O privire asupra expresiei - Homo homini lupus
Homo homini lupus provine dintr-un vers al poetului latin Plaut: Lupus est homo homini, non homo. Plaut si toti cei care l-au urmat, până la Mircea Eliade, au văzut în lup o fiară, o bestie însetată de sânge.
La greci, Apollo Lykos, zeul hiperborean ce desemnează Soarele spiritual si Iniţiatorul, se referă nu numai la lup dar si la lumină (gr. lykos = “lup”, lyke = “lumină”); locuinţa lui Apollo este “insula fericiţilor”, Thule hiperboreană, sau Syria (sanscr. sűrya, “soare”), sau Ogygia, dar si Leuke, “insula albă”, albul indicând spiritualitatea, lumina, si caracterizând centrul spiritual.
Uitarea aspectului luminos al lupului devine atât de totală încât el va rămâne cunoscut ca “lupul cel rău”, “balaurul”, asa cum, de altfel, ni-l prezintă, pare-se, si basmele.
În traditia romanilor, Saturn împarte domnia “vârstei de aur” cu Ianus, acesta fiind zeul cu “două fete”, paznicul porţilor, celestă si infernală. Când “alesul”, călător pe drumul realizării spirituale, găseste Mântuirea, gura reprezintă Ianua Coeli, poarta supernală, “gura de rai”, deschisă spre nemurire, spre beatitudinea absolută, spre NeFiintă. Aceeasi gură este Ianua Inferni, “gura morţii” pentru ignorant (în sens tradiţional), pentru profan, gură deschisă spre Pământ si iad. Din această cauză, Balaurul este ceva înspăimântător si teribil pentru cei profani; pentru ei Balaurul este Moartea, pentru ei Balaurul este o bestie infernală, Talpa Iadului, o fiinţă malefică, pentru ei poarta este “gura lupului”, adică primejdie totală.
Pentru întelept, Balaurul este salvarea, este Soarele spiritual; a fi înghitit de gura Balaurului înseamnă Eliberarea, si în scrierile sacre, inclusiv basmele si baladele românesti, neofitul, după ce a fost devorat de balaur, va fi “vomitat” afară, ceea ce simbolizează învierea întru nemurire.
Lupul a reprezentat în diverse tradiţii tocmai aspectul spiritual, divin, de aceea Odin, zeul înţelepciunii, era însoţit de doi lupi. Cu alte cuvinte, a compara pe om cu lupul este o mare insultă la adresa lupilor.
Într-o carte intitulată Never Cry Wolf, a autorului canadian Farley Mowat, se descrie viata lupilor din nordul Canadei si pentru cei care au rămas cu falsa impresie că lupul este “fiara cea rea”, citirea cărtii va fi o reală surpriză.
Lupul (lupoaica) se dovedeste un familist (ă) iubitor de nevastă (respectiv soţ), paşnic si cu o viată perfect organizată.
Singurul element care îl poate apropia de om este inteligenta sa extrem de înaltă.
Homo homini lupus este aşadar o cacialma. Este, ca si atâtea alte abuzuri omeneşti, o încercare inconştientă de a ne lăuda rasa umană. În realitate, nici pomeneală de o posibilă comparaţie între om si lup.
Nu cred că există vreun lup, dar nici vreun alt animal, care să fie atât de păgubitor propriei sale rase.
Care să urască si să invidieze cu atâta fortă semenii săi.
Care să fie atât de egoist si de pervers încât să ucidă sau să violeze membri ai aceluiasi “haitic”, copii sau adulti.
Nu veţi vedea un lup care, ajuns căpetenia “haiticului”, să-si uite toate promisiunile si, în loc să se îngrijească de întreg “haiticul”, se comporta ca un dictator.
Homo homini lupus.
Nu veţi vedea lupi care, trăind în habitatul lor natural nepoluat de oameni, să divorţeze, să înşele, să lenevească, să fure.
Nu veţi vedea pui de lup obraznici sau răsfăţaţi, căci nu veţi găsi părinţi lupi atât de naivi şi egocentrişti care, fiindcă este copilul lor, să uite să-l educe. A fi mândru de copilul tău nu înseamnă să fi imbecil, ci să fi răspunzător de educaţia lui.
Nu veti vedea lupi care să se roage zeului Lup să moară capra vecinului.
Nu veti vedea lupi bârfind si preocupându-se numai de cele mai murdare stiri si zvonuri.
Homo homini lupus.
Nu veti vedea lupi distrugându-şi aria de habitat cu bună ştiinţă.
Nu veti vedea nici măcar lupi care să încerce să distrugă ariile altor lupi. Nu veti vedea lupi parventi, ipocriti, perversi.
Homo homini lupus.
Nu veti vedea lupi dorind să aibe cât mai multe bârloguri, care să adune mai mult decât le trebuie, să sfideze, să fie aroganti,
De fapt, cu traiul nostru modern, nu veti mai vedea deloc lupi, numai oameni care ar putea foarte bine să joace în basme rolul “balaurului” si “lupului cel rău”.
Prof. Mircea Tămas
N.O,
La rubrica Evenimente culturale veti găsi o parte din cărtile scrise Mircea Tamas.
Mircea este parte, de la inceputuri, din grupul cultural de pe lângă Observatorul.
|
Mircea Tămas 9/27/2023 |
Contact: |
|
Informatii Utile despre Canada si emigrare.