Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Rom�nii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivďż˝ 2024
Articole Arhivďż˝ 2023
Articole Arhivďż˝ 2022
Articole Arhivďż˝ 2021
Articole Arhivďż˝ 2020
Articole Arhivďż˝ 2019
Articole Arhivďż˝ 2018
Articole Arhivďż˝ 2017
Articole Arhivďż˝ 2016
Articole Arhivďż˝ 2015
Articole Arhivďż˝ 2014
Articole Arhivďż˝ 2013
Articole Arhivďż˝ 2012
Articole Arhivďż˝ 2011
Articole Arhivďż˝ 2010
Articole Arhivďż˝ 2009
Articole Arhivďż˝ 2008
Articole Arhivďż˝ 2007
Articole Arhivďż˝ 2006
Articole Arhivďż˝ 2005
Articole Arhivďż˝ 2004
Articole Arhivďż˝ 2003
Articole Arhivďż˝ 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Mai 1945: “Ziua Victoriei” și o Pace efemeră

Ziua de 9 mai rămâne în istorie ca Ziua Victoriei, marcând înfrângerea totală a Germaniei naziste în 1945. Un act politic previzibil după sinuciderea lui Hitler la 30 aprilie, când nu mai există nici o îndoială că Germania este definitiv învinsă. Așadar, șeful Statului Major German, generalul Alfred Jodl, a semnat actul de abdicare pe 7 mai în fața Forțelor Aliate reprezentate de generalul Dwight D. Eisenhower, la Cartierul General al Aliaților din Reims, Franța. Același document a fost reiterat și cu Franța, Rusia și Marea Britanie. Stalin nu a fost însă mulțumit de actul din 7 mai și a cerut Germaniei să accepte înfrângerea necondiționată în față Rusiei pe 8 mai, într-un document separat semnat la Berlin. Astfel, în actele militare, Germania nazistă a capitulat practic de două ori.

Istoria acestui moment istoric este plin de controverse. După Ziua Victoriei, pacea a fost doar regională pentru că dată de 9 mai nu a marcat sfârșitul războiului, care a continuat în Pacific până la capitularea necondiționată a Japoniei, în septembrie 1945. Pentru Europa însă, care a suferit cele mai mari atrocități în conflagraţie, pacea începe pe 9 mai, când puterile aliate aveau să determine viitorul Europei. Paradoxal, pacea a început cu suspiciunea Rusiei față de aliații săi și prefață un alt război - războiul rece - care a fost pregătit pe fondul disonanței dintre Stalin care dorea să controleze complet estul Europei și partenerii occidentali care sperau să limiteze poftă de putere pentru control politic şi teritorial a despotului sovietic. În februarie 1945, Stalin, Roosevelt și Churchill hotărâseră cumva soarta Europei postbelice în conferința de la Ialta, în Crimeea. Germania urma să fie administrată de cele trei puteri și Franța, dar neînțelegerile între cei trei mari aliați (Rusia, SUA, Marea Britanie) s-au manifestat foarte repede. Zorii păcii aveau să fie umbriți de ambiția lui Stalin, care a încercat să profite din plin de înaintarea trupelor sovietice de la estul frontului, pentru a controla acea zonă în etapă postbelică. Stalin a adunat mult capital politic la Ialta unde a promis că va participa la războiul împotriva Japoniei, obțînând astfel concesii de la aliați. Bombă nucleară folosită de americani în Japonia avea să pună capăt definitiv războiului și Stalin nu a mai apucat să participe în Pacific. Pacea lumii ar fi arătat cu totul altfel dacă Stalin ar fi avut ocazia să participe alături de SUA la înfrângerea Japoniei. Aparentul optimism de la Ialta a avut o viață foarte scurtă pentru că Rusia sovietică a devenit rapid noul dușman al Occidentului după eliminarea Germaniei naziste. Soarta Poloniei, și apoi a întregului bloc estic, a fost pecetluită de concesiile făcute lui Stalin de către președintele Roosevelt, slăbit de boală și aflat în ultimele săptămâni de viață. Când Truman i-a luat locul la președinția SUA, după doar câteva luni, Stalin era deja ferm stabilit în ascensiunea puterii regionale. Conferința de la Potsdam din vara anului 1945 marchează începutul marilor animozități dintre Rusia sovietică și puterile democratice - SUA și Marea Britanie. La doar câteva luni de la semnarea păcii în primăvara anului 1945, au apărut din nou norii războiului care a continuat încă patru decenii și a fost cunoscut drept războiul rece. Într-un faimos discurs politic din vara anului 1945, Churchil avea să facă o profeție pentru Europa anunțând că de la Stettin, în zona Baltică, până la Trieste, în Adriatică, o “cortina de fier” se lasă peste Europa. Politicianul britanic a declarat Rusia sovietică “coloana a cincea” care urmă să “exporte” comunismul în Europa estică și de sud. Cu adevărat, cortina de fier a separat Europa în două părți opuse până în 1988, când Zidul Berlinului a fost distrus.

Ziua Victoriei nu marchează un triumf al păcii mondiale pe termen lung. În cei 78 de ani care i-au urmat, umanitatea s-a angajat în peste 30 de conflicte cu caracter regional și global - multe dintre acestea (războiul din Coreea, războiul din Vietnam) fiind conflicte armate generate direct de războiul rece și lupta ideologică dintre vestul democratic și estul sovietic. În cele opt decenii care au urmat celui de-al doilea război mondial, pacea lumii rămâne iluzorie și efemeră.

Luiza Mureseanu
Toronto







Luiza Mureseanu    5/9/2023


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian