Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Rom�nii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivďż˝ 2024
Articole Arhivďż˝ 2023
Articole Arhivďż˝ 2022
Articole Arhivďż˝ 2021
Articole Arhivďż˝ 2020
Articole Arhivďż˝ 2019
Articole Arhivďż˝ 2018
Articole Arhivďż˝ 2017
Articole Arhivďż˝ 2016
Articole Arhivďż˝ 2015
Articole Arhivďż˝ 2014
Articole Arhivďż˝ 2013
Articole Arhivďż˝ 2012
Articole Arhivďż˝ 2011
Articole Arhivďż˝ 2010
Articole Arhivďż˝ 2009
Articole Arhivďż˝ 2008
Articole Arhivďż˝ 2007
Articole Arhivďż˝ 2006
Articole Arhivďż˝ 2005
Articole Arhivďż˝ 2004
Articole Arhivďż˝ 2003
Articole Arhivďż˝ 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Responsabilitatea

Parabola “talanților” ne spune că un “om bogat” a plecat în locuri depărtate și înainte de a pleca a împărțit slujitorilor săi din bunuri(talanti) în dorința de a le vedea înmulțite la întoarcere.Unuia i-a dat zece,altuia cinci,altuia unul singur.La întoarcerea “omului bogat”, cel care primise zece “talanti” a adus alți zece,câștigați prin trudă lui,și tot așa ceilalți au adus un câștig stăpânului lor.Dar cel cu un singur “talant” a adus înapoi talantul spunând că s-a temut să îl folosească.Maniat,stăpânul, a luat talantul și la dat celuia care avusese din început zece,iar pe sluga leneșă a aruncat-o în “întunericul cel mai din afară”.Este o parabolă foarte amenințătoare și care necesită explicații.

Există în fiecare dintre noi o anume tentație,până la un punct firească și direct emoționantă, de a ne da “importanță”. Atunci când această tendință rămâne în limitele bunului simt și modestiei ea este de folos căci, arată căutare și trudă în a ne află și împlini rostul pentru care am fost aduși și lasați în ființă. Dar, de multe ori, această înclinație de care vorbeam este exagerată, prilej de a cădea în trufie și încă mai adesea, în ridicol. (Mai ales acest lucru se întâmplă bărbaților bătrâni care ,de multe ori, ajung să exaspereze cu exemple, în care rolul de frunte îl au chiar ei, și sfaturi trufase și lipsite de interes,depășite. Femeile,datorită faptului că sunt mai smerite și că întotdeauna sunt devotate copiilor, sunt mai ferite de această primejdie căci, iubindu-și copiii, acceptă senin prezentul și nu insistă asupra “importanței” experiențelor trecute.)
De fapt,în ultimă analiză, este vorba de încercarea de a justifică darurile și timpul ce ne-au fost date,modul în care ne-am folosit “talanții” și chiar truda de a înțelege menirea pentru care acești “talanți” ne-au fost hărăziți.
În primul rând trebuie să fim convinși, încredințați că tot ceeace avem și încă mai vârtos tot ce are importantă absolută ,sănătate, inteligență, putere, înfățișare, este dar și deci tot în dar trebuie înapoiat.

Darurile primite trebuiesc întoarse prin trudă și jertfă personală și asta înseamnă nu “opera” ori “realizarea”, repede sortită uitării, ci milă și identificarea cu aproapele în suferință. Din nou trebuie arătat că acesta este chiar rostul împărțirii “inegale” a talanților. Fără această “inegalitate” mila și jertfa omenească nu s-ar putea vădi între oameni.Căci milă asta înseamnă,dragoste lucrătoare.

Aparenta “inegalitate” a imparatirii “talanților” este dovada dragostei fără margine și deplin egale pe care o are pentru noi toți și pentru fiecare dintre noi ,Acela care poate și știe când să vanture împărățiile nedrepte ale acestei lumi ca pleava.Dar aici mai este un aspect foarte important și adesea neglijat.
De ce a fost luat “talantul” celui care l-a îngropat în pământ și,mai rău, de ce a fost aruncat cel căruia îi fusese dăruit în “întunericul cel mai din afară”?Răspunsul este,deoarece a tăgăduit ajutorul lui Dumnezeu,nu s-a încrezut în acest ajutor,nu a crezut că Dumnezeu este “cel care lucrează minuni”.Deci a dat dovadă de stare “căldicică”, a păstrat “talantul” dar l-a ascuns,nu s-a avântat în lucrare,a primit darul degeaba.Iar Dumnezeu l-a pedepsit și mai exact l-a lepădat de la Fața Să, exact pentru lașitate,pentru neâncredere.A fost lepădat pentru “șmecheria” lui prudență,deoarece a fost să fie sigur că nu va putea fi tras la ‘răspundere”.Deci a preferat să stea “caldicel”,nu s-a încrezut în Cel care îi dăduse,din capul locului,”talantul”,nu a ajutat pe unul mai nevoiaș,într-un cuvânt nu a făcut nimic.(Și mai avem un exemplu de aspră pedepsire a unuia care nu a făcut nimic,bogatul”nemilostiv” din parabolă lui Lazăr.)Căci Credința este nădejdea în cele nevăzute dar făgăduite de Dumnezeu.Dumnezeu nu îi iubește pe cel leneși,și mai ales îi disprețuiește pe cei lași,pe cei călduți,pe cei care se conformă cu duhul veacului .Dumnezeu vrea ca oamenii să conclucreze cu el ,în “synergie”.Acesta este și motivul pentru care la Liturghie se aduc drept daruri nu struguri și boabe de grâu, se aduce vin și pâine;cele date de Dumnezeu preschimbate prin contribuția omenească.Este aici o profundă și cutremurătoare învățătură și avertisment.Faptele oamenilor au consecințe;acuma și în viață veacului ce va să vie.

Alexandru Nemoianu
Istoric
USA. Michigan





Alexandru Nemoianu    8/9/2022


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian