Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
" Rigoletto” în viziunea lui Matteo Mazzoni la Brasov

După o succesiune de reprezentații de ținută ce s-au derulat timp de o lună cu sala arhiplină, Festivalul de Operă, Operetă şi Balet de la Brașov a ajuns la final. Dar nu înainte de mult-așteptata Premieră cu celebra operă ”Rigoletto” de Giuseppe Verdi, care a fost pusă în scenă de regizorul italian Matteo Mazzoni și va fi oferită publicului vineri, 2 noiembrie și sâmbătă, 3 noiembrie 2018.
Evenimentul artistic la care ne referim a fost organizat de Opera Brașov, cu sprijinul Consiliului Local și al Primăriei și a stat sub semnul cinstirii Centenarului Marii Uniri, precum și a sărbătorii a 65 de ani de existență a amintitei instituții de artă din orașul de sub Tâmpa.
Prima reprezentație mondială a lucrării a avut loc pe data 11 martie 1851 la Teatrul „La Fenice” din Veneţia, bucurându-se de un succes extraordinar chiar de la prima reprezentaţie. Deși Verdi a ținut să fie secretă pe toată perioada repetițiilor, celebra arie „La donna č mobile” din actul al treilea, a fost cântată în acea seară nenorabilă nu mai puțin de... de patru ori, la cererea publicului!!!
„Rigoletto”, alături de „Il Trovatore” şi „Traviata”, face parte dintr-o trilogie de aur pe care genialul compozitor Giuseppe Verdi a compus-o doar în doi ani (1851 - 1853), ceea ce a demonstrat încă o data marele său talent, inspirația aproape… divină de care s-a bucurat.
Muzica lui Verdi este străbătută de un romantism pur, beneficiind de un rafinament aparte. Ilustrul compozitorul a reuşit să empatizeze deplin cu personajele pe care le-a creat. Povestea tragică are drept personaje principale nestatornicul Duce de Mantova, bufonul Rigoletto și pe frumoasa fiică a acestuia, Gilda. Titlul original al operei este „La maledizione” (”Blestemul”) și se referă la blestemul adresat Ducelui și lui Rigoletto de către un curtean a cărui fiică a fost sedusă de duce, cu încurajarea lui Rigoletto.
Ei bine, la curtea Ducelui are loc o petrecere. Tânărul nobil povestește unui curtean că îl interesează o nouă aventură, anume o fată frumoasă pe care a văzut-o recent la biserică, dar își afirmă concepțiile libertine despre dragoste, în celebra arie „Pentru mine, toate femeile sunt la fel”. Bufonul Rigoletto se poartă în mod servil față de imoralul său stăpân și își bate joc de cei cărora ducele le-a violat soțiile sau fiicele. Un curtean răspândește zvonul că Rigoletto ar avea o amantă secretă. Iată un minunat prilej pentru un conte tânăr, jignit profund de bufon, să se răzbune împreună cu alți curteni. De asemenea, un conte bătrân, îndurerat de umilirea fiicei sale, îl blestemă în mod solemn pe bufon. Bătrânul Rigoletto se întoarce târziu la locuința sa înconjurată de un gard înalt. Pe drum este acostat de un necunoscut, care se recomandă Sparafucile și își oferă serviciile de ucigaș profesionist. Rigoletto, obsedat de blestemul bătrânului conte, este bântuit de remușcări. Intrând în casă, bufonul e întâmpinat de fiica sa Gilda, pe care o ține ascunsă pentru a o feri de viața desfrânată de la curte. Gilda îl asigură că nu a ieșit din casa decât pentru slujba de la biserică, dar nu-i destăinuie că a cunoscut un student sărac de care s-a îndrăgosit. De fapt, este Ducele de Mantova, deghizat. Acesta îi face tinerei naive declarații pasionate și se recomandă cu un nume fals: Gualtier Malde. Gilda se îndrăgostește de așa-zisul student și după plecarea lui cântă memorabila arie „Nume drag, ce-ntâia dată face inima-mi să bată…”. Instigați de contele cel tânăr curtenii vor să se răzbune pe Rigoletto. Toți își închipuie că Gilda este ...amanta bufonului, nu fiica! Rigoletto va fi atras într-o capcană cu final tragic(...)

Un regizor nonconformist

Noua montare de la Opera Brașov îi aparține regizorului italian Matteo Mazzoni, cel care a mai pus în scenă aici, în 2013, „Tosca”, de G. Puccini. Cu acest „Rigoletto” instituția brașoveană are în repertoriu doar producții noi, de după anul 2000.
Revenind la actuala premieră, charismaticul director de scenă Matteo Mazzoni a împărtășit și pentru cititorii publicației ”Observatorul” câteva dintre subterfugiile la care a apelat. Astfel am aflat că opera ”Rigoletto” a fost o provocare nu doar profesională, ci din pricina unei pățanii personale ce se putea termina prost. „Când eram tânăr, mergeam să iau nişte partituri pentru «Rigoletto», dar am avut un accident de motocicletă şi era cât pe ce să… mor!? De atunci n-am mai încercat să montez această operă, pe care am considerat-o, într-un fel… blestemată pentru mine. Am aşteptat să treacă aproape 20 de ani şi mă bucur că am ocazia de a o pune în scenă aici, la Braşov”.
El a mai dezvăluit şi câteva dintre subterfugiile la care a apelat ca regizor: recrearea atmosferei tipic italiene a unei străzi de Ev Mediu din oraşul Mantova, cu natura şi clădirile specifice, reproducerea picturii „Căderea Titanilor” a discipolului lui Michelangelo, Giulio Romano, apelarea la tehnici moderne cum ar fi ”body-painting”-ul ce va fi realizat de Giusy Campolungo (Campioană europeană şi vicecampioană mondială în domeniu) şi Lucia Postacchini din Italia, dar şi prin introducerea unui personaj surpriză. Scenografia şi costumele au fost create de Rodica Garştea, care a avut o misiune dificilă pentru faptul că decorurile se schimbă des pe parcursul desfăşurării acţiunii, misiune de care s-a achitat onorant, dând dovadă de un excelent simț artistic și practic.
Premiera operei „Rigoletto” va beneficia de două distribuții diferite, foarte valoroase, în ambele seri, cu invitați remarcabili.

Două seri, două distribuții

Spectatorii pot alege una dintre cele două reprezentații (sau chiar pe ambele, cum preferă mulți împătimiți ai genului), mai cu seamă că protagoniștii diferă. Distribuția de vineri, 02 noiembrie 2018 de la ora 18,30 îl are în rolul principal pe apreciatul bariton Lucian Petrean (de la ONB, distins de curând la Gala Operelor Naționale de la Iași cu Premiu de Excelenţă). Pe afiș figurează, de asemenea, soprana Nicoleta Chirilă în rolul ”Gilda”; tenorul Liviu Iftene - ”Ducele de Mantova”; basul Petru Burcă (Opera Națională Română Cluj-Napoca) - ”Sparafucile”; mezzosoprana Gabriela Hazarian - ”Maddalena”; mezzosoprana Sonia Hazarian - ”Giovanna”; baritonul Marian Rește - ”Contele de Monterone”; baritonul Nicolae Zaharia - ”Marullo”; tenorul Dan Ionescu - ”Borsa”; baritonul Lorand Cristian - ”Contele de Ceprano”; mezzosoprana Anca Panait - ”Contesa de Ceprano”; soprana Mihaela Marele - ”Pajul”.
A doua distribute, cea de sâmbătă-seara, 03 noiembrie a.c. îl are cap de afiș pe redutabilul bariton Fülöp Marton (de la Opera Maghiară Cluj-Napoca) în rolul ”Rigoletto”, alături de domnia sa urmând a performa soprana Fülöp-Gergely Tímea (Opera Maghiară Cluj-Napoca) - ”Gilda”, care în viața de zi cu zi îi este cu adevărat…fiică biologică, caz unic în istoria operei!!! În spectacol apar și alți interpreți valoroși, anume tenorul Mihai Irimia - ”Ducele de Mantova”; basul Dan Popescu - ”Sparafucile”; mezzosoprana Asineta Răducan - ”Maddalena”; mezzosoprana Cristina Roșu - ”Giovanna”; baritonul Ștefan Schuller - ”Contele de Monterone”; baritonul Paul Tomescu - ”Marullo”; tenorul Cristian Dicu -”Borsa”; Marian Rește - ”Contele de Ceprano”, mezzosoprana Simona Manole - ”Contesa de Ceprano”; soprana Alina Ichim - ”Pajul”.
Să mai precizăm că în ambele seri vor putea fi urmăriți într-o figurație extraordinară Victor Panțuru, precum și Emilia Mirea în chip ” Eva”, dar și copiii Sara Györfi și Maria Manea.
Își dau concursul Orchestra, sub bagheta maestrului Traian Ichim - o prezență riguroasă și fermă, de fiecare dată admirată de melomani - Corul, dirijat de prof. Leonard Boga și Baletul Operei Brașov. Pregătirea muzicală a fost susținută de valoroșii pianiști Sena Ducariu, Simona Patriche, dar și de managerul instituției, la fel de implicat și în postura artistică, Ovidiu Lucian Mezei. Asistența de regie și regia tehnică îi aparțin Silviei Papadopoulos.
000

Acum, la final putem aprecia că ediţia a XVI-a a Festivalului de Operă, Operetă şi Balet de la Brașov a reprezentat o reușită, motiv pentru care adresăm calde felicitări realizatorilor.
La revedere în 2019!







Horia C.Deliu     11/7/2018


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian