Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Henri Coandă - o encicolpedie tehnică

Savantul Henri Coandă a inventat un sistem de transport cu tuburi pneumatice
prin care braşovenii ar fi ajuns la Bucureşti în jumătate de oră. Acesta a fost primul
proiect pentru autostrada Bucureşti-Braşov

Cele mai moderne aeronave, ştiute sau secrete, au toate la bază efectul
„Coandă“, descoperirea inginerului român Henri Coandă. Despre el se ştie că ar fi
fost ba ungur, ba englez, ba francez.
Anul acesta, cînd se împlinesc 120 de ani de la naşterea lui, se cuvine să
reamintim că marele savant era român get-beget. Că multe dintre invenţiile sale le-a
brevetat în România.

Un proiect pus în practică, dar nefinalizat, este sistemul de transport
pneumatic prin tuburi. Coandă a vrut să lege Braşovul de Bucureşti prin nişte
conducte prin care să circule containere şi oameni. De fapt, acesta a fost primul
proiect de autostradă Bucureşti-Braşov.

Un savant pus pe şotii

Mulţi l-au cunoscut pe Coandă. Era prietenos, se oprea să discute cu oricine se
arăta interesat de tainele ştiinţei. Aşa se face că un braşovean l-a întîlnit în 1971.
„Eram un proaspăt locotenent de numai 22 de ani. Coandă revenise în ţară de
mai bine de un an şi era invitat la fel şi fel de simpozioane de ştiinţă. Aşa am avut
privilegiul să-l întîlnesc la Statul Major al Forţelor Aeriene. Savantul avea 85 de ani.


Pe toţi ne-a impresionat extraordinala lui jovialitate, era pus pe şotii. Şi povestea
romanţat, plăcut, ca un bunic. Dar un bunic atletic.
Iar noi, cele patru promoţii de absolvenţi, parcă eram nepoţeii lui“, îşi
aminteşte generalul-maior prof. univ. dr. Constantin Zaharia, rectorul Academiei
Forţelor Aeriene „Henri Coandă“ din Braşov.

Efectul Coandă în trăsură

Henri Marie Coandă s-a născut lin 886 în Bucureşti. Tatăl său,
generalul Constantin Coandă, era şi profesor de matematică. Mama lui, Aida Danet,
era fiica unui medic francez.
A studiat sculptura, împreună cu Auguste Rodin, care îl socotea foarte talentat
şi a luat şi lecţii de violoncel. „Ne povestea despre începuturile pasiunii lui pentru
zbor. Cum, cînd era mic, scotea capul afară din trăsură fiindcă îi plăcea să simtă cum
îi alunecă prin plete curentul de aer.
Observaţii care, mai tîrziu, le va aplica în cadrul experimentelor de deviere a
unui fluid în alt fluid, adică efectul Coandă“, spune generalul. În 1905, Coandă a
devenit ofiţer de artilerie. „La Şcoala Militară a avut ocazia să aibă acces la atelierele
Arsenalului Armatei şi să facă unele experimente“, explică generalul Zaharia.

Avionul fără elice

Hotărît să se dedice cercetării, Coandă a plecat în Franţa şi, în 1909, a absolvit
Şcoala Superioară de Aeronautică din Paris. Apoi a urmat cursuri de specializare la
cîteva universităţi europene: Charlottenburg, Torino, Liege şi Paris.
Celebrul inginer Gustave Eiffel l-a ajutat să construiască un banc mobil de
încercări, montat pe o locomotivă, şi un dispozitiv original de înregistrare a
fenomenelor aerodinamice din jurul aripilor. La 16 decembrie 1910, la Issy les
Moulineaux, cu ocazia Celui de-al Doilea Salon Internaţional de Aeronautică de la
Paris, Coandă a prezentat primul avion cu reacţie din lume. Pe eticheta exponatului
scria: „Singurele aeroplane fără elicii. Aeroplanele Coandă“.
Prin această invenţie, a intrat în istoria aviaţiei mondiale. A arătat de fapt lumii
întregi primul avion cu reacţie.

Dispozitiv pentru mărirea portanței pe profilul de aripă al aparatului cu
reacție realizat în1910.

„Pietricele în gură“
După ceva timp, Coandă s-a hotărît să ridice în aer invenţia. „Ne-a povestit tot,
cum a pornit singur motorul fiindcă n-avea mecanic. De fapt, nu era nimeni pe
cîmpul de la Issy Les Moulineaux, de lîngă Paris. Aripile lăcuite au luat foc. S-a
desprins de sol, dar la aterizare, s-a izbit de un zid al unui fost castel. Probabil şi-a
pierdut cunoştinţa. Cînd şi-a revenit a zis: «Aveam gura plină de pietricele. Peste
cîteva clipe mi-am dat seama că pietricelele erau dinţii mei care se spărseser㻓,
povesteşte generalul.
Macheta primului avion cu reacţie din lume a fost adusă la Braşov, special
pentru comemorarea a 120 de ani de la naşterea savantului.

Invenţii de război

Ziua de 16 decembrie 1910 a deschis o nouă era în aviaţia modernă. Peste
cîteva luni, inginerul român a devenit director tehnic al uzinelor de avioane şi
motoare pentru avion „Bristol“ din Anglia. Aici a realizat mai multe tipuri de avioane
denumite „Bristol-Coandă“.
În 1914, Coandă a inventat tunul fără recul, care putea trage cinci lovituri
deodată.
Era vremea cînd izbucnise prima conflagraţie mondială. Savantul a demisionat
de la Bristol pentru a intra în armata franceză. Repartizat la regimentul 22 artilerie,
a fost subordonat colonelului Esteinne. Acesta i-a dat misiunea de a proiecta un
avion special.
Românul a făcut un mic avion biplan cu aripile repliabile, accesibil pe orice fel
de teren.

Părintele prefabricatelor

În 1916, armata română a cerut întoarcerea sublocotenentului Coandă în ţară.
Dar francezii au spus că nu se poate deoarece lucrările încredinţate lui nu pot fi
continuate şi realizate decît în Franţa, ţară aliată României.
După terminarea războiului, a conceput primele prefabricate pentru
construcţii: materialul denumit beton-bois, mult mai rezistent decît lemnul. Invenţia
a adus statului francez însemnate economii şi refacerea unor localităţi distruse de
război.
A început să colaboreze cu românii. Din prefabricatele lui s-au construit cîteva
clădiri importante din Bucureşti şi Iaşi. Dar moartea tatălui său, în 1932, victimă a
atentatului comunist asupra clădirii Senatului, l-a marcat profund şi l-a determinat
să părăsească din nou România.

Discul zburător

În 1934, a brevetat în Franţa „Procedeul şi dispozitivul pentru devierea unui
fluid într-un alt fluid“. Acesta era, de fapt, efectul Coandă. Un an mai tîrziu, a
brevetat „aerodina lenticulară“ sau „discul zburător“. „Ne spunea că seamănă cu o
farfurie zburătoare. La vremea aceea, fenomenul OZN era la modă, aşa că îl ascultam
fascinaţi, imaginaţia noastră ajungea departe. Ne spunea că vrea să ajute statul
român să realizeze aerodina, o aeronavă performantă. Voia ca România să fie prima
ţară care fabrică OZN-uri“, îşi aminteşte generalul.

Invenţii în România

Coandă a revenit definitiv în România în 1969 ca director al Institutului de
Creaţie Ştiinţifică şi Tehnică (INCREST), institut fondat de el. Deşi octogenar,
inginerul nu a abandonat munca de cercetare în cele mai diferite domenii: medical,
acustic, optic, aerodinamic, agrotehnie, căutînd să inventeze noi maşini la care să
poată fi aplicat efectul Coandă.
În aprilie 1967, ziarul The Washington Post publica un articol intitulat
„Bunicul avionului cu reacţie munceşte la vîrsta de 81 ani“. Oficialităţile însă ţineau
secrete descoperirile lui, aşa încît realizările lui din România au creat multe legende.

Transport pneumatic

În anii 1920-1921, Coandă a propus statului francez darea în exploatare a unui
tren aerian, primul din lume, care putea circula cu 600 km/oră, viteză care pentru
acea epocă era de domeniul fanteziei. Românul propunea construirea de cabine după
modelul avioanelor, care să alunece pe cabluri aeriene ajutate de perne de aer.
Experienţa a avut loc la Vincennes, comisia i-a dat aprobarea, dar n-a fost niciodată
aplicată, din lipsă de fonduri.
Coandă a reluat ideea în România. Proiectul „Aerotubexpres“ era o instalaţie
de transport prin conducte, pe baza efectului Coandă. Invenţia a fost brevetată în
România la 21 mai 1970, cu titlul „Procedeu şi instalaţie de transport pneumatic în
interiorul unei canalizaţii tubulare“. Savantul voia ca primii pasageri din lume să fie
compatrioţii săi, iar inaugurarea staţiei-pilot urma să fie la Măneciu-Prahova.
Românii mileniului III ar fi trebuit să circule prin tuburi, cu 500 km/oră.
Iniţial, tubul avea un metru şi era pentru containere cu marfă. Pentru a elimina
frecarea, a prevăzut nişte fante pe traseul tuburilor. Obiectul se învelea cu o pernă de
aer şi plutea pur şi simplu.

Magistrala Braşov-Bucureşti

Coandă avea de gînd să aplice sistemul de transport prin tuburi pe trei rute.
Una dintre ele era Bucureşti-Braşov, pe care urma să se construiască două conductemagistrale.
Una pentru garniturile de tren marfar, deplasate prin propulsie pneumatică, în
„zbor ghidat“ la viteze supersonice. A doua conductă era pentru transportul de
persoane. Al doilea traseu ar fi trebuit să lege Bucureştiul de litoralul Mării Negre şi
al treilea - de Oraşul Viitorului, prin „Autostrada Soarelui“.
Savantul a şi testat tuburile transportoare, în baza experimentală de la
Măneciu Ungureni, în zona muntelui Ciucaş, pe o pantă cu multe curbe, pe rîul
Teleajen. Tuburile de transport au fost plasate şi la suprafaţă şi în subteran.
Rezultatele au fost excelente. Dar cine a mai auzit de aerotubexpres?
Coandă, unul dintre cei mai prolifici savanţii ai lumii, a murit la Bucureşti, în
25 noiembrie 1972, la vîrsta de 86 de ani. Dacă ar fi reuşit să realizeze magistrala
pneumatică, am fi scăpat de tot circul cu promisa autostradă Bucureşti-Braşov.
„Mulţi indivizi din societatea modernă sînt ca barcagiii: trag la vîsle, dar stau
cu spatele la viitor. Viitorul este suma paşilor pe care-i faceţi, inclusiv a celor mici,
ignoraţi sau luaţi în rîs.“

Henri Marie Coandă

„Băiatul acesta s-a născut cu 30, dacă nu chiar cu 50 de ani prea devreme.“
Gustav Eiffel

120 de ani, la Braşov

Aviatorii aniversează la Braşov 120 de ani de la naşterea lui Coandă. Nu
întîmplător e evocată aici personalitatea marelui om de ştiinţă. Singura instituţie de
învăţămînt superior din România - Academia Forţelor Aeriene - care îi poartă
numele fiinţează la Braşov din 1995. Pregăteşte cadre militare pentru Forţele
Aeriene, specialităţile naviganţi, artilerie antiaeriană, rachete antiaeriene şi
radiolocaţie.
O delegaţie de cadre militare şi cadeţi ai Academiei Regale din Breda, Olanda,
a venit la Braşov să sărbătorească „Ziua Porţilor Deschise“. „De doi ani sîntem în
schimb de experienţă cu instituţia olandeză. Dacă la început părea că între noi sînt
multe deosebiri, acum constatăm că sînt foarte puţine deosebiri“, observă lt.-colonel
Dumitru Dinu.

700 de invenţii

Inventator prolific, cu peste 250 de brevete şi 700 de invenţii, Coandă a
conceput şi realizat aparate de ochire pentru avioanele militare, vagoane de beton,
cisterne de beton, o instalaţie solară pentru desalinizarea apei de mare.
Platforma mobilă pentru experimente aerodinamice era montată pe un tren,
iar experimentele se desfăşurau în mişcare, la o viteză de 90 km/h, pe linia Paris -
Saint Quentin.
În 1926, în România, Henri Coandă a pus la punct un dispozitiv de detecţie a
lichidelor în sol, folosit şi azi în prospectarea petroliferă. În Golful Persic
inventatorul român a construit un echipament oceanic de depozitare a petrolului
extras departe de malul mării.

Bunicul avionului cu reacţie

Primul avion realizat de Coandă era dotat cu un motor cu piston de 50 de caiputere.
Avionul era împins înainte de aerul absorbit prin faţă şi aruncat cu putere prin
spatele lui. Acest principiu stă la baza aviaţiei moderne. Dar aparatul lui era o
ciudăţenie şi prin alte aspecte: aripile nu erau de pînză, ca la avioanele cunoscute
pînă atunci, ci din placaj vopsit şi lăcuit. Nu avea elice.
Pentru a o obţine o portanţă cît mai mare a avionului, a făcut aripa cu fantă
(volet) la bordul de atac, „primii voleţi din istorie“, cum spune gen. Zaharia, „şi
primul tren de aterizare cu suspensii“. Unii au rîs de avionul lui, alţii l-au lăudat.

Oraşul Viitorului

Unul dintre proiectele ţinute sub tăcere a fost „Delta“, un oraş al elitelor din
România, un fel de Sillicon Valley mult mai complex decît cel american. Oraşul
Viitorului conceput de Coandă ar fi trebuit să fie un centru de cercetare, dotat cu un
computer central ultraperformant şi laboratoare, dar şi locuri de recreere, unele
subterane. Amplasamentul era stabilit pe plaja dintre Delta Dunării şi litoral, cu 10
km lungime şi 2 km lăţime.





Dumitru Constantin     4/1/2018


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian