Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Colțul spiritual ; Până la moartea lor părinţii rămân părinţi

“Copiilor, ascultaţi pe părinţii voştri întru toate, căci aceasta este bine-plăcut Domnului”.(Col.3,20)

Nu există bucurie mai mare pentru părinţi decât să vadă că sunt cinstiţi şi iubiţi de către copiii lor! Legătura dintre copii şi părinţi, Dumnezeu n-a lasat-o la voia întâmplării, ci a îmbrăcat-o într-o poruncă divină. Părinţii trebuie iubiţi, cinstiţi şi respectaţi pentru ceea ce sunt şi nu pentru ceea ce au făcut sau fac pentru copiii lor. A-ţi cinsti părinţii înseamnă: „a-i iubi” „a-i asculta”, “a învăţa din experienţele lor” „a-i preţui” şi „a-i ajuta”. Porunca lui Dumnezeu este necondiţionată. Nu se spune că să-i cinsteşti dacă sunt vrednici de cinstire şi să nu-i cinsteşti dacă nu-s vrednici de cinstire. E necondiţionată: “Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta”. Sfântul Apostol Pavel ne atrage atenţia că porunca cinstirii părinţilor, din cele zece porunci, este prima poruncă cu făgăduinţă: “Ca să-ţi fie ţie bine şi să trăieşti ani mulţi pe pământ" (Efeseni 5,2-3)
Cuvintele Sfintei Scripturi sunt extrem de dure la adresa copiilor care nu-şi respectă părinţii: „Cel ce se poartă rău cu tatăl său şi alungă (din casă) pe mama sa, este fiu aducător de ocară şi de ruşine” (Pilde 19,26)
„Se povesteşte că într-o zi, o mamă a primit o scrisoare din partea unei rude. După ce a citit-o, a rămas mult pe gânduri. În cele din urmă, a chemat-o pe fiica sa în varstă de 15 ani, şi i-a spus:
- Draga mea, mătuşa ta, care ştii că este în vârstă şi tare bogată, mi-a scris că ar vrea să te înfieze. M-a asigurat că la ea vei găsi tot ce te-ar putea face fericită, şi orice dorinţă a inimii tale, ţi-ar fi pe loc îndeplinită. Pentru o clipă fetiţa, visa cu ochii deschişi, la rochii şi toalete scumpe, la călătorii în străinătate, la petreceri strălucitoare şi la alte lucruri pe care i le-ar fi putut aduce această împrejurare. Mama sa i-a zis:
- Binenţeles acest lucru nu se poate împlini fără consimţământul tău. Cu toate că îţi sunt mamă, m-aş simţi vinovată dacă, ţinându-te lângă mine, aş sta în calea fericirii tale. Pe când rostea aceste cuvinte, lacrimile şiroiau pe obrajii mamei, şi vocea-i tremura... Fetiţa văzându-şi mama atât de tristă, a început şi ea să plângă.
- Buna şi scumpa mea mamă! strigă ea, căzându-i la picoare şi îmbrăţişând-o. Nu duce nici o grijă, pentru că eu nu-mi pot afla fericirea părăsindu-te pe tine, iubită mamă a inimii mele... Lacrimile tale mă încredinţează îndeajuns, că am în inima ta o comoară de bunătate şi iubire, pe care toate avuţiile din lume nu le-ar putea înlocui. Îi voi scrie de îndată mătuşii, că-i sunt recunoscătoare pentru bunăvoinţa ce mi-a arătat-o, dar că eu nu-mi voi părăsi părinţii”.
Iubirea faţă de părinţi este şi o poruncă a firii; de aceea o şi găsim la toate popoarele, chiar şi la toate vieţuitoarele, oricât de sălbatice ar fi ele. Vă propun ca pildă, pentru a ne fi de ajutor atât dumneavoastră cât şi mie păcătosului, pasărea ce se numeşte cocoşul sălbatec, care, când vede că părinţii săi au îmbătrânit şi au orbit şi nu mai pot să zboare, le face cuib şi-i hrăneşte acolo înăuntru şi le smulge penele ca să nu zboare. Şi părinţii stau acolo în cuib şi se odihnesc până ce le vor creşte penele din nou şi până ce li se redă vederea ochilor de către Dumnezeu, pentru mila pe care le-o poartă copiii lor.
Fiecare ocazie pierdută de a da părinţilor cinstire şi a le arăta preţuirea pe care o merită poate conduce mai târziu la durere şi la amare păreri de rău.


fragment din cartea ; “Liber în ultimul hal”,





Părintele Gheorghe Sincan     3/6/2019


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian