Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Un muzeu unic în România și, probabil, în...lume!

Este vorba de un lăcaș muzeal fără rival în România, S-ar părea că este singular în Europa (dacă nu cumva și pe plan...mondial !?), stimați cititori ai ”Observatorului”, Muzeu numit inspirat - ”Casa Romanței”.

Din câte am aflat de la organizatori, de la specialiști în domeniu, un asemenea spațiu expozițional dedicat exclusiv romanței românești nu mai există nicăieri! Se pare că mai ființează pe Bătrânul Continent niște case memoriale închinate șansonetei, fado-ului ori lied-ului, dar nici unul cu un asemenea profil pur autohton.
Inițiatorul și realizatorul acestui extraordinar proiect original, realizat cu sprijinul Consiliului Județean Dâmbovița, al Primăriei și Consiliului Local Târgoviște, este .omul de cultură, dr. Teodor Vasiliu, prieten vechi al subsemnatului, gazetar cu ”vână”, care s-a luptat ca un leu pentru materializarea visului său. Împreună cu distinsa-i soție, prof., gazetar și solist vocal, Alina Mavrodin Vasiliu, amândoi s-au implicat total, dedicându-se materializării unei idei ce la un moment dat părea o utopie.
Cei doi sunt, totodată, iniţiatorii Centrului Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanţei”.

Revenind la prezentarea originalului spațiu muzeal, cum prin Canada ori SUA nu veți întâni, aș vrea să spun că l-am admirat pe îndelete în toată splendoarea sa încă înainte de inaugurare, grație amabilei invitații venite din partea curatorului său, confratele Tedy Vasiliu. La evenimentul de ”Tăiere a panglicii” au luat parte o seamă de personalități, printre care și Excelența Sa dl. George Christophides, preşedintele onorific al Federaţiei Mondiale UNESCO.
În alocuțiunea sa înaltul oaspete a spus printre altele: ”Doresc mai întâi să felicit pe organizatori pentru realizarea acestui minunat edificiu. Exprim mulţumiri d-nei Daniela Popescu, expert al Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO şi preşedintele Federaţiei Asociaţiilor, Centrelor şi Cluburilor UNESCO din Europa şi America de Nord, pentru întreg efortul depus în organizarea şi aducerea la realitate a acestui superb proiect numit «Casa Romanţei». De asemenea, adresez mulţumiri oficialităţilor care au înlesnit materializarea originalului concept”.

Și pentru că am pomenit numele specialistului Daniela Popescu, să-i dăm cuvântul: ”Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură a fost, este şi va fi întotdeauna o idee în mers. De aceea în momentul în care inițiatorii târgovișteni ne-au oferit prilejul şi onoarea de a fi parteneri în acest proiect, am răspuns imediat, da. Alături de gazde, Comisia Naţională a României pentru UNESCO şi Federaţia Europeană luptă pentru ca numele Romanţei să pătrundă în Patrimoniul cultural imaterial UNESCO. Și cum e obiceiul atunci când vii într-o casă nouă, Federaţia noastră dăruiește o operă de artă. Lucrarea care se află expusă în sala Trofeelor, este intitulată expresiv «Romanţă» şi este o pledoarie vizuală a ceea ce înseamnă poezia romanţată, un eros subtil ca un imn închinat muzicii şi iubirii inocente. Viorile subdimensionate fac trimitere directă la simbolistica muzicologică şi la gentileţea genului romanţei care propagă în eter o armonie strălucitoare. Vocea fin acordată a instrumentului reprezentat, acompaniat pe versurile de dragoste ce sunt aidoma unor chei magice care deschid încăperile sufletului nostru. Interpretările cromatice şi materialităţile diferite ale lumii instrumentelor din lemn plastifiat, transparent şi mat poziţionează lucrarea în sfera contextului artistic contemporan. Artista Carmen Manuela Popa este cea care a făcut această operă şi care ne surprinde de fiecare dată prin imagini puternice cu impact emoţional”.
Virginia Meheş, preşedintele Federaţiei Române a Asociaţiilor, Centrelor şi Cluburilor UNESCO, a ținut să adauge: „Sunt convinsă că în scurt timp acest sensibil şi delicat tezaur, Romanţa, îşi va ocupa locul meritat în panoplia valorilor universale”. Iar cunoscuta realizatoare TV, Florentina Satmari, a declarat: ”Marea interpretă Ioana Radu spunea că a reuşit să scoată romanţa din cârciumă şi s-o urce pe scenă. Și iată că acum, când aniversăm 100 de ani de la naşterea artistei, o omagiem prin intermediul Festivalului. Desigur că s-ar bucura să-şi vadă astăzi visul împlinit, fiindcă Târgovişte a devenit o... Cetate a romanţei româneşti”.

Organizatorii ne-au spus că în acest elegant edificiu s-a semnat în urmă cu cinci decenii Actul de naștere al Festivalului Național ”Crizantema de Aur”. Așadar, amplasamentul actualului Muzeu nu a fost ales deloc întâmplător, având o semnificație simbolică. Reprezintă, credeți-mă, o bijuterie arhitectonică, un monument istoric ideal pentru a găzdui și omagia Romanţa. Este o frumoasă casă de patrimoniu, situată în perimetrul central al municipiului Târgoviște, mai exact pe bulevardul Regele Carol I, la nr. 3, o arteră principală a orașului străjuită de castani bătrâni. Aici vizitatorii îi pot cunoaște ori...recunoaște (privindu-le imaginile fotografice) pe marii artiști ai țării noastre și ai Republicii Moldova legați într-un fel sau altul de eterna Romanță.Ne referim la compozitori iluștri, muzicologi, interpreți ai romanței clasice și a celei populare, artiști lirici celebri ce au inclus în repertoriul lor și asemenea bijuterii muzicale, dirijori faimoși, vedete de peste hotare invitate să susțină recitaluri, personalități ale vieții artistice prezente de-a lungul timpului în juriu, actori-prezentatori, regizori, scenografi, organizatori - printre care și artizanii legăturii cu artiștii de peste Prut, care au lansat Festivalul-soră ”Crizantema de Argint” de la Chișinău, manifestare ajunsă anul acesta la cea de-a 21 ediție - dar și portretele unor oameni de presă care au reflectat în mod constant numeroasele ediții ale festivalului târgoviștean.

Portete nemuritoare

Sunt prezente în Muzeu felurite amintiri legate de ”Crizantema de Aur”, obiecte cu încărcătură sentimentală, exponate rare, afișe, partituri, programe de sală, pliante, fotografii alb-negru și color, plăci de gramofon, discuri, monografii, articole de presă, afișe, instrumente muzicale, inclusiv faimosul pian care a scăpat ca prin minune dintr-un devastator incendiu ce a cuprins în anul 1988 vechea Casa de Cultură a Sindicatelor, amplasat acum firesc într-o cocheta Sală de spectacole. Se găsesec și alte elemente legate într-un fel sau altul de Festival, precum Diplome de Onoare, distincții, plachete omagiale, ecusoane etc. Se află expusă la loc de cinste „Istoria Crizantemei de Aur”, un valoros op realizat de dr. în istorie Teodor Vasiliu, cadru didactic uiversitar, gazetar și…prezentator ani de zile al Festivalului de romanțe.
Sunt mostre ale gloriei cântecului de dor al românilor, piese muzeale care pot oferi generației prezente și a celor viitoare crâmpeie din evoluția acestui gen muzical intrat pentru totdeauna în fibra neamului românesc.
…Cum pătrunzi în Muzeu ești plăcut suprins să admiri atât impunătorul hol central, cât și saloanele laterale, amenajate cu mult bun gust. La tot pasul te întâmpină vaze cu…crizanteme (se putea altfel ?) ce-ți încântă sufletul. Alături de vitrinele cu exponate rare, privirea este atrasă de impresionantele panouri ce conțin zeci și zeci de imagini foto ale figurilor emblemtice care s-au intersectat de-a lungul vieții cu Romanța românească, multe dintre ele trecute în Eternitate. Într-o desfășurare logică, sunt înfățișate sugestiv pe panouri tematice instantanee cu artiștii ce au interpretat de-a lungul vremii romanțe clasice și populare, câteva zeci, poate sute de compozitori români și basarabeni, dirijori faimoși, laureaţi ai ”Crizantemelor de Aur şi de Argint”, ca și ai Premiului I din perioada 1968-2016, reputaţi interpreți care au susţinut recitaluri, mari actori şi redutabili prezentatori, muzicologi, regizori, scenografi şi gazetari, precum şi figurile unor organizatori, ce au făcut posibilă menținerea în viață vreme de o jumătate de secol a Festivalului Național „Crizantema de Aur”.
Am privit cu admirație chipurile unor vestiți creatori, precum regretații Ion Vasilescu, Fl. Delmar, H. Mălineanu, Elly Roman, Titel Popovici, Dan Mizrahi, Vasile Vasilache, de asemenea, pozele unor dirijori și șefi de orchestra cunoscuți ca Ionel Budișteanu, Nicușor Predescu, Paraschiv Oprea, dar și chipurile unor compozitori originari din Târgoviște, remarcându-i pe Vasile Chiriac, Ioan Tomescu, Dan Stoian, Marcel Morărescu, Stelian Apostol. Să amintim apoi de Vocile de aur ale Romanței Clasice, începând cu inegalabilul Ion Dacian, urmat de Nicolae Herlea, Arta Florescu, Octav Enigărescu, Cleopatra Melidoneanu, Constanța Câmpeanu, Ludovic Spiess, ca și de Glasurile de neuitat ale Romanței Populare trecute în neființă, ca vestiții Zavaidoc și Jean Moscopol, continuând cu inegalabilii soliști Ioana Radu, Mia Braia, Cristian Vasile, Gică Petrescu, Nicolae Nițescu, Angela Moldovan, Ileana Sărăroiu etc. Lor li se adaugă vedetele contemporane Benone Sinulescu, Maria Ciobanu, Matilda Pascal Cojocărița, Mioara Velicu, Nicolae Furdui Iancu, Alina Mavrodin, Traian Jurchela ș.a.m.d.
Nu trebuie omiși sub nici o formă Ambasadorii Romanței, artiști de notorietate națională și internatională ce au purtat cântecul de dor al românilor pretutindeni: Angela Gheorghiu, Daniela Vlădescu, Felicia Filip, Bianca Ionescu, Florin Georgescu, Marcel Roșca și atâția alții, pe care doar din lipsă de spațiu tipografic nu-i putem consemna. Să-i omagiem cu drag și pe marii artiști din Basarabia, care au iubit și perpetuat faima romanței străbune: Eugen Doga, marele muzician ce și-a serbat anul acesta la Festivalul ”Crizantema de Aur” cei 80 de ani de viață și peste șase decenii de creație, de asemenea, să pomenim și alte nume celebre, solistele Maria Bieșu, Margareta Ivănuș, dirijorul Petre Neamțu (toți Artiști ai Poporului), ca și pe Artista Emerită, Silvia Gongear, căștigătoare a Trofeului ambelor ”Crizanteme”, de Aur și de Argint.
Lista este impresionantă, fără doar și poate, încât nici nu știi pe cine să citezi pentru a nu face vreo nedreptate; cert este că sunt zeci, sute de nume ce ar trebui menționate la loc de cinste.

Concert de romanțe la...harpă !

Un moment artistic aparte s-a petrecut la Festivitatea de deschidere a ”Casei Romanței”, în premieră mondială (!) avînd loc un concert de romanțe interpretate la...harpă!!! Protagonistă a fost o cunoscută muziciană Cristina Munteanu, absolventă a Conservatorului ”Ciprina Porumbescu” din București, care mulți ani a activat ca solist-instrumentist în cadrul Filarmonicii ”Oltenia” și al Teatrului Liric din Craiova. Din anul 2007 a devenit director-fondator al Filarmonicii ”Muntenia” din Târgoviște, pentru ca în 2010 să fie invitată în Iordania, unde a performat ca prim-harpistă la ”Amman Symphony Orchestra” și în paralel a predat la Conservatorul Național de Muzică din Amman.
”Am ales să prezint pentru acest moment festiv câteva piese premiate la concursurile de Creație de la edițiile precedente, alese din «Albumul o sută de romanțe» editat anul trecut, culegere de o excepțională importanță pentru păstrarea și transmiterea generațiilor viitoare a romanțelor românești, ne-a declarat în exclusivitate artista. Am luat hotărârea de a realiza o Premieră mondială din mai multe considerente. Până acum nimeni nu a interpretat la harpă acest frumos și duios cântec de suflet. Am asociat muzicalitatea, gingășia și sensibilitatea Romanței cu sunetul divin al ”Instrumentului zeilor, Harpa”, despre care legendele spuneau că reprezintă o punte între Cer şi Pământ. Aș adăuga în final faptul că nu a fost deloc o experiență simplă, mai ales că am cântat în fața unor specialiști reputați, invitați de seamă din țară și străinătate. Dar experiența a reprezentat o reușită totală, asttfel că voi continua acest minunat proiect”.
În finalul programului artistic grupul bărbătesc „Doruleţ” condus de Mihail Vlădăreanu, dirijorul corului Catedralei Mitropolitane din Târgovişte, a interpretat celebra romanţă „Ciobănaş cu trei sute de oi” împreună cu întreaga asistenţă, iscând un... bob de rouă în ochii multor nostalgici.

Salutul ministrului- secretar de stat în Ministerul Culturii și Identității Naționale, Alexandru Pugna

„Este un moment istoric, fără doar și poate. La Târgovişte, în premieră națională a fost inaugurat un Muzeu dedicat unui gen muzical cu totul aparte - romanţei româneşti. Nici un alt gen muzical din România nu beneficiază de o astfel de Casă şi cred că este pe deplin meritat ca acest edificiu cultural să fie aşezat în Cetatea Târgoviştei numită și Cetate a romanţei. Mai sunt festivaluri în țara noastră, dar dacă ar fi să facem un clasament al acestui gen muzical, pe primele trei locuri s-ar afla numai... „Crizantema de Aur”. Ştim că mai avem o soră, „Crizantema de Argint”, la fraţii noştri de peste Prut, și ne bucurăm că s-a realizat un ”pod” spiritul românesc având ca suport acest gen muzical extraordinar, care este romanţa. Anul acesta Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale a revenit printre organizatorii Festivalului ”Crizantema de Aur”, după ce în ultimii ani din varii motive nu a mai fost implicat. Ei bine, ne bucurăm că Ministerul a venit în sprijinul realizării acestei ediţii jubiliare, fiind unul dintre pilonii care au sprijinit acest important festival al romanţei româneşti. Încă o dată s-a dovedit că proverbul românesc ce spune că ”Omul sfinţeşte locul” s-a adeverit în cdeea ce-i ărivețște pe realizatorii importantei manifestări muzicale și a originalului Muzeu ”Casa Romanței”.

Prof. univ. dr. Ioan Opriş, cunoscut specialist în materie de muzeologie

„Este o Expoziţie pe care în mod firesc, ca un profesor de muzeologie, am recomandat-o Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale să o autorizeze ca Muzeu. Aici avem un patrimoniu excepţional, deopotrivă material şi imaterial. Zâmbesc o mie de portrete ale celor care au făcut muzică în România, ale celor cunoscuţi în aceşti 50 de ani. Este un patrimoniu care nu este nici de stânga şi nici de dreapta, este al tuturor, este al românilor, ne identifică pe toţi. Şi dacă la Târgovişte acest patrimoniu se transformă într-o instituţie, ceea ce este de dorit într-o ţară săracă în muzee, pentru muzică nu avem decât patru, atunci este foarte bine. Iar pentru Târgovişte este deja un mare brand, unul care poate fi şi universal. Chiar și UNESCO garantează că el poate să intre alături de cele șase poziţii pe care deja România le deţine în lista Patrimoniului mondial. Inițiatorii obiectivului muzeal (familia Vasiliu) au mari merite pentru că au adunat în timp tot felul de piese, fără să ştie că va veni un moment al desfătării publice. Și au făcut acest lucru cu sacrificii şi încredere. Acum avem rezultatul acestei colecţionări, o colecţionare subtilă care deopotrivă priveşte pe textier, pe interpreţi, pe laureaţi, pe cei care au sprijinit în media, pe critici, pe istorici muzicali şi pe marele public. Pe câţi au desfătat la Târgovişte romanţele?! Este greu de spus... Câţi sunt cei care iubesc romanţa?! Iarăşi este greu de spus... Dar sigur este un brand de ţară şi lucrul acesta este foarte important. Sunt la această expoziţie figuri care ne-au luminat multora dintre noi momente grele, clipe de viaţă şi ne-au oferit un zâmbet”.

Mesajul Înalt Preasfinţiei Sale dr. Nifon, Arhiepiscopul şi Mitropolitul Târgoviştei

Cu smerenie am să citez și din Mesajul Înalt Preasfinţiei Sale dr. Nifon, Arhiepiscopul şi Mitropolitul Târgoviştei: „Am vizitat cu multă bucurie «Casa Romanţei» din Târgovişte, constatând cu admiraţie contribuţia esenţială a familiei Vasiliu, doamna Alina, domnul Tedy şi domnul Andrei, toţi oameni de mare sensibilitate şi iubitori de cultură. Binecuvântăm această instituţie specifică spiritualităţii neamului nostru românesc creştin. Binecuvântăm, de asemenea, şi credinţa, dăruirea şi jertfelnicia acestor ctitori dedicaţi geniului înălţător al romanţei româneşti”.

Opinii ale oficialităților locale

Dar să prezentăm și opinii ale unor oficialități locale. De pildă, edilul-șef al municipiului Târgovişte, Cristian Daniel Stan a precizat: „Este o onoare şi o bucurie pentru mine să vorbesc despre acest Muzeu unic. Mă bucur că în municipiul Târgovişte avem o astfel de «Casă». Romanţa înseamnă sensibilitate, poezie pe muzică, însemnă dragoste. Îi felicit pe iniţiatorii(...) Mă bucur că Administraţia locală poate să contribuie la evenimente de acest tip, omagiu adus zecilor, sutelor de interpreţi, de compozitori, artiști care de-a lungul celor 50 de ani de existență a Festivalului «Crizantema de Aur» ne-au încântat”.
Alexandru Oprea, preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa, unul dintre susținătorii proiectului Muzeului, oferind minunatul spațiu expozițional, a adăugat: „Mulţumesc pentru că sunteţi prezenţi într-o locaţie a Consiliului Judeţean Dâmboviţa. Sigur că au fost foarte multe discuţii suscitate de acest proiect. Cred că era datoria noastră, a celor care vremelnic îndeplinim funcţii de demnitate publică, să ne aplecăm asupra cerinţelor comunităţii. Afirm, că dacă noi cei din conducerea Consiliului Judeţean am făcut acest lucru, am făcut-o cu gândul că Târgoviştea merită acest lucru deosebit, judeţul nostru merită o asemenea onoare. Personal nu o să ezit niciodată să sprijin, atât cât este în putinţa instituţiei pe care o reprezint, acţiunile culturale de la Târgovişte. Sigur că este important că de 50 de ani ”Crizantema de Aur” este singurul festival care a mai rămas şi care are o continuitate. Era normal ca romanţa să se întoarcă şi să vină de fiecare dată la Târgovişte în prag de toamnă odată cu crizantemele şi să reamintească tuturor că Târgoviştea a fost, este şi cu siguranţă va fi Capitala culturală a Ţării Româneşti. Mulţumesc celor doi oameni de excepţie care s-au ocupat şi care au fost aşa într-un fel vizionari, au avut ideea acestui proiect. Alina și Teodor Vasiliu. Le mulţumesc colegilor mei din consiliu împreună cu care am dat votul pentru acest proiect şi fără să-mi iau un angajament, eu cel puţin sunt stăpân pe votul meu. Nu ştiu ce vor face ceilalţi 34 de consilieri judeţeni. Dar, cu siguranţă, cu înţelepciune şi cu multă aplecare vom continua. Felicitări şi cred că prin astfel de acţiuni numele Târgoviştei se va duce, nu numai la nivel naţional, ci cred că se va duce şi dincolo de graniţele acestei ţări. Şi vă spun sincer că municipiul Târgovişte, judeţul Dâmboviţa merită acest lucru”.
Și prefectul Judeţului Dâmboviţa, Antonel Jîjîie, a ținut să adreseze o urare la început de drum: ”Transmit salutul Instituţiei Prefectului tuturor celor implicați în acest frumos proiect cultural. Dincolo de oficialităţi judeţene, centrale, municipale apreciez efortul pe care l-au depus dr.Teodor Vasiliu şi prof. Alina Mavrodin Vasiliu pentru a edifica un minunat muzeu, cum nu mai există altul în România. Și, poate, nici în lume”...








Horia C.Deliu    11/8/2017


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian