Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Strigături si Epigrame

Rău faci, rău găsești

Nu produce nevoință,
Nici durere altuia.
Cine seamănă răință
Răutăți va secera.

Când e rău și când e bine?

Adevăruri genuine
Pe-un fronton de făgădău:
Este rău când nu e bine
Și e bine când nu-i rău.

Nu e rău fără de bine

I-au sustras din cui pelcica,
Dar s-a pricopsit c-un câine.
La necaz, oftând, bunica:
În tot răul e și-un bine.

Noaptea sfântului Andrei

Nu i-a dat cu dohot poarta,
I-a luat, tâlharul, fata.
Omul rău – ca un cărbune –
Nu te arde, te-ntăciune.

Tempou

Tare de vârtute,
Răul vine iute.
Binele, cochet,
Vine mai încet.

Rău util

Ne ia mințile de-odată,
Ni le-nvoalbe hăt coleá,
Dar și răul câteodată
Prinde bine la ceva.

Când e mai greu greul?

Greul nu-i atât de greu
Dacă-l duc doi pe traseu.
Rău la deal și rău la vale,
Când e pe spatele tale.

Disproporție

Cine seamană culege –
Asta-i de când lumea lege.
Dacă rău vei semăna,
Mult mai rău vei secera.

Bârzoi

Un fricos fricii pendinte
Își face coada bârzoi:
La plăcinte – înainte,
La război – fuga-napoi.

Curaj de iepure

Nu-i timp de iscoadă,
Pregătește-ți puntea:
La război – la coadă
Și la fugă – fruntea.

Lege marțială

Legea cruntului război
Bine-ar fi s-o știm și noi:
Nu-ntreba câți vrăjmași sunt,
Ci întreabă unde sunt.

Cu urechile-nfundate

N-a urmat învățul meu.
Astăzi e în copârșeu.
Cine nu primește sfat
Nu e nici de ajutat.

Domnitorul nostru sfânt

Mic la stat,
Mare la sfat.
Și mai mare
La-ncleștare.

Chibzuială

Chiar când nu-i vreo bănuială,
Sfatul dă-l cu chibzuială.
Nu da sfatul la tot natul,
Cuvântul – la tot bolândul.

Omul și soarele

Cât îi soarele de soare,
Tot nu-mpacă toată lumea,
D’apoi omul! Și-așa-l doare
Că ajunge ca nelumea.

Fața omului și tina

Tina, mată, luce, hoața,
Dacă soarele-o orbește,
Dară omul. Nu doar fața,
Lui și inima-i zâmbește.

Soarele și luna

Soarele cu-a sa lucoare
Pune luna pe cărbune.
El mai cald e când răsare,
Ea – mai caldă când apune.

Mens sana in corpore sano

Tare-i bine și frumos
Când e omul sănătos.
Cel mai bine, ia aminte,
Să fii sănătos la minte.

Banii și sănătatea

Sănătatea face banii,
Dar și banii sănătatea,
Drept care, socot samsarii,
Banii - și-apoi sănătatea.

Cântec de cuc

Vai, sărmanul omul șui,
Cântă cucu-n punga lui
De cu zori și până-n seară
C-a dat sărăcia-n țară.

Vecina

Nu-nceta să dai din coate,
Cum că ai avea de toate.
Cu bucătăria plină
Sărăcia e vecină.

Meserie exotică

Dăscălița sărăcie
Te învață meserie.
Neșcoliți, dar pricepuți,
S-au decis să crească struți.

Dolce farniente

Dacă n-ai,
Din umeri dai,
De-or fugi și cioarele,
Până-ntinzi picioarele.

Păpușa și sărăcia
Vrând să pară preafrumoasă,
S-a gătit fata păpușă.
Fudulia intră-n casă,
Sărăcia-i după ușă.

Amurgul

Peste fundul sacului
Trist, amurgu-ncet se lasă.
La ușa săracului
Niciun câine nu se-ndeasă.

Prețul integrității

Din afaceri necurate -
Coșcogemite palate.
Mai bine sărac cinstit
Decât bogat huiduit.

Desagii și nădragii

N-are pe sine nădragi
Și își cumpără desagi.
Nădragii se rup și rod,
Cu desagii-și umple-un pod.

Eterna luptă de clasă

Lume-ntr-un etern război:
Lucră unul, fură doi.
Unul pân’ nu sărăcește,
Altul nu se-mbogățește.

Taina

Bogatul tainele toate
Le ține sub trei lăcate.
Săracul n-are nici haină,
Nici la inimă vreo taină.

Când nevoia nu-i cusur

Săracul n-are nici soare,
Nici zile de sărbătoare.
Toată viața se căznește,
Cu puțin se mulțumește.

Avantajul săracului

Toată viața în picaj,
Bucle mici și bucle mari.
Are-un singur avantaj:
Nu se teme de tâlhari.

La școala sărăciei

Sărăcia e cusur
Pentru cine-i în huzur,
Căci ea l-învață pe om
Cum să fie econom.

Vai și-amar de steaua lui

Vai de omul cel sărac,
Nici la jug boii nu-i trag,
Nici lemnele-n foc nu-i ard,
Nici habar n-are de card.

De sânge-albastru

Chip c-ai fi de sânge-albastru,
Ai făcut din joc dezastru.
Ce folos că-i tat-to domn,
Dacă tu nu poți fi om!

Profesorul tuturor

Nu există, răbdător,
Alt, mai bun, învățător.
Timpu-nvață, cu migală,
Și pe-aceia ce n-au școală.

Numai timpul

Totul trece, totul piere,
Că-i război, că-i timp de pace,
La corvoadă sau putere,
Timpul face și desface.

Pierdere irecuperabilă

Poți să-ți schimbi culoarea, genul,
Amintirile să-ți torci,
Numai timpul e ca trenul:
A plecat – nu-l mai întorci.

Tălmăcire

Bine-ar fi ca tinereții
Să-i murseci povara vieții:
Adună la tinerețe,
Ca să ai la bătrânețe.

Înțelegere tardivă

Grea povară orișicui
S-o simtă pe pielea lui:
Nu înveți la tinerețe,
Vei plânge la bătrânețe.

Bătrânețe, haine grele

Omul e, la tinerețe,
Precum calul fără frâu,
Dar, ajuns la bătrânețe,
Nu-l mai scap’ nici frâu, nici grâu.

Simetrie

Tânăr slab ca sfânta Vineri
Și bătrân tare-n țâțâni.
Este tânăr între tineri
Și bătrân între bătrâni.

În contrarii e savoarea

Multe ciudățenii-n timpi,
Vin-pelin într-un potir.
Trandafirul scoate ghimpi
Și ghimpele – trandafiri.

Înțeleptul și trandafirul

Trandafiru-și dă odoarea,
Nu se-nchide-ntre confinii.
Înțeleptul ulmă floarea,
Nu palpează, nostim, spinii.

Durata frumosului

Frumoasă și suavă ca un crin,
S-a stins subit cum cade-un albatros.
Un trandafir, cu cât e mai frumos,
Cu-atât plăcerii ține mai puțin.

Și frumosul mai înțeapă

Nu s-a văzut om frumos
Să nu fie și țepos.
Cine-adoră trandafirii
Cată s-accepte și spinii.

Încercare grea

Greu chiar unui palatin,
Fie el și uns cu mir,
Să dreagă c-un trandafir
Ce-a stricat cu zeci de spini.

Tăcerea e de aur?

Cum încep în verb să sap,
Cum mi-aprind și paie-n cap.
Dacă tac și le dau pace,
Șapte sate n-au ce-mi face.

Adevărurile dor

Nu mi-am menajat părerea
Și-am ajuns ca popa, tunsul.
O, de câte ori tăcerea-i
Mai dihai decât răspunsul!

Când tăcerea-i mai eficientă

Cu-adevăru-i
Faci ghimpi părul.
Cu tăcerea-i
Rupi și pielea.

Aurul și argintul

Mâna-i meșter-faur,
Gura-i labirint.
Tăcerea-i de aur,
Vorba – de argint.

Când tăcerea e răspuns

Nu c-aș sta cumva ascunsu
Ori n-aș mai avea cărbuni,
Dar tăcerea e răspunsul
La-nțelepți către nebuni.

Cine joacă de nevoie

Moș Martin, făcând pe gromul,
Ne distra cu dansul lui.
Astăzi mai adesea omul
Joacă-n fața ursului.

Loatra

Că le zici, semeț, plevușcă,
Tot te prinde-n laț o loatră.
Mai mulți câini pe urs îl latră,
Dar se-alege care-l mușcă.

Prăsilele regale

Nici n-a dat regele-n pârg,
Că râvnesc la sinecure.
Ursu-i încă în pădure
Și deja-i vând pielea-n târg.

De iarnă transilvană

Te-adorm prunele-n povarnă,
Râd gutuie la ferești.
De cu vară pentru iarnă
De cojoc să te-ngrijești.

Vara – sanie, iarna – car

Pune-ți caii la hulubă,
Hrană strânge-ți cât cuprinde.
Vara la drum să-ți iei șubă,
Iarna să îți iei merinde.

Alternanță

Leneșul trece prin vad
Vara-n rai și iarna-n iad:
Vara-ntors la umbră doarme
Și iarna moare de foame.

Vecinul

Că-l iubești sau nu-l iubești,
E fatal să te sfădești.
Poți cu mahalaua toată,
Cu vecinul – nici o dată.

Laudă și autolaudă

Cine are vecini buni
Lumea-l țese cu minciuni.
Cine are vecini răi
Se laudă el cu ei.

Vecinul bun

Vecin bun ai nimerit,
Mare bine-ai dobândit.
El ți-e mai, dar și ilău,
Și la bine, și la rău.

Fragilitate

Frunza pomului – un pui,
Vine toamna-uliu - nu-i.
Viața omului, fragil,
Ou în mână de copil.

Vulnerabilitate

Castru vulnerabil, viața,
N-o poți apăra cu trupe.
Viața omulu-i ca ața:
Dai s-o-ntinzi și ea se rupe.

Întârziere fatală

Ce târziu se dumerește
Mintea omului, opacă:
Viața-i cea care urăște,
Moartea-i cea care împacă!

Martirii neamului

Au învins moartea, semeață,
Căci aveau un crez în viață:
Decât să trăiești murind,
Mai bine să mori trăind.

Eternitate

Omul grijile-nnodate
Cum nu știe-a le discerne!
Zilele-i sunt numărate,
Numai faptele-s eterne.

Zilele și florile

Vai, zilele omului
Sunt ca floarea câmpului:
Albe, roșii, aurite,
Însorite sau cernite.

Promisiuni deșarte

Bacalâm de pișicher,
S-o-mplini la sfântu-așteaptă.
De la vorbă pân’ la faptă
Ca de la pământ la cer.

Limba n-are oase

A promis, treaptă cu treaptă,
Satul din nevoi să-l scoată.
De la zisă pân’ la faptă
Tot mai este o bucată.

Numai eu și satul meu

Am vorbit numai în doi
Și-acum curge-n sat puhoi.
Vorbele cele ferite
În piață sunt auzite.

Nu culegi decât ce semeni

Ai spus și te-ai răsuflatu
Și te miri că tună satul?
Nu te-ascunde după duzi:
Vorbe spui, vorbe auzi.

Vorbe spuse-n vânt

Mare cât faimoasa-ți burtă
Iscă tâlcuiri aici.
Dacă mintea ți-i cam scurtă,
Vorbă mare să nu zici.

Vorbe multe – basne multe

Nu-i din lumi oculte
Și nici nu-i insultă:
Unde-i vorbă multă,
Și minciuni sunt multe.

Atotputernicia vorbei

Vorba dulce
Oase frânge,
Spinii – minimi –
Distrug inimi.







Expediate pe 18.08.2018.





Nicolae Mătcas    8/18/2018


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian