, Bistrița, 2024.
|
Eva Halus 1/1/2025 |
Contact: |
|