Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2020
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Catrene coraligene

Extenuare

Când o cauți sau o-ntrebi,
Nu-și vede capul de trebi:
Freacă menta-n două ture,
Cară lemne în pădure…

Dialog

Sora geamănă – cu-ncetul:
- Ce-ați mai vorbit cu poetul?
- Parcă-i crescut în pădure:
Despre fragi și despre mure.

Suprasaturație

Și-a pus rúcsacu-n spinare
Și hai, neică, la plimbare,
Săturat să tot învețe
Ca de mere pădurețe.

Veșnicia

Sigur, s-a născut la țară,
Dar a cam plecat din țară,
D’aia mă las păgubaș:
Trec cu traiul la oraș.

Replică ultrademagogului

Vorbele-i meșteșugite
Îl scoaseră din sărite.
Nu putu să se reție:
Îl plesni în pălărie.

La așa cap – așa pălărie?

Nu că n-ar fi bun motorul
Ori l-ar da de gol bujia.
Știți ce strică tot decorul?
I-i cam mare pălăria.

Motivul

La-mpărțit, moștenitorul
Și-a ales sieși cuptorul:
Cât e lumea și pământul
Pe cuptor nu bate vântul.

Premoniție fatidică

Își luă din timp sicriu.
Fiii, când să-l vadă viu,
Nu-i nici mortul, nici ... mormântul.
Parcă i-a-nghițit pământul!

Torționarul la tribunalul poporului

Nu regretă nici o faptă:
„Am plinit așezământul.
Am luptat o luptă dreaptă”.
Nu-l primească nici pământul!

Vremi pe veci apuse?

N-am uitat vremile-acelea,
N-au murit nici în mormânt:
Erau doi, era și-al treilea.
Apărea ca din pământ.

Apelul celor trecuți în lumea umbrelor cu ocazia Centenaruui Marii Uniri

Fraților! Se-nvoalbă vrerea!
Urgentați-ne-o, -nvierea!
Răsări-vom, nu ne-om pierde,
Din pământ, din iarbă verde.

Prima oară e mai greu

Nu, remarca nu-i ciudată
Că-s de-o pănură-amândoi.
Cine s-a-ndoit o dată
Cremene-i. Nu-l mai dezdoi.

Păpușica și păpușoiul

Două flori într-o cunună,
Soli de taină-ai Soarelui,
Nu că nu i-aș vrea-mpreună,
Doar că ea-i păpușa lui.

Nedumerire

S-or fi-nchis niște supape,
I-o sta-n gât borșul de ieri,
C-o tot scaldă-n două ape
Și răspunde în doi peri?

Avertisment

Nu dea Domnu-, n vis, vreodată,
S-o luăm de-a fir a păr,
Vei rămâne epilată
Toată-n ziua de răspăr.

Președintelui mancurt

La ce scârbă mi-e de tine
Nu-mi spurc gura c-o sudalmă,
Iar respectul de la mine –
Când mi-o crește păr în palmă.

Nu stai mult în două luntri

Deși știi a da din coate,
Geaba te dai după păr:
La prima schimbare toate
Îți vor merge în răspăr.

Fără firul Ariadnei

Cum știa că el descoase
Și despică firu-n patru,
Ariadna nu i-l dase
Și-a ajuns la ... psihiatru.

Fără motive temeinice

Vrea din jilțuri să-l răstoarne,
Ascultând de alte guri,
Nu-i destul că i-a pus coarne
Și i-a scos clăzi de peri suri.

Gemeni doi iubesc o fată

Două inimi ard de-a stânga.
Dă-le voie, deocamdată,
Să te poarte de-a părânga
Cum te-au dus părinții-odată.

Interacuze

Ți-o părea și-ar da și bine
Că tu m-ai lăsat pe mine,
Dacă n-ar râde și cucii
Că ți-am dat prima papucii.

A lehamite?

Nu-l poți acuza un cent
C-ar fi fost indiferent.
Și-a spus punctul de vedere,
Dar așa, într-o părere.

Cu umila mea părere

Fie-mi, rog, iertat apăsul,
Chiar dacă n-aș vrea s-apăs:
Nu că nu și-ar fi spus păsul.
Și l-a spus. Dar fără păs.

Cu oiștea-n gard

Cine-a spus că-i greu la țară
A cam dat-o rău în bară,
Căci, de când lucrează-n sat,
Îi pică lapte-n păsat.

Optică de țărancă

S-o adune cu fărașul
Că n-ar agrea orașul.
Pentru dânsa lucru-n sat
Este lapte cu păsat.

Așa-i românul

Românul, de-ar ști că moare,
Inamicul tot nu trece.
În momente arzătoare
Și-a păstrat sângele rece.

Chipul neșters din memorie al eroului șters din istorie

Ne-nfricare minimă,
Inimi cât un purece,
Când a fost să-l judece,
L-au păstrat în inimă.

În țara orbilor chioru-i împărat

La atâtea capete pătrate,
De era cumva vreun cap rotund,
Fie schizofrenic sau bolund,
Cap era în unanimitate.

Multe-nveți, multe cunoști

L-învățase un bătrân
Să evite omul spăn.
Nu i-a spus de omul chel
Și-a pățit-o rău cu el.

Cavaler doar timp de-o oră

Îi intrase-n cap un gărgăun:
Se-mbrăcă în pene de păun.
Niște hoți l-au prins și l-au penit
Și-a rămas iar un cioroi zburlit.








Nicolae Matcas    1/19/2020


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian