Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Fente evanescente

Cei din urmă vor fi cei dintâi?

Mai să-l legi să stea în clasă,
Musai să-l convingi dintâi.
Nici acum nu stă pe-acasă:
E pilot. De clasa-ntâi.

Baloane de săpun

Când un rétor – fals tribun –
O cam ia pe arătură,
Parc-ar fi mâncat săpun,
De face clăbuci la gură.

Garanție pe viață

Unii-au vrut să-ți ieie scalpul,
Alții – mai dihai: și capul.
Ține minte: cât voi fi,
Fir de păr nu s-a clăti.

Ceva nu se-ncleie

Lipicioși că, pân’ și moartea,
De-ar feti, s-ar da la ei.
Nu se prinde numai cartea.
La examen toți sunt ... clei.

Hleiul și ...cleiul

L-a strigat un văr, Arhonte,
Să ridice niște hlei.
A ieșit de-acasă glonte
Și s-a-ntors acasă ... clei.

N-ájută nici cherpedinul

Síchiș om e nenea Gruie,
Scump la vorbă, cu măsură.
Nu i-o scoți, vorba, din gură
Nici cu cleștele de cuie.

Într-o clipeală

Un danci ștram un miel șuchea.
L-a prins paza sub tejghea.
Când să-l ia la trei păzește,
L-a dat cât ai zice pește.

Una - pui și alta -- boală

Cum o tot trăgea-n sucală,
A pus cloșca la clocit,
De lejancă s-a proptit,
Căci și ea clocea ... o boală.

Clopotele trag a nuntă

Îi dă pinteni murgului,
Bate drumul târgului
Și tot ceartă hórbotele,
Semn c-ar trage clópotele.

Câți pui o să scoată cloșca?

Și-a luat, din târg, Antoșca
Fată chipeșă: Matrioșka.
Doar că híreșa matrioșkă
Toată ziua șade cloșcă.

Cui pe cui scoate?

Soacra nora și-o contrează:
Pâinea nu-i place cum face.
Dar nici nora nu-i mai brează:
Sigur că și ea i-o coace.

Tot zgârcitu-i cel ce pierde

S-au dus la daiboj cu hurta.
N-avea terezíi. La opto
Le-a prizat zgârcioaica turta.
Dar și ei, la plată,-au copt-o.

Teméi pentru avansare

Șefu-nnoadă sau deznoadă,
Subalternul dă din coadă.
Măgulit de-atâta zel,
Și-a pus spete la RENEL.

Ciorovăiala

Două ciori – price de sfadă.
Prima-ncepe avatarul,
Căci, cum o călcă pe coadă,
Îi sări și ei muștarul.

Nici n-o caută și-o pață

Cu vădana nu-i de șoadă:
Mai să-i cadă pe cap orcul.
Dus la ea să-i taie porcul,
A prins purceaua de coadă.

Cu bădița în dumbravă

Se jucau pe tomoiagă,
Dar, văzând că nu-i de șagă,
A pus coada pe spinare
Și-a plecat în lumea mare.

Iarăși soacra e de vină?

Nu și-a pus nora să are,
Ci să dea prin răzătoare.
Doar că nora,-n loc să radă,
Cam trăgea mâța de coadă.

Pentru-a alunga urâtul

Soțul – prins de grija stăvii,
Ea, trudind la coada tăvii,
Pe vecin l-a zădărât
Ca să-i țină de urât.

Coada ce ne bagă-n boale

Chipul ei zeiesc! Și-o coadă
Ce-ți trezea vii, dulci, fiori!
Dar era și-o altă coadă:
De topor. Și-alți – reci – fiori.

Da, ca mâța la patent,
Doar că ea nu-i decident

Ca să nu-i acuze-o snoabă –
Că nu știu în artă-o boabă,
Au votat o schiță șoadă,
Ce n-avea nici cap, nici coadă.

În vâltoarea dezbaterilor electorale

De la cap o ia spre crupă,
Nu-și asigură nici garda,
S-ar putea să se și rupă,
Căci prea tare-ntinde coarda.

Cu șapte noduri la pungă

E cult omul și cu minte,
Nu-i habotnic, nici eretic,
Toată ziua frige linte
Și coase petic de petic.

Când să-i lași, tot nu te lasă

Cui să-i pese-n lumea vastă
Că ai coastele lipite?!
Poate, unui ce pripit e
Să-ți pună și sula-n coastă.

Polemică

Luptă cu scântei. Leală.
El și ea – duel cu stofă.
Ea l-a pus în strâmtoreală,
Dar și el a pus-o ... –n cofă.

Efectele rarefierii stratului de ozon

Globu-aleargă-ntre extreme,
L-au ajuns niște blesteme:
Vară – ou-n prund se coace,
Iarnă cu șapte cojoace.

Speranță nestrămutată

Știe vorba înțeleaptă:
Apă n-ai - cum să te scalzi?
Totuși, stă de ani și-așteaptă
C-o să-i cadă colaci calzi.

Grija supremă

Prinsă-n laț, la chibz, ca orbul,
Vulpea-și drămuie pulpana:
„Bate-m’-ar să-mi meargă colbul,
Dar să nu-mi dezbrace blana”.

Vicioasă virtuoasă

Secu', cât de vicioasă,
Avea grijă de popor:
Cum scoteai capul din casă,
Te lua-n colimatór.

Divizarea muncii

Colindau cu colindatul
Fete și băieți – tot satul.
Copileți și copilețe -
Ei umblau cu colindețe.

Certărețele

Ciori stârnind conflictul, vechiul.
Prima: „Să-ți apuc priveghiul!”
Din alt pom, alternativa:
„Să ajung să-ți gust coliva!”

Atmosferă incendiară

Cum crescuse tensiunea -
Peste trei sute de volți -,
Plutea-n aer fricțiunea:
Mai nu s-au luat la colți.

Când ai pică, neica-ți pică

Neavând mai multe-ntrânduri,
N-a mai stat prea mult pe gânduri:
L-a pus la colț frumușel:
Avea colț demult pe el.

Ținta-i mare, ciocul - mic

Cum se antrenau la disc
Și cum fu din pepeni scos,
I-a tăiat puțin din plisc,
Fincă prea era colțos.

Columba și colombina

Colombina - foc și jar -
Doarme-n urnă-n columbar,
Iar columba, că e vie,
Uguie-n columbărie.

Rigoare

Capu,-ntâi, sub comănac,
Comănacu,-apoi, pe cap -
Lege-a monahismului,
Credință teismului.

În derivă?

O corabie pe valuri
Omu-n zbor spre idealuri.
Nu cumva să-i sune ceasul,
Că și-a cam pierdut compásul.

Licărire de moment (Străfulgerare)

Cum scăpase ca prin sită
Dintr-o tamjă ilicită!
L-a-nțelepțit providența
Să-și decline competența.

Franchețe

Mă-ntreba, trufaș, poetul,
Dacă știu să-i gust sonetul.
Da, sonetu-i, sigur, bun,
Doar că este ... loc comun.

Singura nedumerire

Foarte-abil în a percepe
Și la toate priceput,
Una nu putea concepe:
Cum de ea a conceput?!

Certitudine și îndoială

Afișa cu nonșalanță
Că purcese grea. Pe șine.
Singura nesiguranță
E că nu știa cu cine.

Unui scriitor talentat

Fan la must acrit de struguri,
Paj cu priză la femei,
Doar că, printre beteșuguri,
El mai are și ... condei.

Unui chelner

Pare mai scurtat, ciumpeiul,
Dar, cu toată oboseala,
Când să-ți facă socoteala,
Trage frumușel condeiul.

Țăranul

N-are loc pentru creion în torbă:
Pită, slană, urdă, un ardei,
Însă, când să-ți scoată câte-o vorbă,
O aduce bine din condei.

Părintele Savatie

Deși parohia mică,
N-a mai stat să-i vină rândul,
Împăcându-se cu gândul
Că, dacă nu curge, pică.

Subtilizatorul

Nu-l ia nimeni în echipă
(Poate, nu-i mare necaz):
Cum te lași uitat pe-o clipă,
Te-a orbit de la obraz.

Nimeni lipsă la apel

Domn’ căprar, la instruire,
N-avea-nvăț de tipicar,
Constata dintr-o privire
Că e toată gâsca-n par.

Har de Sus

Nu făcea din har bravură.
I-l dăduse Domnul ei:
Orice spusă, cătătură
Ți-o fixa dintr-un condei.

În fața morții

Nevrând să fiu de fazan,
Mă dau morții drept Ivan:
„N-o fă, coană, pe orbețul:
Nu eu ți-am făcut conețul ?!”

Cunoștința și conștiința

Un ins, bietul, se trezi:
Își pierduse cunoștința.
Altul nu-și mai reveni :
Își pierduse conștiința.

Pericol de … tren

Contractând o datorie,
Poți să pierzi un lan, o vie…
Iar un virus contractându-l,
Poți - și viața, și comândul.

Doi puișori

Lângă-un fírav pui de pom,
Târș, pe brânci, un pui de om.
Primul: hai, să stea ca el.
Pruncul sare …. copăcel.

Inundații devastatoare

Viitura se dezmață.
Undele ne spun non-stop că
Tot ce-au strâns, sărmanii,-o viață
Într-un ceas s-a dus pe copcă.

Disperare

Vrând și el să mânce, să se-astruce,
Și-a pus traista-n băț, făcându-și cruce,
Și s-a dus – nu-l afle nici scatíii –
Unde și-a-nțărcat dracul copiii.

Cea mai mică-i zguduită

Raclă. Sfârâie-n feștilă.
Trei neveste și-o copilă.
Tocmai ea, cea mai necoaptă,
Ca să vezi, pică de coaptă!

Prieteni la cataramă

Trei amici de cep și vrană
Cântă sâmbăta la strană.
Dar eu nu fac cor cu ei
Decât seara. La femei.

Vrăbioiul fără chef

Vrăbiile și vrăbioii
Pun pe fugă toți șoșoii.
Unul nu-i cu vrăbiile:
A pierdut corăbiile.





Nicola Matcas    10/21/2018


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian