Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Panopticum - Bun venit la Shambhala

După vechi tradiţii comune culturilor tibetană şi hindusă de sorginte budistă, Shambhala, denumită uneori şi Shangri-la, ar fi un regat fabulous de natură spirituală, dar având şi realitate geografică, unde dragostea între oameni şi virtuţile stăpânesc absolut, iar nedreptăţile şi suferinţele sunt necunoscute. Numai cei cu suflet curat sunt admişi în Shambhala pentru a se bucura de fericire şi pace veşnică. Ştiri despre acest paradis terestru au ajuns la cunoştinţa europenilor abia în 1627 prin raportul unui misionar iezuit, preotul portughez Estevao Cacella, primul occidental care a vizitat regatul Bhutan.

Pe atunci exista părerea, în cercurile eclesiastice de la Roma, că în Asia Centrală ar supravieţui enclave răzleţe de adepţi ai lui Iisus, care trebuiau readuse în sânul creştinătăţii. Dar misiunea părintelui Cacella s-a încheiat prematur prin decesul său. Ulterior exploratori, aventurieri şi chiar artişti au plecat în căutarea miticului regat ce însă a eludat toate încercările de contact ale lumii exterioare. Nereuşitele acestora nu au potolit însă fascinaţia exercitată de Shambhala, dovadă fiind imensul succes de care s-a bucurat în 1933 romanul Orizont Pierdut, al scriitorului britanic James Hilton.

Dar nu oricine este predispus să depună eforturile sau are timpul şi mijlocele necesare unei explorări adevărate. De aceea după primul şi mai ales după cel de-al doilea război mondial, s-a răspândit larg în lume ─ odată cu utopiile politice mesianice ce nu au produs raiurile promise de demagogi ─ moda unor metode de evaziune din realitatea îndeobşte nesatisfăcătoare, nu pe aripile spiritului, ci folosind substanţe narcotice. În loc de revelaţia divină al cărei păstrătoare se presupune că ar fi Shambhala, vânătorii de iluzii s-au mulţumit cu substituenţi mai la îndemână, eufemistic denumiţi droguri recreaţionale. Şi astfel de la haşiş, opiu şi ciuperci halucinogene gama produselor respective s-a extins prin morfină, cocaină, LSD, amphetamine şi derivatele lor. Deşi în mare măsură ilegale acestea fac astăzi obiectul a ceea ce constitue probabil cea mai mare şi diversificată afacere specializată din lume. Fiind un fenomen endemic, o racilă aparent incurabilă ce subminează civilizaţia noastră, problema este totuşi mai veche şi fireşte foarte complicată, depăşind cadrul expunerii prezente. Semnificativ este însă faptul că, în ciuda concurenţei invenţiilor moderne, cânepa sau cannabis, popularizată încă din antichitate prin Istoriile lui Herodotus, predomină şi în prezent piaţa stupefiantelor.

Numai în USA sunt peste o sută de milioane de persoane care o consumă regulat sub o formă sau alta. Cannabis formează familia de plante numite Cannabaceae, probabil originară din nord-vestul Munţilor Himalaya, răspândită iniţial în toată Eurasia de sciţi. Carl Linné care a clasificat-o în 1753, a considerat Cannabis sativa genul unic al familiei, dar disputa dintre botanişti privind numărul de genuri de cânepă încă mai continuă.
S-ar părea că există cel puţin două, de altfel foarte asemănătoare; diferenţa importantă dintre ele fiind doar că C.sativa folosită în industria textilă, produce prin macerare o fibră valoroasă, mult mai rezistentă decât bumbacul, în vreme ce C.indica selecţionată pentru consum “recreaţional” este foarte bogată în compuşi chimici psihoactivi.

Cannabis apare pe piaţa drogurilor ca boboci de floare şi frunze uscate purtand numeroase denumiri (pot, marijuana, ganja etc.), răşină (haşiş) şi extracte uleioase.
Drogul se consumă prin fumat, sub formă de vapori sau amestecat în alimente (de obicei în prăjituri şi bomboane) şi băuturi.
Componenta chimică activă din Cannabis, tetrahydrocannabinol, afectează creierul uman în zonele care controlează memoria, concentraţia, coordonarea, motor controlul şi percepţia senzorială şi pe multe alte căi, producând efecte bine cunoscute. Subiecţii intoxicaţi reacţionează încet, au atenţia scăzută şi sunt predispuşi să provoace accidente datorate erorilor de judecată şi incapacităţii de a-şi controla mişcările.

De exemplu în 2012, s-au produs în Canada, datorită intoxicaţiei cu cannabis 75 de accidente mortale de circulaţie şi 4407 de răniri grave. Nu toată lumea reacţionează identic la tetrahydrocannabinol, dar copiii şi tinerii sunt foarte susceptibili, iar efectul este exacerbat când drogului i-se asociază alcoolul. Dr. Kevin Sabet, directorul lui Drug Policy Institute de pe lângă universitatea statului Florida, avertizează că unul din cinci tineri sub 16 ani care gustă marijuana va deveni dependent de ea şi dacă are predispoziţii genetice pentru schizofrenie sau alte deranjamente psihice drogul măreşte riscul de îmbolnăvire. Dr. Sabet citează şi experienţa statelor Colorado, Washington şi Oregon unde producerea şi comerţul cu cannabis sunt libere, arătând că numărul consumatorilor adolescenţi sub vârsta legală a crescut rapid după legalizare, depăşind dramatic valorile medii din USA.

Două studii suedeze urmărind cincizeci de mii de tineri recruţi (contingentul 1969-70) de-a lungul a 20 şi 42 de ani au conchis că grupul celor care au folosit cannabis din adolescenţă s-a caracterizat prin număr mărit de morţi premature (cu 40%), s-a evidenţiat prin rezultate inferioare la învăţătură şi s-a remarcat printr-un procent crescut de decese ca urmare a rănirilor auto-provocate sau a accidentelor de circulaţie. Studiile au demonstrat statistic nu numai că majoritatea celor care au consumat excesiv cannabis în adolescenţa târzie, dar şi mulţi consumatori moderaţi, au devenit peste ani victime ale somajului şi clienţi permanenţi ai serviciilor sociale. Costul evadărilor efemere în Nirvana narcoticelor este ridicat şi se plăteşte atât de individ cât şi de societate.

În Canada producerea şi comerţul cu cannabis, exceptând uzul medical, sunt ilegale.
Dar nu pentru multă vreme, deoarece se aşteaptă ca în iulie guvernul federal să legalizeze consumul recreaţional de cannabis. Unde vor fi oare cei ce modifică azi legile, gândindu-se nu la utilitatea lor ci la câştigurile electorale, atunci când viitorul ineluctabil va prezenta nota de plată?







Gabriel Watermiller / B.C.    5/22/2018


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian