Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Strigături si Epigrame


Bun făcut – bine făcut?
.
Ce-i făcut e bun făcut,
Este-o vorbă pe la noi.
Un crâșmar turnând un țoi:
„Chiar și ce-i contrafăcut?”

Carpe diem

Te ridici, de cazi,
Suflu-ți tragi, bătrâne.
Ce poți face azi
Nu lăsa pe mâine.

Gusturile se discută?

Nu vrei dus cu pluta,
Să trăiești cu sluta...
Ce ție nu-ți place
Altuia nu face.

Pușca și gălușca

Trei ani n-o să aibă pace.
Punct lovit: dare de mită.
Deci, gălușca cine-o face,
Tot el trebuie s-o-nghită.

Cobea ce menește
Se și împlinește
Și-o făcu, umblând haihui,
Însuși el cu mâna lui.
Cântă-o cobe prin răstoace:
Cine face sie-și face.

Turtulata și răsplata

Cum prăda ea, turtulată,
I-a intrat la apă barca.
După faptă și răsplată:
Restitutio și zarca.

Poama și fapta

Nicicând după coaște
Ceva s–ar cunoaște.
După poamă – pomul,
După faptă – omul.

Faptele, nu laptele

La bilanțul anului
S-a pus punct cancanului.
Fapte și tot faptele,
Nu oala cu laptele.

Aghioasele și oasele

Precum faci,
Așa și tragi:
Tragi la aghioase,
Nu rozi decât oase.

Cocoșneața și boroboața

Doar făcând înveți să faci:
Faci și turte, și colaci...
Cum te-ncurci c-o cocoșneață,
Cum faci câte-o boroboață.

Omul și fapta

Omul ce-i? O haină-n cui.
S-a rupt cuiul, omul nu-i.
Doar faptele bune-n lume
Îți lasă-un etern renume.

Fața omului cu două fețe

Omul cel cu două fețe
Parc-ar sta pe două bețe.
Pe din față-i uns cu miere,
Pe din dos e numai fiere.

Când se scutur’ florile

Nu tânji că-s tot mai pale,
Mai secate la cotor,
Tot mai scunde, mai ovale...
Florile – la vremea lor.

Retorică francă

Cum c-o floare nu se lasă
Primăvara-n toată glia,
C-o ghirlandă o mireasă
Își reface fecioria?

Florile și grădinarul

Un copist mânjea cu carul
Pânzele, culorile.
După cum e grădinarul,
Tot așa-s și florile.

Așa sfat, așa urare

Cine doarme nu-i e foame,
Mă învață doi berbeci
Din guvern, cu somnu-n coame.
Voi dormire-l-ați. De veci!

Ciga și mămăliga

Unui om flămând o cigă
I-ar prii ad-hoc ca flinta,
Iar un boț de mămăligă
Mai ceva decât plăcinta.

Tananica la guvern

La un pas de guvernare
Ca la joc în hora mare
S-a-ntâlnit foamea cu setea
Și nevoia cu scumpetea.

Doar cu postul saturi rostul

Găinușe coapte
Pentru papă-lapte,
Iar la mațe fripte –
Și răbdări prăjite.

Exemplu de urmat?

Foamea, spune-un doct, de iure
Scoate lupul din pădure,
Ci, de când se schimbă cursul,
Îi preia exemplul ursul.

Majorări de salarii în anii ciumei

La fierar vine-un arald:
-Vor salarii de doi coți?
O să-i potcovim pe toți.
Bate fierul cât e cald!

Demnitate

Câte flori sunt pe pământ,
Toate se duc în mormânt,
Dară nu se fac de-Ohaba,
Fincă n-au trăit degeaba.

Vestitorii primăverii

Peremptoriu, cu o floare
Nu se face primăvara,
Dar se-mbată simțivara
De-al ei míros și candoare.

Olfacția și lungul nasului

Fie-ți nasul ca un nap
Ori cât trâmbița de mare,
Floarea, pân’ n-o pui la cap,
Nu cunoști ce míros are.

Aparența și esența

Multe-ar vrea să te afume
Prin săbașul lor fițos!
Sunt atâtea flori în lume,
Dar nu toate au mirós.

Flori crescute, flori virgine

Într-un lan de farmec plină
M-a vrăjit al ciutei țâmp.
Una-i floarea de grădină,
Alta-i vérgura de câmp.

Floare-n glastră și nevastă

O femeie măritată
E-o urzică și ea, care
Deși dă în glastră-n floare,
Floare n-o mai fi vreodată.

Franchețe

Să iei orice adjuvant,
Silicoane net sau brutto,
N-o să-ți dea niciun implant
Inocența ce-ai pierdut-o.

Dacă n-ai, viața ți-o dai?

Întrucât n-avea noroc,
Mai să te doboare plânsul.
Oare, ca să stingi un foc,
Musai să te-ascunzi într-însul?

Cine-o caută-o găsește

Cum umbla prin țarc c-o moacă,
L-au luat la trei păzește.
Cine cu focul se joacă,
Tot acela păgubește.

Paie pe foc

Ca s-o mai potoale,
O pișcă de poale.
Foc pe foc nu-l stinge,
Ci mai mult l-încinge.

Omul supărat

Nu i-s boii-acasă
Și nici fum nu iasă.
Focu-acoperit
Arde-înăbușit.

Aparențele înșală

Omul sobru, reținut
Nu se ia după văzut.
Focul care-l credem stins
Sub cenușă stă aprins.

Focul și fumul

Davideni ce s-au pus piua,
Adventiști de ziua-a șaptea…
Fumul gros se vede ziua,
Focul viu se vede noaptea.

Cârciocul și focul

Ai cârcioc?
Și ție-ți iese.
Nu faci foc,
Nici fum nu iese.

Defunctul și punctul

Cât de mare-a fost defunctul,
Țara nu se-oprește-n loc.
Pentr’-un purice cât punctul
Nu zvârli plapuma pe foc.

Alarmă

Un cocoș ouă-o mărgică
Și-i alarmă la hotare.
Din scânteie cât de mică
Flacără se-aprinde mare.

Frica și ne-frica

Nu mi-i frică de ce fac,
Frică mi-i de ce nu fac.
Oricât de mare să fii,
Dar de frică tot să știi.

Frică

N-am murit la gherlă,-n Bărăgan…
Nicovala n-are frică de ciocan.
Au murit călăii, vechi și noi,
Nu cumva să deie ochi cu noi.

Spaimă

În oceanul de temut
Doi proscriși se bat c-un chit.
Te sperii din auzit
Mai rău decât din văzut.

Leac de frică?

Să te temi de-o pușlama,
Să te temi de umbra ta,
Să te temi de umbra lui:
Niciun leac de frică nu-i.

Consecutivitate

Norul mușcă rău penumbra,
Iar penumbra cheamă umbra,
Umbra sperie fricosul,
Speriosul roade osul.

Frica și fetica

Dacă frica-i ca fetica,
Fuge pe picioare lungi,
Tu, cu șansa atâtica,
De ce nú fugi s-o ajungi?

Precauție exagerată

Precauția, prin vreme,
Tot de vreme-i contrazisă:
Cine cel mai mult se teme
Își uită ușa deschisă.

Greșeala și pățeala

Oricât de mare să fii,
Dar de frică tot să știi:
De Dumnezeu când greșești,
De dracul când o pățești.






Nicolae Mătcas    5/21/2018


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian