Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Filarmonica Brașov împlinește…140 de ani de activitate concertistică

La început de Florar, mai, Filarmonica Brașov sărbătorește…140 de ani de activitate concertistică, fiind a doua ca longevitate din România și printre primele din Europa și chiar din lume !
Cu această ocazie are loc un Concert Extraordinar Aniversar, la pupitrul dirijoral se va afla prețuitul muzician brașovean Cristian Mandeal. Solist - violoncelistul rus Alexander Rudin, de asemenea, o notorietate. Programul va conține Concertul pentru violoncel și orchestră în si minor op. 104 și Simfonia a VIII-a în sol major op. 88 de Antonin Dvořák.
Momentul oficial a fost precedat de o Conferință de presă, la care au participat maestrul Anton Niculescu - manager general, virtuozul clarinetist Iulian Rusu - director artistic, distinsul conf. dr. Petru-Marcel Vârlan, de la Facultatea de Muzică a Universității „Transilvania” - colaborator apropiat, precum și P.R.-ul instituției, Alexandra Grancea. Cu acest prilej s-au dat detalii despre evenimentul amintit, dar s-au făcut referi și la trecutul plin de izbânzi al Filarmonicii din municipiul de sub Tâmpa, la activitățile prezente și la cele de perspectivă.
Cultura muzicală a Braşovului se bazează pe o tradiţie puternică, seculară în care spiritul cultural german a fost dominant. Populaţia oraşului a creat un mediu intercultural fertil, în care diferitele influenţe se întrepătrundeau, îmbogățind viaţa muzicală, ne-a relatat pe larg și doct colaboratoarea noastră de specialitate, Adina Carp, secretar muzical al Filarmonicii brașovene, căreia îi mulțumim și pe această cale pentru valorosul material documentar furnizat.
La începutul secolului XIX lua fiinţă “Societatea muzicală vocal-instrumentală” condusă de Samuel Abraham, atestată în jurul anului 1820. Acelaşi Samuel Abraham construise în 1794 prima Sală de spectacole la Braşov cu numele “Reduta”, care s-a menținut până în zilele noastre cu renovările succesive de rigoare.
Asociaţiile culturale făurite de comunităţile etnice ale vechiului burg transilvan cultivau în primul rând muzica lor naţională, conlucrând într-un climat de înţelegere şi competiţie artistică exemplară. Așa au apărut renumitele asociaţii corale “Kronstädter Männergesangverein” în anul 1859, “Brassói Magyar Dalárda” în 1863 și “Reuniunea română de cântări” în 1864.
Primele formaţii profesioniste de muzică au fost fanfarele diferitelor regimente, iar Primăria a finanţat o Orchestră orăşenească al cărei prim statut datează încă din anul 1814. Capela oraşului a constituit baza întregii vieţi muzicale braşovene până în anul 1935. Majoritatea instrumentiştilor acestor formaţii profesioniste proveneau din Boemia, Austria și Germania. Pe lângă o şcoală muzicală şi interpretativă deosebit de dezvoltată, ei aduceau în Braşov şi suflul marilor centre muzicale Viena şi Lipsca. În programul concertelor de promenadă susţinute în pavilionul Parcului central erau incluse pe lângă muzica de divertisment (marşuri, valsuri, uverturi), tot mai multe piese din repertoriul simfonic.
În acelaşi timp, în mediile burgheze şi intelectuale educaţia muzicală instrumentală ia amploare şi funcţia socială a muzicii creează nevoia de asociere. Astfel apar în a doua jumătate a secolului XIX diferite organizaţii muzicale, care la îndemnul lui Anton Brandner (dirijor al Capelei orăşeneşti din anul 1869) s-au unit în ”Reuniunea muzicală”. Iubitorii de muzică, anume profesori, medici, jurişti, comercianţi, administratori etc. au sprijinit moral şi material naşterea ”Societatea filarmonică braşoveană”. La primul său concert s-a prezentat în data de 6 mai 1878 Uvertura la opera “Flautul fermecat” de Mozart şi Simfonia a VI-a de Beethoven, sub bagheta lui Anton Brandner, considerat fondatorul şi primul dirijor al acestei entități culturale locale. Acest concert a constituit de fapt inaugurarea Stagiunilor permanente pe care Filarmonica Braşov le continuă şi astăzi...
Locul de desfăşurare a manifestărilor muzicale în Braşovul secolului XIX erau sălile de festivităţi, precum actuala clădire a Liceului de muzică, unde a concertat în anul 1848 Johann Strauss, ori clădirea Şcolii de Arte (din prezent), unde au evoluat în septembrie 1879 violonistul Johann Joachim, acompaniat la pian de Johannes Brahms.
Vechea incintă ”Reduta” a fost reconstruită în anul 1894 cu destinaţia de Sală de concerte (”Konzerthaus”). Presa vremii sublinia excelenta acustică a sălii, motiv pentru care aici vor avea loc concertele simfonice până după Primul Război Mondial. După anul 1918 intră în circuitul concertelor simfonice şi noua sală de mari dimensiuni a Cinematografului ”Appolo” ( cunoscută mai târziu cu numele de“Astra”), având două rânduri de balcoane.
În deceniile III şi IV s-au ținut concerte şi în frumoasa aulă dotată cu orgă a noului gimnaziu “Johannes Honterus”. Dar cea mai mare sală de concerte din Braşov a fost construită în anul 1909 prin contribuţia populaţiei, cu ocazia festivităţilor semicentenarului Asociaţiei Corale Bărbăteşti, o construcție de tip hală făcută din lemn cu o capacitate de... 2.500 locuri (!), care din păcate nu a rezistat în timp, căzând pradă incendiilor.
De-a lungul anilor, pe podiumul şi la pupitrul Orchestrei Societăţii filarmonice braşovene s-au perindat dirijori, solişti, compozitori, personalităţi de excepţie care au susţinut şi o intensă activitate pedagogică.
Activitatea lui Anton Brandner, între anii 1878 şi 1900 s-a caracterizat prin strădania sa de organizare a repertoriului de concert după model vienez. An de an a inclus tot mai multe lucrări simfonice care au contribuit la ridicarea nivelului muzical al orchestrei şi publicului braşovean, realizând aproape integral simfoniile de Beethoven, uverturile de Brahms, lucrări de Mendelssohn-Bartholdy, Schumann, Schubert. În această perioadă concertează la Braşov, solişti valoroşi ca Felix Popper, Geza Zichy, Dimitrie Popovici ş.a. şi se ridică prima pleiadă de solişti braşoveni: pianiştii Rudolf Lassel, Louise Lurtz, Else şi Grete Krummel, violoniştii Max Krause, Eduard Lobel, Irene von Brennerberg, Ella Hesshelmer, violoncelistul Karl Klein şi clarinetistul Wenzel Janota.
După moartea lui Anton Brandner în anul 1900, postul de dirijor îl câştigă prin concurs prim-violonistul Capelei orăşeneşti, Max Krause, originar din Leipzig, care va rămâne la pupitrul orchestrei până în anul 1917. Sub conducerea sa repertoriul se diversifică, viaţa de concert se amplifică, Orchestra reuşind să execute pagini dificile din literatura romantică: Wagner, Brahms, Berlioz şi chiar Richard Strauss. În 1907, un eveniment deosebit l-a constituit prezentarea în primă audiţie la Braşov a Recviem-ului de Johannes Brahms. Solişti şi formaţii de talie europeană dau tot mai mare strălucire stagiunilor Societăţii filarmonice. Astfel concertează la Braşov Ernst von Dohnany, Emil von Sauer, Bronislaw Hubermann, Cvartetul din Bruxelles, Orchestra de cameră din München şi Orchestra din Leipzig, iar dintre soliştii braşoveni trebuie amintiți pianiştii Adolf Weiss, Paul Richter, Selma Honigberger, violoniştii Max Krause, Egon Dietzmann, Olga Coulin, Franz Croupa, soprană Selma Hackmuller.
Desele colaborări ale Orchestrei cu renumitele corale braşovene în concerte vocal-simfonice şi operă sunt dovada elocventă a profesionalismului interpreţilor. De asemenea, se cere reliefat rolul Societăţii şi a lui Max Krause în instituţionalizarea unui învăţământ muzical la Braşov, prin înfiinţarea unei şcoli pregătitoare „Philharmonische Vorschule”, care a format timp de aproape 28 de ani (1902 – 1930) tineri instrumentişti pentru Orchestra Societăţii.
Ultimii doi ani ai Primului Război Mondial vor întrerupe această activitate frenetică, reluându-se abia în anul 1919 când braşoveanul Paul Richter este ales dirijor al Orchestrei Societăţii. Activitatea sa neobosită de compozitor, pianist şi dirijor (1919 – 1935) va revigora în scurt timp viaţa muzicală braşoveană. În aceşti 16 ani de directorat Paul Richter invită la Braşov nume consemnate azi în paginile de istorie a muzicii, precum Richard Strauss (1921), Felix von Weingartner (1923), George Enescu (1923, 1928, 1930), Edwin Fischer.
Paralel cu concertele simfonice şi vocal-simfonice, Emil Honigberger organizează prima stagiune de Muzică de Cameră în cadrul societăţii „Neue Zielgesellschaft”, iar Viktor Bickerich inaugurează în anul 1924 ciclul de Concerte estivale de muzică sacră, la Biserica Neagră.
Anii 1934-1935 aduc în condiţiile crizei economice o slăbire a interesului membrilor Asociaţiei şi a publicului pentru concerte. La această criză se adaugă şi decizia Guvernului de desfiinţare a Capelei orăşeneşti (1935), care provoacă o migraţie a instrumentiştilor către alte centre muzicale. Paul Richter părăseşte Braşovul stabilindu-se la Sibiu. Activitatea sa este preluată, până la desfiinţarea Societăţii Filarmonice (1944) de către Viktor Bickerich. Originar din Prusia Orientală, cu serioase studii de orgă şi dirijat la Berlin, conducător al Corului „Bach”, Viktor Bickerich promovează cu preponderenţă muzica polifonică a secolului XVIII şi în special lucrările lui Bach.
Paralel cu activitatea Societăţii Filarmonice din Braşov, în anul 1941 Dinu Niculescu şi un grup de muzicieni români înfiinţează ”Societatea Filarmonică Română” care la data de 2 februarie 1945 devine Asociaţia „Filarmonica Română din Braşov” având preşedinte pe Tiberiu Brediceanu şi ca dirijor pe Dinu Niculescu.
O parte din instrumentiştii Societăţii filarmonice desfiinţate se vor integra în noua Asociaţie, creându-se astfel baza viitoarei Filarmonici de Stat.

Maestrul dirijor Cristian Mandeal

Activitatea dirijorală neîntreruptă a maestrului de sorginte brașoveană Cristian Mandeal se întinde pe mai bine de patru decenii. Domnia sa a studiat la Conservatorul „Ciprian Porumbescu”, în principal pianul, dar şi dirijatul, completându-şi ulterior studiile în străinătate cu celebrii muzicieni Herbert von Karajan și Sergiu Celibidache.
Ca dirijor principal şi director general al Filarmonicii „George Enescu” între anii 1991 și 2009 a ridicat nivelul artistic al instituţiei la cote foarte înalte. În acest răstimp a fost restaurată şi modernizată clădirea Ateneului Român (1991 - 2003). Repertoriul a fost constant îmbogăţit şi înnoit. Au avut loc peste 30 de turnee atât în Europa, cât şi în Asia. S-a realizat o discografie relevantă pe CD şi DVD, printre care integralele Enescu şi Brahms. Au avut loc numeroase concerte-eveniment de răsunet şi o constantă participare la toate ediţiile Festivalului Enescu, atât prin implicarea tuturor formaţiilor muzicale ale instituţiei, cât şi prin participări individuale ale artiştilor de prim rang. A fost reînfiinţată Orchestra de Cameră a Filarmonicii, formaţie de elită a Orchestrei simfonice.
În străinătate maestrul Cristian Mandeal a dirijat sute de concerte, fiind invitat a zeci de orchestre în 35 de ţări şi 31 de capitale. A participat la multe festivaluri internaţionale de prestigiu în compania celor mai reputaţi solişti ai contemporaneităţii.
Cristian Mandeal a dirijat peste 60 de prime audiţii absolute. În special ale compozitorilor români, dar şi străini, o parte dintre acestea fiindu-i dedicate.
A realizat sute de minute de imprimări de Radio şi a înregistrat pe LP, CD şi DVD-uri. Un punct de mare interes în ultima perioadă de activitate a lui Cristian Mandeal îl reprezintă colaborarea cu Orchestra Română de Tineret pe care o cultivă, educă şi dirijează constant începând din 2008.
Este membru, dar şi preşedinte în juriile unor concursuri internaţionale de dirijat.
Cristian Mandeal a primit numeroase premii şi distincţii româneşti şi străine. Este ”Cetăţean de Onoare” al oraşului Braşov şi ”Doctor Honoris Causa” al Academiei din Cluj-Napoca.
... ”Reîntâlnirea cu Orchestra orașului copilăriei și uceniciei mele a fost mereu și este și în prezent un moment de sărbătoare sufletească.(...) Îi urez o viață lungă și fericită în care bucuria de a face muzică împreună să devină o dominantă existențială ”, a declarat maestrul.
000
...La ceas aniversar să le urăm talentaților membri ai Filarmonicii brașovene succese la fel de frumoase ca până acum, multă sănătate, împliniri și tradiționalul ”La Mulți Ani”!

pt Observatorul /





Horia C.Deliu    5/6/2018


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian