Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Rom�nii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivďż˝ 2024
Articole Arhivďż˝ 2023
Articole Arhivďż˝ 2022
Articole Arhivďż˝ 2021
Articole Arhivďż˝ 2020
Articole Arhivďż˝ 2019
Articole Arhivďż˝ 2018
Articole Arhivďż˝ 2017
Articole Arhivďż˝ 2016
Articole Arhivďż˝ 2015
Articole Arhivďż˝ 2014
Articole Arhivďż˝ 2013
Articole Arhivďż˝ 2012
Articole Arhivďż˝ 2011
Articole Arhivďż˝ 2010
Articole Arhivďż˝ 2009
Articole Arhivďż˝ 2008
Articole Arhivďż˝ 2007
Articole Arhivďż˝ 2006
Articole Arhivďż˝ 2005
Articole Arhivďż˝ 2004
Articole Arhivďż˝ 2003
Articole Arhivďż˝ 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Catrene coraligene

Odraslă pisăloagă

Cu rugile-i, véchile,
Le-a umflat urechile.
Dacă nici cu noile
Nu-și mai prind nevoile.

Scrisoare de la părinți către fiul migrant

Multe puncte-mpânzesc blancul,
Îi bat șaua-n lung și-n lat,
Poate le-o veni mandat,
C-au ajuns să-mpuște francul.

Iminență cenușie

Cum stăteau cu toți în iurtă,
A ieșit ca împușcat.
Să fi-avut vreo bombă-n burtă?
Sub drapel să-l fi chemat?

Om prob

Cât au stat – o zi de vară –
A rostit o vorbă,-apoi.
Când văzu c-a dat în bară,
Și-a luat vorba-napoi. .

Timpuri noi, probleme vechi

Ai de pus, la vreme nouă,
La ghișeu o întrebare?
N-o pui într-o oră, două.
Te-narmează cu răbdare.

Capitalist de tinichea

Cu contracte de la stat,
Avantaje frumușele,
Într-atât s-a îngrășat,
De nu-și mai încape-n piele.

Nu te faci de rușine

Circumstanța când exigă,
Bei, Grigore,-ntreg ulciorul,
Ba mănânci și-o mămăligă
Dac’-o iei cu-ncetișorul.

Spinos și mincinos

Nu că n-a luat aminte
Să-și iubească-aproapele,
Dar se zice că și minte
De încheagă apele.

Gură spartă

Mulți trecură și mulți vrură
Ca să-i deie lovitura.
N-ai cu ce-i închide gura:
Are-o gură cât o șură.

Păzea!

Flux verbal – nu i-l deochi-i,
Ironia lui, sulfura.
Mai curând ți-a-nchis el ochii,
Decât tu lui, frate, gura.

Eu îmi cânt și eu îmi joc

Unul – că să pun pitacul,
Altul – că să joc colacul...
Dar ce mai încolo,-ncoace?
Asta-i muzica ce-mi place!

Vinul sare, limba moare

Fierbe mustul în pahare,
Veseli toți la masa mare,
Dar de-atâta băutură
Li se-neacă limba-n gură.

Complice fără voia sa

A văzut, de drept, hoția,
Însă nu s-a răsuflat.
Hoțu-nfundă pușcăria,
Dar și lui i s-a-nfundat.

Înmărmurire

Auzind de viitură,
S-a suit în pod la șură,
Dar, când a văzut cum vine,
I-a-nghețat sângele-n vine.

Cedare

Au fost câteva momente
Când punea-n mișcare capul,
Dar, cum n-avea argumente,
Trebui să-nghită hapul.

Incompatibilități

E la greu și la nevoie,
Doar că șeful nu-l înghite.
El, iar, tot nu-i intră-n voie
Și-au ajuns azi la cuțite.

După o noapte de muncă

Numai gerul stă, ne-nfrântul.
Înspre zori, la cântători,
Urmă nu-i de urători:
Parcă i-a-nghițit pământul.

Cât ai zice pește

Păhăruțul ca un pui,
Ce-o fi fost pe buza lui?
Parcă s-a lipit de gură:
L-a ras dintr-o-nghițitură.

La examenul de matematici

Curbe, drepte și patrate,
Radical și integral,
Mergeau toate ca pe roate,
Doar că s-a-necat la mal.

Pe muchie de ... brici

El un șfichi, ea o scânteie.
Când pornește-n cercuri spuma,
Nu mai știe cum s-o deie,
Căci se cam îngroașă gluma.

Obraznicul mănâncă praznicul

Impostor urcat pe scenă,
De cum s-a văzut pe cal,
Nu mai are nicio jenă:
S-a-nnădit la cașcaval.

Orbit de albul herminei

Coala albă-i o hermină.
Înțelesu-i-am hâtria:
Ca să poată s-o rețină,
Prinde-a înnegri hârtia.

Neavând ce face

N-aveau noduri nici a face,
Nici, firește, a desface
Ori să steie la o ciorbă
Și s-au înnodat la vorbă.

Nu ține la supărare

Dragu-mi-i bădița tare
Că nu-i rău la supărare:
La o scuză, minima,
I se-ntoarce inima.

Una cați, alta găsești

A întors casa pe dos
Ca să prindă-un țârâiac.
Nu l-a prins, da-i bucuros
C-a găsit un sfârâiac.

La serviciu

Doi băieți comme ci, comme ça
Își pierd timpul cam așa:
-Da ce faci acolo, Gleb?
-Întreabă-mă să te-ntreb.

El te vinde și tot el te cumpără

Când se supără, te vinde
Și te cumpără, ciracul,
Când aleanul îl cuprinde.
Ce să-i faci? L-a-nțărcat dracul!

Face dintr-însul ce vrea

Întrucât îi e dator,
Nici nu stă să pregete.
Nu că-l ia peste picior,
L-învârte pe degete.

În jurul șefului

Fincă a-nvățat prea bine
Să se-nvârtă-n jurul lui,
Leafă are bună cine
Ca și a lingăului?

Ergo, bibamus?

A băut zile de-a rândul
La vreo patru-cinci balerci.
Și-a băut chiar și comândul,
Da el: „Pagubă-n ciuperci!”

Buburuza și lipitorile

Încă de la vodă Cuza
Umblă cu jalba-n proțap.
Nu pricepe, buburuza,
Că-și aprinde paie-n cap.

Amețitor, urcușul

Râvna lui n-are hotare,
Deși-alunecă pe pantă,
Și nu simte,-n graba mare,
Cum rămâne,-ncet, pe jantă.

Un drept arogat

Geaba-l trimitea rumânul
Pe la mama mă-sii matca.
Cum să-l „libereze” spânul
Și să nu ieie cu hapca?

Lupul cu pricina la parastasul iezilor

După un discurs socratic,
I se bat lupii la gură.
Ar pofti și-o udătură,
D’aia stă ca pe jăratic.

Riscurile jocului

Gaj își pune acaretul,
Copleșit de-un prim noroc.
Un’ să mai priceapă, bietul,
Că își pune capu-n joc?!

Joaca lui de-a Hiroshima

Cap de bou se joacă iară
Cu cutia nucleară.
Nu-nțelege, dobitocul,
Că se joacă,-n fond, cu focul.

Na-na-na-na-na, că-ncetinește

Moșu-nvârte-o fată-n joc.
Ea: - Mai ai cărbuni pe foc?
Fetei, el, cu vicleșug:
-Că doar nu am tras la jug!

Noroc să ai

A umblat și l-a găsit,
Omul sincer și cinstit
Numai bun de păcălit
Și gâscă de jumulit.

A pățit ca Irimia

Un biban trăia în lac.
Lacul îi părea strâmtuț.
I-a venit poftei de hac:
A sărit din lac în puț.

Aparențele înșală

Inima cerca a-ți frânge,
Cum plângea ca un copil.
Păreau lacrime de sânge,
Dar erau … de crocodil.

Stau vecinele la lafuri

Pe-o laviță la Săpânța
Două babe-și cern sămânța.
Nu vorbesc de epitafuri,
Ci taie frunză și lafuri.

Nodul gordian

O sucesc pe două fețe:
Ba că-i laie, ba-i bălaie,
Dar degeaba-s precupețe:
Nici bălaie și nici laie!

În largul său

Unui alpinist – din ou –
Strâmt îi este pe-un țiclău.
Un poet e-n largul său –
Când e singur - și-n … cavou.

Culanță improvizată

Nu poți buhul să i-l spargi
De larghețea duhului,
Doar că dă cu mâneci largi
Când nu dă din ce-i a lui.

Din lată în și mai lată

Au decis, făcând-o lată,
S-o lase pe altă dată,
Numai că și astă dată
Au făcut-o de tot lată.

Discrepanță

Își dau ghes pe apucate
Și spun vorbe mari și late,
Însă, când să execute,
Toți sunt muți și toate-s mute.

Nu știm urma ce-o alege?

Îi tot da și da cu gura,
Refuzându-i sfaturile,
Până i-a făcut figura.
Acum bate laturile.

În durerea lui

N-avea obiceiul ca să
Se destăinuie oricui.
Nu-i erau toți boii-acasă
Și-l lăsară-n boii lui.

Mama către fiica răvășită

Încă nu se știe cine
I-o zâmbi norocului.
Poate că așa-i mai bine.
Lasă-l, mamei, focului!

Cu limbă de moarte

Vodă, părăsindu-și nava,
A lăsat cu jurământ:
- Așezați-mi țara, brava,
Și-mi păziți pământul sfânt.

Singur cuc la bătrânețe

S-a scurs apa din uluc
Și rămas-a singur cuc.
Cum nu are nicio chioară,
A ajuns la apă chiară.

Puișorul bunicilor

Mama –n țara cu petunii,
Puiul crește-n pas cu bunii.
Borșul când nu-i place tâcăi,
Stă lăstun pe capul mâcăi.

Lauda de sine

El însuși laude-și aduce
Că-și onorează creditorii,
Că nu sunt crize să-l hurduce…
I-or fi murit lăudătorii.

Încolțește coltele răzbunării

Spre-a toci tăișul dramei,
Capra, învârtind mazdracul:
- Nu mai plânge, dragul mamei.
Lasă că-i găsim noi leacul!

Unui ministru al justiției

Când și-a pus inteligența
Ca să apere hoția,
Să ne ierte excelența,
Dar și-a mâncat lefteria.

Sfetnici de nădejde

Se-ntindeau ciupercă vie
Damele de companíe,
Încât îi șoptiră fungii
Să-și strângă băierele pungii.

Străfulgerare

S-a trezit c-așa, nebună,
Trece viața de holtei
Și-a decis împușcă-n lună
Să mai lege două-n trei.

Abuz în serviciu

Să semneze – se îndoaie:
Trece pragul – la pârnaie.
Are Chira socoteală:
Unde-i lege nu-i tocmeală.

La parastasul lupoiului

Prima oară pus șoșoiul
Ca să joace tontoroiul.
Cade beat ca un purcel.
Poți să tai lemne pe el.

Dar nu s-a pierdut cu firea

Cum pierdea ban după ban,
A intrat de tot la apă.
S-a prins serios de sapă
Și-acum iese la liman.

Expediate pe 18.02.2019.






Nicolae Mătcas    2/18/2019


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian