Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Confesiunile unei scriitoare din Basrabia

Dragostea fierbinte faţă de Basarabia şi de România, pe care o doreşte întregită, străbate ca un fir roşu relatarea Ninei Gonţa din cartea REVERBERAŢII LITERARE (Articole de autor şi traduceri publicate în reviste şi ziare), apărută la Ed. Pim, Iaşi, 2018.

NINA GONŢA s-a născut şi a copilărit în satul Pănăşeşti, raionul Străşeni, Republica Moldova. Îşi face studiile gimnaziale în satul natal, apoi cursurile Şcolii pedagogice din Călăraşi, Universitatea de stat din Chişinău, Facultatea de biblioteconomie și bibliografie.
A lucrat mai mult timp la Inspectoratul şcolar din Străşeni ca inspector - metodist, responsabil cu probleme de bibliotecă şcolară din raionul Străşeni.

A scris în presa locală, republicană şi unională articole de specialitate şi politice, fiind consilier în mai multe mandate, iar din 2000 s-a repatriat în România, stabilindu-se la Iaşi. Aici s-a integrat repede în viaţa culturală a Iaşului prin Asociaţii de cultură reprezentative pe linie literară, prin participarea la diverse acţiuni specifice, s-a remarcat prin publicarea de articole, recenzii, versuri în reviste din ţară şi chiar străinătate colaborând la reviste de profil: Convorbiri literare, POEZIA, Revista FEED BACK, ProEst, Apollon, Boema, Noul literator, Scurt circuit oltean, Destine literare, Surâsul Bucovinei, Moldova literară, Observatorul (Canada), Clipa (SUA), Constelaţii diamantine, MELIDONIUM, Agero (Germania), Lumina (Novi Sad, Serbia), Revista Unirea (Austria).

În anul 2012 publică prima sa carte În căutarea bărbatului ideal(Pagini basarabene) la Editura SITECH din Craiova, o amplă proză despre viaţă, a continuat să publice aproape în fiecare an proză scurtă şi romane, versuri şi traduceri din limba rusă. A publicat şi-n volume de antologii. A participat cu lucrări literare şi la diferite simpozioane.
Diana Vrabie, într-o scurtă prezentare de pe ultima copertă a volumului REVERBERAŢII LITERARE. (Articole de autor şi traduceri publicate în reviste şi ziare), sesizează că este „structurată în chip previzibil, în două părţi, pentru a delimita între articolele de presă şi traduceri, cartea îşi relevă paleta tematică generoasă, revigorată de un registru atitudinal la fel de variat, surprins între tonalităţi entuziaste şi persiflante, edulcorate şi revoltate”.
Credem că a fost inspirată autoarea că şi-a început cartea cu „Eminescu şi… Basarabia cedată”.
În timpul Războiului de Independenţă Mihai Eminescu, scria studiul Basarabia, 1812 (carte pe care o ţin acum în mână), datată 10 februarie 1878, republicată în 1990-1991 cu Prefaţa Basarabia parte din viaţa strămoşilor noştri, semnată de Mihai Cimpoi, iar Ion Creangă, pe alte scrieri narative definitivează Povestea lui Harap Alb. Iată ce făceau aceste două mari genii ale poporului român. Pe cine simbolizează Arap Alb, dacă nu pe poporul român oprimat de atâtea veacuri de Imperiul Otoman şi pe flăcăul cu chip de bărbat român care merge cu veselie şi înflăcărare să-şi elibereze şi să-l facă independent pe neamul românesc aşa cum relatează Vasile Alecsandri şi George Coşbuc, în poeziile închinate Independenţei.
Nina Gonţa dă citate din studiile poetului naţional şi încheie apoteotic „Mihai Eminescu s-a născut să reprezinte naţiunea română peste veacuri”.

În Basarabia – pământ românesc, autoarea dă ample date informative din istoria zbuciumată a Basarabiei răpită pe nedrept de cele două imperii ruseşti ţarist şi sovietic, ultimul creând şi prototipul homo sovieticus.
Curge Prutul între noi şi plânge este dedicat memoriei poetului Grigore Vieru, cel care afirma lapidar: „Dacă visul unora a fost sau este să ajungă în Cosmos, eu viaţa întreagă am visat să trec Prutul”.
Nu este uitată Limba română în Basarabia şi ţin să precizez că subscriu părerilor Ninei Gonţa, despre mareşalul Ion Antonescu- un mare şi adevărat erou al patriei în opoziţie cu regele, referitoare la actul istoric din 1944.
Nina Gonţa trece în revistă peripeţiile prin care a trecut când lucra la Biblioteca raională din Străşeni, iar limba română şi-a intrat în drepturi odată cu proclamarea independenţei Moldovei şi are o sărbătoare specială Limba noastră cea română la 31 august.
Materialul Gânduri despre Basarabia şi nu numai este scris în martie 2014, în contextul evenimentelor din Ucraina (Crimeea).

Interesant este articolul O întâmplare absolut adevărată, unde sunt ample intonaţii despre poetul rus Evgheni Evtuşenko, pe care Nina Gonţa l-a tradus în limba română. De fapt este un interviu telefonic pe care l-a susținut autoarea cu marele poet rus. Este publicată şi o poezie a lui Ev. Evtușenko - Nimic nu vreau pe jumătate, dar și o traducere a falsei dispute dintre trei mari poeţi: Evgheni Evtuşenko, Nichita Stănescu şi Corneliu Vadim Tudor.
Părerile şi convingerile politice ale autoarei (la care nu subscriu în totalitate) sunt prezentate în articolele Dreapta românească, Lenin şi România actuală.

Cărţile se fac din cărţi, zice o vorbă din popor, şi aici am remarcat talentul deosebit al Ninei Gonţa de a conferi o structură aproape dihotomică cărţilor sale, prin adăugarea altor păreri, idei, fragmente din alte cărţi, ceea ce poate face ca lectura lor să fie agreabilă, comparativă, plină de savoare şi uneori... noutate.
Este de remarcat faptul, că la sfârșitul fiecărui articol de autor sau traduceri cititorul găsește un scurt indice bibliografic al revistelor și ziarelor, în care a fost publicat materialul.





Constantin Mănută    8/27/2018


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian