Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Romānii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestinć
Note de carierć
Condeie din diasporć
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouć
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastrć
Traditii
Limba noastrć
Lumea īn care trćim
Pagini despre stiintć si tehnicć
Gānduri pentru Romānia
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivć 2019
Articole Arhivć 2018
Articole Arhivć 2017
Articole Arhivć 2016
Articole Arhivć 2015
Articole Arhivć 2014
Articole Arhivć 2013
Articole Arhivć 2012
Articole Arhivć 2011
Articole Arhivć 2010
Articole Arhivć 2009
Articole Arhivć 2008
Articole Arhivć 2007
Articole Arhivć 2006
Articole Arhivć 2005
Articole Arhivć 2004
Articole Arhivć 2003
Articole Arhivć 2002







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Eroul


Războiul continua cu īnverșunare pe Frontul din Est. Veștile proaste veneau de peste tot. Nici cele de acasă, de la el din sat, nu erau prea grozave. Iar ale de prin lume,adică de pe la Craiova, ce treabă să aibă el cu Berlinul și Moscova, vai de mama lor. A auzit el de orașe din astea, dar nici măcar la Bucurșeti nu a ajuns vreodată.Īi place să lenevească la marginea pădurii de salcīmi și să privească cerul. Nevasta tot īl bombăne și zice că e leneș, dar mama soacră īi place de el că e tăcut și nu prea bea. Răposatu tata socru le trăgea tare la măsea. De la asta i s-a și tras.Și fuma ca un turc. N-a văzut nici un turc cum fumează, dar așa vine vorba.Femeile se cam tem de chestii din astea. Erou de război din Războiul cel Mare. Așa s-au pricopsit ei și cu ceva pămīnt. Acum e și al lui, zestrea nevestii, Florica. Ea duce casa și are grijă de copii. El face de toate, īi place să robotească, nu se dă īn lături de la nimic. Dar nu-i place să se bată cu pumnii īn piept. Că e muncitor, harnic și om gospodar. E așa cum e și basta.E un om simplu, nu moare de foame, dar nici nu face moarte de om pentru doi saci de porumb. O să īncerce să pună și pepeni. Nu e multă muncă pentru ei, dar e balamuc pīnă īi dai.Ce rost are să te dai peste cap dacă nu te doare capul ?Nici pe front situația nu era mai grozavă. După Stalingrad totul a fost dat peste cap.Vorba vine, a fost mult mai rău. Au luat-o nemții pe coajă, nici la romāni nu le-a mers mai bine.Iar bucuria Mareșalului că a trecut Prutul și a eliberat Basarabia nu mai īncălzea pe nimeni. Nici de mīncare nu prea mai aveau, chiar dacă mai făceau pierdut cīte un porc unguresc din vagoanele nemților.Erau și ei īnghesuiți,vīrīți mereu intre două regimente nemțești, ca să nu se rupă frontul īn dreptul lor. Și cu italienii la fel era, ai dracu nemți, numai īn ei aveau īncredere. Atunci de ce i-a tot dus și pe amărății de romāni șI italienii ăștia la mama dracului de casele lor ?La Cotul Donului a fost prăpăd, ce mai. Care a murit, a murit, care a scăpat, a scăpat. Nu e pe alese, cum se nimerește.Poate n-o mai dura mult războiul.Nu mai sunt nici vite, nici cai, de mīncare și țigări ce să mai vorbim,oamenii mor ca proștii.Deștepții īn patul lor la căldurică.
Unii cu decorație, alții fără.
Așa.
Acum e liniște.Nu se vede mare lucru īn jur cīnd stai īn tranșee. Mai o pasăre, mai un nor. Și īn pușcărie o fi la fel, Ptiu, ferească Dumnezeu. Sau ca duminica īn pat. Florica se duce să dea mīncare la animale. El mai șade nițel. Nici īn biserică nu-i rău. Stai și te rogi, asculțI pe preot cum le tot zice, șI te rogi și apoi vezi ce se mai īntīmplă. Lui īi place la marginea pădurii. Are locul lui acolo, de cīnd era băietan și mergea cu vitele la păscut.Nu aveau multe. Cīteva vite șI cīteva capre.
Vin gīndurile peste tine.Oriunde te-ai afla. Cīnd vin, vin. Alteori pleacă. ȘI nu mai vine nimic.
Stă īn tranșee și fumează. Nu se știe exact ora atacului. Știe doar că vor trebui să atace ca să iasă din īncercuire. Rușii īi toacă cu katiușele, nemții nu le mai dau nici un sprijin de artilerie, muniție puțină, toamna se īncheie prost pentru el.Tocmai a primit o scrisoare că băiatul cel mic, Iliuță, o să īnceapă școala. Oare cum mai arată, o fi crescut, nu l-a mai văzut de un an. Copiii cresc repede, mama ei de viață!Doamne ajută, ce poți să spui mai mult, dacă scapă īntreg o să dea și el acatiste la Mănăstirea Bistrița și niște bani pentru pictura bisericii. Poate să aranjeze și o slujbă cu Popa Tănase pentru frati-su, a murit anul trecut la Odesa. N-au mai găsit nimic din el. Mama ei de viață. Vine, vine īncet, apoi o ia la goană și pīnă se te obișnuiești cu gospodăria. Cu muierea și copii s-a și dus. Pfff.
Lui nu-i place să se grăbească. La ce bun ?Trage un scuipat cu năduf īn pamīntul uscat. Bine că nu plouă. Altă belea pe timp de război. Cīnd e pace e bine. Se face porumbul și toată lumea rīde. Toamna se numără bobocii și īncep nunțile. Dacă te mulțumești cu puțin, se poate trăi și īn Romānia.Nu era nici cald, nici frig.Stă īn tranșee alături de ceilalți camarazi și așteaptă semnalul. Două rachete albe si una roșie, la interval de 20 de secunde. Domn sergent e din Filiași.Domnul Căpitan din Craiova. Sergentul e aspru, mereu zbiară la ei. Domnul căpitan are mai multă minte. D-aia e căpitan. Poate ajunge și colonel sau mai știi general. El nu poate ajunge.N-are școală. Dar erou ar putea ajunge, de ce nu. Īi surīde ideea. Cine dracu mai stă să numere secundele cīnd trebuie să o iei la fugă īnainte, să te ferești de gloanțe, să bagi baioneta īn vre-un prost care stă īn fața ta, să te arunci īn vreo groapă dacă īncepe vreun bombardament de aviație.Să nu calci pe o mină ca un prost.Frunzele copacilor au īnceput deja să se īnroșească, e frumos pe lumea asta cīnd stai degeaba. Cum treci de sf.marie deja vara s-a dus. Toamna e frumoasă oriunde.Pe front nimic nu e frumos. Clipe răzlețe și atīt. Mereu il boscorodește nevasta că nu face mai nimic, că nu se descurcă și el ca cei din jur.Dă mereu exemplu pe alde Purcaru. Āștia cum poate?,strigă și Florica și mama soacră cīnd īți este lumea mai dragă.Īși aprinde o țigară, mai are juma de pachet, pe urmă, Dumnezeu cu mila, de unde țigări dacă mori sau dacă e să cazi, Doamne ferește, prizonier.Mai bine mort decīt prizonier la ruși, puah, a auzit și el destule de cīte blestemații știu să facă rușii ăștia. Comuniști fără frică de Dumnezeu, măcar de i-ar bate odată Hitler Adolf, neamțu ăsta cu mutra aia de brīnzar din zona Sibiului și să-i termine cu totul. Stă și fumează īn tranșee.Liniște. E bine, nu se aude mai nimic, cīte unul mai tușește, se aud șoapte,mai trage cīte unul o bășină.Fasole, fasole și fasole.I s-a acrit.Nu are de ales. Mīncare proastă, de unde carne sau brīnză sau roșii cum īi place lui să mănince cu pīine. Doarme pe apucate. Pe unde și cīnd apucă. E război. Nimic nu e la lcoul lui.Țigara e bună.Cīnd o ai. Cīnd n-ai, e jale mare. N-o să mai rīdă de țiganii care iau mucuri de pe stradă. A văzut și īn gară la Slatina, și la Craiova. Cīnd a fost după oarece acte. Țigări Plugar. și tata fumează, tot Plugar și bunicu, toți plugarii din familie fumează Plugar. Domnul īnvățător Ardeleanu fuma Mărășești. De Ada Kaleh, bune țigări fac turcaleții de acolo. Cīnd dracu o īncepe atacul, i se face cam somn, e obosit, toți sunt obosiți.N-au de ales. Ce să faci cīnd nu ai ce să faci și trebuie să faci ceva? Nimic.Nu faci nimic. Aștepți să vezi ce se īntīmplă. El a adormit sprijinit īn patul ZB-ului. Ce grele sunt și puștile astea. Mai ai și grija lor! Ai uitat pușca pe undeva, ai belit-o. N-a auzit nimic, n-a văzut nimic, a adormit. Și a dormit.Nu a auzit nimic din ce s-a īntīmplat īn jurul lui. S-a chircit și acolo a rămas. Una cu pămīntul.Cīnd s-a trezit era deja noapte. Fum și frig, ardea mocnit cīte ceva,īntuneric, īncotr-o s-o iei,cer fără lună cīnd urlă lupii și latră cīnii a jale și moarte. A avut noroc. Cum necum, nici nu știa bine īncotro s-o ia, ce hartă, ce puncte de reper, ce căprar care să zbiere la tine ordine pe care le ai de executat.
Culcat soldat! Drepți!
Culcat soldat Drepți!
Ce ai dracu sunt și gradații ăstia!
A nimerit printre liniile frontului, nici el nu știe bine unde ce și cum la romānii lui. Bucuria lui. Jale mare, altfel.
Din tot plutonul lui n-a scăpat decīt el.
Restul ?Nu se știe. A zis că a plecat la atac și apoi a căzut de la suflul unui proiectil de artilerie.Și a arătat cum a căzut la pămīnt.Are și o rană la mīnă.
Restul? Morți.
Nici măcar un rănit?Nu.
Căzuți la datorie.
Cum, necum faptul că a rămas īn viață a fost apreciat. L-au citat prin ordin de front și decorat cu medalia „Pentru Țară, pentru Rege.”
Și i-au dat trei zile de permisie. Īn sat a fost īntīmpinat ca un erou. Prima dată īn viață cīnd a simțit și el că e cineva. La școală nu a prea īnvățat bine, patru clase, ce dracu să īnveți cīnd toată ziua faci treabă prin gospodărie. Abia dacă poate să semneze, de citit, greu, pe silabe. Și nici mai tīrziu n-a avut parte de vorbe bune. Florica voia să se mărite să nu-i treacă vremea, n-a fost nevoie de prea multe gingășii. Au trecut anii Și acum avea un sentiment aparte, prima dată cīnd nu l-a mai boscorodit nimeni.Și toată lumea era bucuroasă să dea mīna cu el. Un bărbat de ispravă al satului, ce mai. Și a dormit īn pat cu Florica lui fără să-l mai deranjeze unul, altul.
Iliuță a stat toată ziuă și noaptea cu măsa-mare. Un erou rămīne apreciat orice s-ar īntīmpla. Pīnă la sfīrșitul războiului a stat ascuns īntr-o șură din spatele casei. Ploaie, frig, ger, nimic, a stat ascuns. Greu, greu de tot să te ferești să nu te vadă lumea. Ce viață mai e și asta ? parcă stă cineva să te īntrebe. Nu știa nimeni de el, au zis că e plșecat pe front. Doar Florica știa Ii aducea de mīncare īn crucea nopții. Ea a decis că așa e mai bine. Are nevoie de bărbat, nu de decorații. Nu l-a mai lăsat să plece pe front.N-a știut nimeni, nu l-a văzut nimeni. Ieșea doar nopțile să facă doi trei pași īn aerul rece și să fumeze. Palmat, nu care cumva să-l vadă cineva. Nu l-a văzut nici mama soacră, nici Vasile a lu Toader, ajuns milițian īn locul lui nea Paraschiv, jandarmul. Pe cine să intereseze existența lui ?
Marin Hinoveanu.
Ceva neamuri pe la Vīnju Mare. Altele pe la Vīnjuleț și Calafat. Nu prea avea treabă cu ele. Singur la părinți. Dezertor, nedezertor l-a prins sfīrșitul războiului īn viață. Iliuță deja īmplinea opt ani și mergea la școală. Apoi a ieșit și el din ascunzătoare, a bălmăjit ceva că a pierdut oarece acte, că mai nu știe ce, a dus și două găini și trei sticle de țuică la comisariatul militar, a dat și de un neam acolo, a īnviat din nou . Cu acte. Florica lui era mīndră că n-a rămas văduvă. Așa a a ajuns Marin la colectiv. Viața a mers īnainte, comuniști, necomuniști, asta a fost. Ce să mai socotești acum? Și nu se mai știe ce s-a īntīmplat cu el.Dar nimeni nu-i putea scoate din cap că a fost și el măcar o data-n viață, un erou.
Se pare că a murit īn 1953, īn vara de după moartea lui Stalin. Incepuse secerișul și l-a călcat un tractor.
Adormise īn lanul de grīu. Recolta īn anul ăla chiar a fost bună. Pe Iliuță l-au făcut pionier anul următor.





Bedros Horasangian    3/10/2019


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian