Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente
Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhiva 2025
Articole Arhiva 2024
Articole Arhiva 2023
Articole Arhiva 2022
Articole Arhiva 2021
Articole Arhiva 2020
Articole Arhiva 2019
Articole Arhiva 2018
Articole Arhiva 2017
Articole Arhiva 2016
Articole Arhiva 2015
Articole Arhiva 2014
Articole Arhiva 2013
Articole Arhiva 2012
Articole Arhiva 2011
Articole Arhiva 2010
Articole Arhiva 2009
Articole Arhiva 2008
Articole Arhiva 2007
Articole Arhiva 2006
Articole Arhiva 2005
Articole Arhiva 2004
Articole Arhiva 2003
Articole Arhiva 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
31 decembrie 1946 - Sfârșitul oficial al celui de-al Doilea Război Mondial

Al Doilea Război Mondial este și sperăm să rămână, cea mai mare nenorocire pe care planeta Pământ a cunoscut-o până acum. Sfârșitul oficial al celui de-al Doilea Război Mondial a fost declarat în ziua de 31 decembrie 1946 de către președintele SUA, Harry Truman, deși ostilitățile încetaseră încă din 1945, la date diferite în diverse locuri ale planetei.

Ora încetării luptelor în Europa, prin capitularea Germaniei, a fost ora 23:01 ora Berlinului în seara zilei de 8 mai 1945, care la Moscova era ora 1:01 în dimineața zilei de 9 mai. De aceea, în Uniunea Sovietică, se sărbătorește victoria în al Doilea Război Mondial în ziua de 9 mai, în loc de 8 mai. Însă capitularea Germaniei nu a însemnat și sfârșitul războiului. Forțele japoneze erau încă angrenate în lupte cu armatele sovietice, mongole și chineze, astfel încât încetarea focului erau greu de controlat. Armata Roșie a continuat să lupte până la începutul lunii septembrie, când a ocupat Insulele Kurile.

Pe 28 august a început regimul de ocupație a Japoniei de către forțele Puterilor Aliate, reprezentate de generalul Douglas MacArthur. Capitularea oficială a avut loc pe 2 septembrie, când reprezentanții Imperiului Japonez au semnat actele oficiale pe USS Missouri ancorat în Golful Tokyo. Forțele japoneze din Asia de sud-est au capitulat oficial pe 12 septembrie 1945 în Singapore. Așadar Japonia a capitulat abia în septembrie 1945, după catastrofabilele bombardamente din august 1945 asupra a două orașe mari nipone, Hiroșima și Nagasaki, și moartea a milioane de nevinovați. Cel mai devastator război din istoria omenirii se încheiase și s-a sperat că pierderile suferite de întreaga omenire vor fi o pildă suficient de concludentă pentru ca astfel de experiențe să nu se mai repete niciodată. Din păcate, realitățile pe care omenirea le trăiește la acest moment sunt certitudinea că după aproape opt decenii de relativă liniște, greșelile trecutului sunt pe punctul de a se repeta.

Vom trece în revistă doar câteva din consecințele marii conflagrații care ar trebui să fie motiv de reflexie pentru fiecare dintre noi, în ideea că toți împreună putem învinge și putem îndepărta dacă nu putem pune capăt definitiv oricărui conflict armat. La progresele pe care știința războiului le-a făcut în cele opt decenii de pace, rezultatele unei conflagrații mondiale în aaaceste vremuri ar fi incalculabile, ca să nu spunem nimicire totală a tot ceea ce înseamnă viață pe pământ.

La sfârșitul războiului, milioane de refugiați din întreaga Europă nu mai aveau niciun fel de locuință, economia era în criză profundă, iar o bună parte a infrastructurii industriale a continentului era distrusă. Uniunea Sovietică a fost puternic afectată, aproximativ o treime din economia sa fiind distrusă. Regatul Unit s-a aflat la sfârșitul războiului în tabăra învingătorilor, dar economia țării era secătuită de eforturile de război. Guvernul de coaliție din timpul războiului a fost dizolvat. La primele alegeri parlamentare de după încheierea războiului, Winston Churchill a fost învins de laburiștii conduși de Clement Attlee.

În 1947, secretarul de stat american George Marshall a lansat „Programul European de Refacere” (Planul Marshall), care s-a desfășurat în anii 1948 – 1952. SUA au alocat 13 miliarde de dolari pentru reconstrucția Europei de Vest. Germania a fost împărțită în patru zone de ocupație, coordonate de Consiliul Aliat de Control. Zonele americană, britanică și franceză au fost unite în 1949 pentru a forma Republica Federală Germania, iar zona sovietică a devenit Republica Democrată Germană. În Germania de vest au fost concepute mai multe planuri pentru dezvoltare economică și s-a desfășurat o activitate de denazificare, care s-a întins pe mai mulți ani. La sfârșitul războiului, Uniunea Sovietică ocupase cea mai mare parte a Europei Centrale și Răsăritene și a Balcanilor. În toate țările ocupate de sovetici, cu excepția Austriei, URSS-ul a acordat un ajutor minim regimurilor de stânga procomuniste, venite la putere cu ajutorul Armatei Roșii. De asemenea, la sfârșitul războiului, Uniunea Sovietică a reocupat și încorporat statele baltice.

Milioane de germani și de polonezi au fost strămutați de pe pământurile natale ca rezultat direct al anexărilor care au avut loc în Europa Răsăriteană, în conformitate cu înțelegerile stabilite la conferințele de la Ialta și Potsdam. Există autori care afirmă că între 1 și 2 milioane de germani au pierit în timpul strămutărilor forțate în vest. Alsacia și Lorena au fost retrocedate Franței, iar regiunea Saar a fost separată de Germania și a format o uniune economică cu Franța.

Efectele marelui război se resimt în Germania și la începutul secolului XXI prin exploziile care au loc datorită unor bombe rămase neexplodate. Japonia a fost ocupată de trupele SUA în alianță cu cele ale Commonwealth până la intrarea în funcțiune a prevederilor tratatului de pace în 1952. În conformitate cu înțelegerile Conferinței de la Ialta, Uniunea Sovietică a ocupat și anexat în cele din urmă Insula Sahalin. Au fost înființate „Comisia Orientului Îndepărtat” și „Comisia Aliată de Control” pentru Japonia, cu funcții similare cu ale Comisiei Aliat de Control pentru Germania. În timpul ocupației, americanii s-au concentrat pe demilitarizarea națiunii nipone, desființarea industriei militare japoneze și organizarea unei vieți politice democratice, bazată pe o nouă constituție. Mulți istorici consideră perioada de ocupație a Japoniei ca fiind una încununată de un mare succes economic și social. Perioada de ocupație s-a încheiat în 1952, fiind urmată imediat de un boom economic al Japoniei.

Coreea a fost împărțită între URSS și SUA, ceea ce a dus la proclamarea în 1948 a două guverne separate. Sub auspiciile sovietice, partea nordică a penininsulei și-a proclamat independența ca Republica Populară Democrată Coreeană, în timp ce regimul anticomunist sud-coreean sprjiinit de americani și-a proclamat îndependența ca Republica Coreea. Aceste două regimuri s-au angajat în primul conflict „fierbinte” al războiului rece – Războiul din Coreea (1950-1953). Acest război a fost prima implicare a armatei americane în acțiuni ofensive după al doilea război mondial și primul test de funcționare a nou formatei organizații mondiale ONU. Peninsula Coreeană este divizată în continuare și în zilele noastre. Forțele japoneze erau încă angrenate în lupte cu armatele sovietice, mongole și chineze, astfel încât încetarea focului erau greu de controlat. Armata Roșie a continuat să lupte până la începutul lunii septembrie, când a ocupat Insulele Kurile.

Pe 28 august a început regimul de ocupație a Japoniei de către forțele Puterilor Aliate, reprezentate de generalul Douglas MacArthur. Capitularea oficială a avut loc pe 2 septembrie, când reprezentanții Imperiului Japonez au semnat actele oficiale pe USS Missouri ancorat în Golful Tokyo. Forțele japoneze din Asia de sud-est au capitulat oficial pe 12 septembrie 1945 în Singapore. Având în vedere amploarea forțelor participante, cheltuielile implicate și pierderile umane și materiale, cel de-al Doilea Război Mondial a reprezentat, de departe, cea mai mare și mai distrugătoare conflagrație pe o perioadă neîntreruptă din istoria umanității. A fost pentru prima oară când un număr considerabil de noi descoperiri tehnologice, inclusiv bomba atomică, au fost folosite la scară largă împotriva atât a militarilor, cât și a civililor, cauzând moartea, direct sau indirect, a peste 50 de milioane de oameni, aproximativ 3% din populația globului la acel moment.

După cum se știe, România a fost implicată în cel de-al Doilea Război Mondial, în prima fază în războiul din Est, alături de Germania nazistă, pe care însă l-a pierdut integral, iar eforturile materiale și financiare pe care le-a făcut s-au transformat în pierderi economice în totalitatea lor. La acestea s-au mai adăugat obligațiile prevăzute în convenția de armistițiu cu marii aliați, din septembrie 1944, pentru susținerea unor părți din cerințele armatei sovietice în desfășurarea luptelor atât pe teritoriul său cât și în afara lui până la 9 mai 1945. Pierderile pe de o parte și celelalte eforturi făcute în interesul eliberării naționale și a războiului din Vest s-au ridicat la 1.417.364.628.471lei=10.124.032.988 USD. Cumulate cele două grupe de pierderi s-au ridicat la 1.671.112.275.361 lei= 11.936.162.252 USD. Așadar, valoarea pierderilor economice suferite de România în perioada 1940-1945 în sume globale s-au ridicat la 3.818.622.514.632 lei = 25.641.873.280 USD. Pierderile au fost mai mari de 103 ori sau pe o perioadă de 103 ani, a venitului național al României din 1938, sau de 125 ori sau 125 de bugete anuale din anul 1939-1940. Acesta a fost bilanțul financiar tragic pentru România și poporul român cauzat de evenimentele celui de-al doilea război mondial. În plus, România prin anexarea de către URSS în iunie 1940 a Basarabiei, Bucovinei de Sus a regiunii Herța din componența Moldovei, precum și prin restituirea către Bulgaria a Cadrilaterului dobrogean în septembrie1940 a mai pierdut bunuri și valori de 253. 747.646.890lei=1.374.368.371 USD. Comparativ cu alți indicatori economici din economia României interbelice, pierderile pe care le-am consemnat au fost de 58 de ori mai mari decât venitul național al României de 37 miliarde lei din anul 1938, sau de 66,6 ori decât bugetul României din anu/financiar 1939-1940 în valoare de 32.228.900.000 lei. Despre pierderile umane și distrugerea infrastructurii nici nu mai facem vorbire, fiindcă acestea sunt incalculabile.




de Ileana Mateescu    12/31/2024


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian