Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Fente evanescente

Schimbare radicală

Ce-o fi dat în biata fată
De când e la casă nouă?
Umblă ca o curcă beată,
Parcă-i tot ninge și plouă.

Omniscient

X de hobby nu se lasă,
Ia în seamă orice sursă:
Peștele-a căzut în plasă,
Cursul a căzut la bursă...

Dandy dâmbovițean

Miresmat Eros Versace,
Cu baston de Ceylonie
Și gătit la patru ace,
Parc-ar fi scos din cutie.

Inseparabilitate

Parc-am fi formați în maclă
Și sudați prin legământ,
Căci și morți fiind, în raclă,
Tot ne ținem de cuvânt.

Rétorul

Slova lui leagănă țânce,
Fete farmecă la curs.
Lui nu-i da nici să mănânce,
Dă-i să țină un discurs.

Discreție intrafamilială

Murdărind din rea credință
Rufele familiei,
Au găsit de cuviință
Să le spele-n sânul ei.

Târguială

- E cu vin barelul, nene?
- Cu. –O.K. Îl dai cu cât?
- Suta. –Nouăzeci, oltene!
Nu l-a dat. L-a dat pe gât.

Frate bun cu Prepeleac

Să te crucești la hanap.
Trebi de-ale lui Nilă Chioru:
A dat vinul peste cap
Și, tot peste cap, ... ulciorul.

Din sertar – scos la lumină

Când era mai puritană
Își dosea op-ul prin blană,
Iar de când e libertină,
L-a dat, op-ul, la lumină.

Best-seller-ul zilei

Când punea de plămădeală,
Stăteam – sincer – la-ndoială.
Când i-a dat citire, fata,
Recunosc că m-a dat gata.

Cerere și ofertă

A scos mama de vânzare
Un macat și trei covoare.
Nu pot să dau cu ghiocul.
Ce-o da târgul și norocul.

Disperare

Suflă vântul în codârlă,
Leagă teie de curmeie,
Dar belelele curg gârlă.
Nu știe-ncotro s-o ieie.

Superlativ, dar relativ

Cel mai dugleș printre trânzi,
Cel mai post printre bolânzi,
Cel mai chior printre miopi:
Calcă-n străchini și dă-n gropi.

Catalizator

Pe-un codru de mămăligă
Mai c-ar trage la cotigă.
Când i-adii de-un tulburel,
Dă și inima din el.

Caracter antinomic

Zi-i că-i rost de-o bere șvabă
Și ți-ar merge și la dracu’.
Cum îi pomenești de treabă,
Se dă înapoi ca racul.

Antipozi

În contraste se aruncă
Și se-mparte-n două fracții :
Se dă-n vânt după distracții,
De bolnav se dă – la muncă.

Antidoturi

Unu-avea darul vorbirii,
Altul - deh! – darul beției:
Primul – leac contra muției,
Cel secund – contra treziei.

Pe propria piele

De parcă l-a lovit damblaua,
Își dă, lucid, cu socoteala:
Nu face pielea cât dubala
Și nici daraua cât ocaua.

Începutul sfârșitului

Un pitic, ajuns om mare,
A crezut că țara-i oarbă
Și, vorbind de prosperare,
Și-a făcut o dâră-n barbă.

Leica va umplea balerca?

Uns de-un haplea la domnie
Pivnicer la vinărie,
Își făcuse gâtul leică,
Iară pântecul balercă.

Polundra!

Stâlp de sprijin pe covertă,
Totuși, îi lipsea o doagă
Când a acceptat oferta.
Și-acu-i slugă la dârloagă.

Păcală – păcălit

Cum îți joacă soarta renghiul!
Nu-și închipuia Păcală
C-o s-ajungă el, mehenghiul,
Să rămână de dârvală.

Schimbare de macaz

Puștiu-și tempera necazul:
O să-i tragă-o săponeală.
Mama a schimbat macazul
Și l-a făcut de dârvală.

Deghizat în om, la pândă

Supărat că-n lac nu-i pește,
Îmbrăcat, ursu’,-n palton:
„Deal cu deal se întâlnește,
Darămite om cu om!”

Cui i-i greu, cui i-i ușor

Deputatul e pe val,
Că-i amonte, că-i aval,
Iar votantul, pe tarlale,
Greu la deal și greu la vale.

Viespe războinică

Pișcă-o viespe-un porc. Un poco*.
Porcul – c-o să-i deie-un Yoko**.
-Mare brânză! N-ai decât!
Și-i mai pune-un ac. În rât.

*Un poco (span.) – un pic; puțin; ceva.
*Yoko (niponă) – lângă; alături. Aici: denumire a unei lovituri de picior în luptele marțiale.

Un tramvai de pensionari

Controloru-n prag. Sticlete.
Își declină calitatea.
Nici amenzi și nici bilete.
Care-i cauza? Etatea.

La masă – argument forte

Rața – una. Guri – vreo nouă.
Unu: - Am vrea vreun șold și noi...
- Câte șolduri are...? –Două!
- Da părinți avem câți? – Doi.

Pudic - el, ea – degajată

Sânii botul dau să-și scoată,
Poala fustei – pân-la brâu.
- Gluma cea cu doi din grâu?
- Nu pot, că-i cam ... decoltată.

Deficit dublu

Din incompetență, insu-și
Creă mare deficit.
Prin urmare, insul însuși
Este-n mare ... deficit.

Graba costă

Cum nu chiar la orice pas
Are timp să pregete,
Pupăza-l duce de nas
Și-l joacă pe degete.

Unde doare,-acolo dă

Focul cum era încins,
Aducând vorba de vrană,
Locutorul dinadins
A pus degetul pe rană.

Defect mnezic

N-am uitat momentu-n care
Îl prinsei c-un irmilic
Și, oricât e azi de mare,
Mi-i la degetul cel mic.

Nici cu tocuri la pantofi

Incapabil a disjunge
Mozáic de mozaíc,
Piticanul nu-i ajunge
Nici la degetul cel mic.

Sperjur

Jură mâța,-n nevricale,
Că n-a pus laba pe-un pui,
Dar ce mai la deal, la vale,
Când eu însumi o văzui!

Efect ... curativ

Mă crucesc cum bați din limbă
Și cum depeni din picioare.
D’aia-i trupu-ți ca o drâmbă,
Gura – ca o ... sunătoare.

Ordonatorul ... ordinii

Este-o forță creativă
Reglând tot ca din condei,
De aceea și-n derivă
Lumea-i la ... deriva ei.

Un detaliu lipsă

Dans, cântări, sonor-efectul,
Fast, confetti,-nsuflețire –
Era totul, doar talentul
Lipsind cu desăvârșire.

Taină ... civilă

Nu-i flotilă ce debarcă
Și-o speranță: minima.
Conul carul și-l descarcă,
Iar cucoana – inima.

Suflete rănite

Nu e loc de cale-ntoarsă,
Nici nu-i mustră cugetul.
Ea – pe fost – veninu-și varsă,
El deschide-i sufletul.

Destine trepidante

Se-ntretaie sorțile,
Li se-nnoadă ațele.
Ea deschide porțile,
El întinde brațele.

Că-i cuminte și cu minte

Drag mi-i omul cel cuminte,
Nimenea nu-i suflă-n ciorbă,
Că-i deschis nu doar la vorbă,
Ci-i așijderea la minte.

Rețetă de --- vorbire

Dacă-ți pare mutulică,
Plimbă-l, dragă, pe potică,
Descleștează-i fălcile,
Spune-i cum plâng sălciile...

Ipoteză

Omul curios, se pare,
Negru, galben, alb, mulatru,
Are-o genă din născare:
Să despice firu-n patru.

Incident în secția de votare

Membrii secției „Rechinul”,
Când au despuiat scrutinul,
Neieșindu-le tocmeala,
Mai n-au despuiat ... rivala.

Creator locuri de muncă

Generosul hriu-hriu-hrio
Dă samsarilor travaliu:
Mi ți-l cumpără angro,
Ți-l vând apoi în detaliu.

Nu căta firma că-i falsă.

Vorba ceea: Bani să iasă!

A pus șeul sub țolic
Să-și croiască un butic.
Scris pe ușă, la intrare:
„Magazin cu dever mare!”

Mulți înainte!

Rotunjește moș Chiperi
Nouăzeci de primăveri.
Are limba dezlegată
Și mintea nezdruncinată.

Acvariul – motiv de ceartă

Mâța, când scâncește-a pește,
Moșu-o ia la trei păzește
Și-i arată,-n scrânciob, bățul:
Tot dezmățu-și are-nvățul.

Leac pentru dezlegare de limbă

Pe când studia țambalul
Parcă-i stătea-n gât partalul,
Dar, cum auzi marimba,
I se dezmorți și limba.

Mândra ... cere sacrificii

Azi o salbă, mâine-o țoală,
Tot deznoadă, bade, punga,
Dup’-o vară, îndelunga,
Se trezi cu punga goală.

O oră de rai

Juca ultima lui cartă.
Își găsise paradisul,
Da-ntr-o zi l-a scos de toarte.
La pachet. Cu tot dichisul.

Supărare pân-la moarte

Nu-i iartă vecinului
Că-i făcuse nora țoapă,
Are-un dinte contra lui
Și întruna-i sapă groapă.

Seamănă, dar ... nu răsare

Diplomat* și el, himeră,
Nu la Moscova sau Delhi,
Unde-s toți de carieră.
Diplomat de „Pamblicelli”**.

*Diplomat – aici: licențiat; deținător al unei diplome de studii superioare.
**„Pamblicelli”- denumire ironică a unei instituții de învățământ superior cvasicunoscute sau obscure (gen „Trei lulele, trei surcele”).

Cine-o caută-o găsește

O cam dase pe furate
Și-acum umblă cocârjate,
Două gloabe deșelate:
Le-au făcut divan pe spate.

Cviți la plată?

Prinzând chelnerul cum fură,
I-a plătit după orândă,
Că i-a scos doi dinți din gură.
Șefului el – cu dobândă.

Bea, Grigore, agheasmă

Eu, gurmand fără de vrană,
Mă-nsurai c-o dobrogeană
Și de-atunci pân-azi, măi nene,
Mănânc numai dobrogene.

Misterioasă chemare

Se făcea că,-ntr-un container,
Se-ascundea un prinț: Alzheimer...
E, de-atunci, numai pe ducă:
Umblă-n dodii, hăbăucă.

Rău cu rău, da-i mai rău fără de rău

Supărată. Price nouă:
I-am scos cloșca de pe ouă.
Ea, care vorbea cât nouă,
Acum nu zice nici două.

Un apel, dar ce-argumente!

Când: „Să bem, dar cu măsură”,
Ți-a ieșit un sfânt din gură.
Când: „Să bem, că viața trece!”,
Ți-au ieșit nu doi, ci zece.

La necaz de dorul lelii

S-a-ntâmplat, de ziua crucii,
Ca să-i dea lelea papucii
Și, urmare țăcănelii,
Umblă-așa, în dorul lelii.

Belea pe capul omului

Zici că-i bun de dat cu paos:
De cum iese soarele,
Și la treabă, și-n repaos
Doarme de-a-n picioarele.

Mai ceva decât Căniță*

Unde cinci au a desface,
El ține de-al șaselea.
Orice-i dai să facă, face
Numai pe de-a-ndoaselea.

*Căniță –aluzie la personajul din schița „Căniță, om sucit” de I.L.Caragiale.






Nicolae Matcas    11/18/2018


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian