Cineva
Omul necunoscut și sigur Îmi sare-n spinare de-a dreptul Fără ca măcar să vorbească Și dă din fund S-alerg mai repede, Să nu ratăm intrarea în Paradis. Trecere Sunt un orezar pântecos Care taie satul în două Dar pe acolo Nu mă bagă nimeni în seamă Căci datina din străbuni Cere ca din pământ Să răsară doar grâul. Femeie, Aș vrea să fiu răstignit de tine Cu piroane grele Făcute din nebăgare de seamă Ca mai apoi Să citim împreună o carte Fără să întoarcem nici măcar o singură foaie. Cai liberi O mulțime de cai albi deșuchiați Alergau câmpia neverde Și în lung și în latul destrăbălat Pe copite din mercur și argint Așteptând o vară nenumărată În care eu să răsar Iar ei să muște din mine.
Promisiune Ni s-a spus pe cuvânt Că urmează să murim pe-ndelete În ordine alfabetică Dar pe mine M-au scos din rând Și m-au pus mai în față...
Toronto 5 ianuarie 2019
|
Francisc Pal 1/5/2019 |
Contact: |
|