Pastile : Între bine si rău
Omul este considerat deocamdată ca fiind unica fiintă" inteligentă" din univers; asta pentru că înca nu stim dacă există viată si sub ce formă în alte părti- în celelalte constelatii care ne înconjoară.
Termenul de “inteligentă” contine în acelasi timp sensul de cunoastere , de judecată si actiune în concordantă cu gîndirea, ceea ce presupune că aceste facultăti sunt rezultanta evolutiei sistemului nervos central, al creierului uman, căci istoria civilizatiei documentează elocvent că modul de gîndire uman a progresat permanent de-a lungul mileniilor- de acum 100.000 de ani pînă astăzi. În mod sigur omul cavernelor a gîndit altfel decît omul zilelelor noastre !
În cadrul complexării si progresului fiintei umane s-a dezvoltat si constiinta, facultate pe care homo sapiens (de acum 50-30.000 de ani) nu o avea; această facultate de a fi constient de ce se întîmplă cu el si în jurul lui, de a avea drepturi si responsabilităti, de a face alegeri juste si de a deosebi între bine si rău -omul învătînd din experienta vietii- a constituit un armament intelectual si moral pe care s-a fundamentat societatea modernă, liberă si democrată în lume.
Dacă antichitatea, evul mediu ,epoca renasterii si cea a "iluminismului" au fost dominate de
crime, abuzuri, sclavagism, de care omul de azi e îngrozit si le condamnă categoric, nu e mai putin adevărat că si în statul de drept, bazat pe lege, pe drepturile si responsabilitatea cetăteanului nu s-a reusit să se lichideze abuzul si crima; dovada este faptul că delicventa nu scade în mod convingător si continuă să se exercite pe toate planurile, închisorile sunt pline, crima ajungînd si un "instrument " politic practicat de terorismul international, astfel că oamenii se simt în unele locuri nesiguri în privinta vietii lor si a familiilor.
Întrebarea firească pe care si-au pus-o specialistii este simplă: cum se explică faptul că omul sec. 21, care acceptă statul bazat pe legalitate si morala crestină si de altă natură- care a creat civilizatie si cultură în ultimii 10.000 de ani, care a fost educat în tot acest interval de societate si biserică în statele occidentale poate comite acte care dovedesc că oamenii încă nu pot face distinctie între bine si rău. Mai mult: utilizează răul în mod deliberat, ca să obtină avantaje personale sau de grup.
Cercetările genetice au dat un raspuns clar: nu există o gena a crimei ! Ceea ce înseamnă că oamenii nu se nasc -genetic - criminali ; ei devin criminali!
Pinker este de acord că desi criminalitatea nu este înscrisă în gene, mediul (environmentul) poate influenta genele prin faptul că determină aparitia de mutatii si în acest mod schimbă expresia lor, actionînd asupra impulsurilor primare si emotiilor.
Statisticile arată că un lot de copii care nu aveau self-control la vîrsta de 3 ani au săvîrsit crime în proportie de 43%, 30 de ani mai tîrziu, în timp ce copii care au dovedit că au self-control la 3 ani au săvîrsit crime numai în 13% din cazuri; diferenta între cele două grupuri se explică prin expresia genică ce a suferit mutatii mai importante la primul grup.
"Binele" este o categorie morală care este prin sine însusi pozitiv; el nu are nevoie să fie analizat, căci este constuctiv, nu distrugător si se presupune că există ca atare acolo unde cele trei structuri ale psihicului uman -id ,ego si superego - functionează armonios, ceea ce permite în general un bun control al emotiilor si al gîndirii; binele este unul din efectele pozitive ale armoniei si echilibrului psihicului uman.
Ceea ce este potential distrugător este categoria "răului" si origina lui si consecintele actiunii lui marită să fie cunoscute cu intentia de a găsi eventual un remediu care să ferească lumea de actiunea lui nefastă, devastatoare, care a conditionat istoria omenirii de la origine pînă în zilele noastre.
Asa cum am mentionat, factorul genetic este prezent în mecanismul originii răului, dar nu este determinant; religia discută si astăzi dacă sau nu D-zeu a lăsat răul în mintea omului; stiinta nu a găsit amprenta genetică specifică răului înscrisă în cromozom, dar a demonstrat convingător că factorii de mediu produc mutatii sau dirijează expresia genică astfel încît să poată influenta alegerea între bine si rău făcută de gîndirea omului.
Un alt factor important este dezechilibrul emotional al individului: frica, gelozia, invidia, complexele de inferioritate, pierderea de “self-esteem”, senzatia de a fi persecutat sau discriminat, idei obsesionale, etc. constituie factori suficienti ca să determine excese emotionale capabile să ducă la manifestarea "răului" .
Covîrsitoare este disocierea gîndirii logice, aceea care ajută pe om să facă alegeri juste între căile care i se oferă în a le urma în decursul vietii lui.
Corelatia dintre emotii si gîndire, care a fost imortalizată în aforismul lui Francis Bacon -"Nihil est in intelectu quid non prior fuerit în sensu"-(nimic nu există în gîndire care nu a fost mai înainte în simturi) este valabilă si astăzi. Ea subliniază perfect cum o furtună emotională poate determina o deviere a gîndirii rationale pînă la a genera un act dezechilibrat care caracterizează o crimă, adică actiunea "răului ".
O perfectă exemplificare o constituie crimele care au avut loc în decursul istoriei (cruciade, inchizitie, etc.) si mai ales în sec. 20 si 21, cînd curente politice extremiste au "brain-washed " masele populare (nazism, comunism , Islamism militant, etc.) au anihilat prin propaganda ideologică gîndirea logică a oamenilor si i-a transformat în criminali care au săvîrsit acte reprobabile, nedemne de notiunea de om.
Nu trebuie de asemenea uitat de procesele patologice (Parkinson, Alzheimer,) intoxicatii ca alcoolismul, LSD, cannabis si infectii ca neuro-sifilisul, care duc la degenerări neurologice si în stare finală la dementă, toate aceste conditii favorizînd acte de violentă mergînd pînă la crimă.
Ce are la dispozitie omul pentru a evita toate aceste conditii producătoare de "rău"?
Pavăza cea mai eficace este "constiinta" lui morală, cu ajutorul căreia poate discerne binele de rău; aceasta este ajutată de " self-esteem" care îl păzeste să săvîrsească fapte care îl coboară în fata societătii si de "free will" care -ca fiintă liberă- îi pune la dispozitie vointa sprijinită de ratiunea de a lupta contra tentatiilor care l-ar duce la greseala de a alege "răul" !
În esentă, toate aceste calităti ale spiritului uman făurite de evolutie pot fi utilizate concret de către om în două feluri: căutînd să facă cît poate mai mult bine (Mother Thereza) si să lupte în mod constient -utilizînd ratiunea si vointa-contra tentatiilor si dorintelor care l-ar impinge pe calea răului.
Toronto ON
|
Ion Dinu Ion 11/2/2017 |
Contact: |
|
Informatii Utile despre Canada si emigrare.