Înainte de a vă ura cele de cuviință pentru anul 2025, rog să-mi permiteți câteva gânduri.
Dragii mei
Înainte de a vă ura cele de cuviință pentru anul 2025, rog să-mi permiteți câteva gânduri. În măsura în care nu vă interesează, desigur, nu mă luați în seamă.
Prin urmare, zi de zi, ne este dat să vedem, să trăim și, desigur, să suportăm diverse, chestiuni de tipul, uite legea, nu e legea, uite pe aia, nu e aia, cum că o fi și o păți, într-un cuvânt, să suportăm aroganțe care mai de care, aroganțe în care stăruie extremismul sub aceeași teribilă mască, "a binelui pentru om". După cum se vede, un bine impus sub două direcții, ca să nu zic, "Directive" asimilate, de la noi, din câte observ și de către UE: 1. Vrei, nu vrei, bea Grigore agheasmă" și 2. "Cine nu e cu noi e împotriva noastră ". Punerea în practică, vorba Ecleziatului - fiu Regelui David, e întoarcere și re-întoarcere. Nu am citat, pentru că el a zis altfel. La comandă apare ce trebuie să apară, apoi, parcă, tot la comandă, dispare ce trebuia să apară. Totul, ca în vremurile "ce au fost, sunt și o să mai fie"! Chestiunea asta cu "comanda" nu a rostit-o "Vorbarețul", prin urmare, nu o să o găsiți în Biblie. Ea ține de cei ce "stapanesc" și voor să stăpânească acum și în veacul vecilor! Că așa vor ei! Din câte se vede, anarhia e cumva la vedere și sună (ca să fiu delicat) a dictatură! Mare comedia dracului! Altceva, ce aș putea zice!? Oricum, cu astfel de chestiuni nu trebuie glumit. Oricare manifestare, indiferent de extremismul înglobat în ea, poate fi, din punctul meu de vedere, înaintea a orice, subiect de dezbatere, de analiză și conștientizare, de consultat poporul și numai după aceea cumpanirea și, eventual, decizia. Graba ne poate costa încă un secol de chin! Extremele, în special cele ce au impus, impun și vor impune, provoacă alte extreme. Exagerările neomarxiste, actuale și cele manifeste în Occident, în special, trăirile de tip cultural, din anii 65-70, s-au rostogolit în timp și au ajuns în Centrul și Estul european, în țări, desigur, diferite din punct de vedere cultural, dar și cu un alt tip de educație. De aici și contradicțiile, și căutările, uneori, nefirești, din aceste locuri. Din punctul meu de vedere, situația, în zona despre care fac vorbire, dar și în lumea actuală, la nivel global, este una asemănătoare anilor 1919-1920, din Rusia, moment în care, Lenin, Buharin și ceilalți bolșevici au vrut cu orice preț instalarea acelui tip de societate, după mintea lor, ideală, de factură comunistă. Sunt convins ca, în marea voastră parte sunteți informați asupra tuturor măsurilor impuse cu forța, populației după detronarea și executarea familiei țariste. Printre ele, în subsidiar, voi aminti și libertinajul, homosexualitatea etc. forme, chipurile, ale libertății de a gândi, a te exprima și manifesta liber. Statistica spune ca în 1923, 80% dintre femeile care au nascut nu știau cine era tatăl copilului!!! Ce a urmat, acolo, în Rusia? O perioadă de anarhie socială, apoi o dictatură sângeroasă, timp în care se interzicea aproape tot din ce era anterior manifest în firea umană ( familie, propietate, capital, națiune, biserica, religie, traditii, morală populară etc.), urmată de Războiul al Doilea Mondial. Un, să-i zicem, "experiment social" în care ideea de om, inclusiv omul, la propriu, a fost decimat din temelii. Repet, extremele stârnesc și impun extreme foarte sângeroase și dezumanizante. Acum, după cele lapidar urzite/sugereate, e de observat faptul că, în lumea politică contemporană de tip occidental, lume în care ne includem, sub ideea aberantă a binelui pentru om și a mai ales a "asumării contextuale" vitejie a descreieratilor, stăruie nerespectarea legilor, apoi staruie lipsa de dezbatere, absolut necesară înaintea interzicerii oricărei manifestări, la fel ca acum o sută de ani. Pe scurt, stăruie, cum am spus-o mai sus, anarhia mascată sub diverse forme.
N-am fost și nu voi fi niciodată adeptul extremismului, ci al echilibrului și înțelepciunii, însă constat cu durere cum astfel de atribute sunt din ce în ce mai rare sau inexistente la decidenții zilei și, cu atât mai grav, la nivelul instituțiilor publice care au alunecat pe panta propagandei, ca în anii 1950-1965, când, la noi, totul devenise luptă de clasă. Astăzi, luptă de clasă politică, în condițiile în care lupta clasei muncitoare, după '89 a fost pusă la insectar cu muncitori cu tot. Urmarea luptei de atunci? Un popor îndobitocit și rătăcit într-o istorie ce nu i-a aparținut. Se vede și astăzi! Urmarea luptei celor de acum? Vom trăi și vom vedea!
Triste vremuri pentru omul conștient de sine și de statutul său de om! Sunt multe de spus!
Suntem însă, în prag de An Nou și din acest motiv, deocamdată, mă opresc fie și doar pentru a vă dori, din suflet, sănătate, echilibru în orice, înțelepciune și demnitate! Fiti OAMENI în oricare împrejurare, bucurați-vă mult de viață alături de cei dragi, că oameni am fost lăsați să fim! Să aveți pace în suflet și pace să fie în lume, pe întreg pământul!
La mulți ani!
Nicolae Balasa
|
Nicolae Balasa 12/29/2024 |
Contact: |
|
Informatii Utile despre Canada si emigrare.