Scrisoare pastorală
Dragii mei !
Secetă si pârjol. De la jumătatea lunii mai în zona noastră nu a plouat. Porumbii s-au uscat când aveau 10-15 centimetri. La fel iarba, urmată de vii, de multi-multi pomi, de copaci în pădure. Pe câmp s-au deschis crăpături uriase, în care poate intra tot piciorul vacii si mai rămâne loc. O arsită toridă s-a abătut asupra noastră. Temperaturile au trecut în unele zile de 40 de grade. Pâraiele au secat, la fel si multe fântâni. Apa la robinet a fost dată cu portia, câteva ore la două zile. Vitele umblau buimace pe câmp, căutând iarbă, bucurându-se când găseau ici-acolo câte un fir. Asteptam dintr-o zi în alta, doar-doar s-o îndura Dumnezeu si ne va da si nouă ploaie. Am făcut rugă la biserică în fiecare duminică, dar degeaba! Seceta trebuia să ucidă mai întâi totul!
Iată că în a doua parte a lunii august, în două reprize, un crestin de-al nostru, deci fratele nostru, crestin botezat în numele Sfintei Treimi a tinut mortis să realizeze ceva! Si a realizat! În două zile a incendiat o bună parte din hotarul satului Bârda. Câteva zeci de hectare! De la Tufari si Valea Bârzii, până sub grădinile bârdenilor s-a asternut, ca o pânză de doliu, culoarea neagră de tăciune, scrumul. Încercările oamenilor si al pompierilor de a stinge incendiul mai curând au fost neputincioase. Focul a înghitit, rând pe rând, iarbă, mărăcini, pomi, vii si tot ce a prins în cale. Au fost peri si nuci încărcati cu fructe, care au ars ca niste mame cu pruncii în brate, fără putinta de a se feri din fata urgiei. Au ars mii si sute de mii de gâze de toate speciile, care nu s-au mai putut apăra! Au ars mărăcini, a ars iarbă verde sau uscată, focul n-a mai avut vreme să aleagă. Multi săteni din Bârda vor fi nevoiti de acum să bage vitele la grajd(din august!!!) sau să le bage în pungă! Peste tot si peste toate s-a asternut tristetea, consternarea. La fiecare pas auzi blesteme la adresa ,,viteazului” care a făcut isprava. Mai ales că nu e la prima de acest gen!
În fiecare an, primăvara si toamna, ard câmpurile în hotarul satului Bârda. Toti blestemă, numai făptasul se bucură că a realizat ceva! Anul acesta a luat-o mai devreme, încă din timpul verii! Se bucură că nu l-a văzut nimeni din fată, din spate, din părtile laterale. A uitat, însă, că cineva l-a văzut de sus. Ochiul lui Dumnezeu nu doarme! El nu bate cu ceasul, bate cu anul, tocmai că nu vrea moartea păcătosului, ci îndreptarea lui. Fiecare fir de iarbă, fiecare vietate, fie că o vedem cu ochiul liber, fie că nu o vedem, sunt creatiile lui Dumnezeu. El stie de ce le-a făcut si ce rol are fiecare făptură în împărătia Lui. Îti pare rău când cineva îti strică ceva ce ai realizat tu, cu mâinile sau cu mintea ta. Oare, lui Dumnezeu nu-i pare rău după atâtea mii de gâze pierite în chinuri groaznice? Erau vietuitoare nevinovate. Multe aveau pui de crescut. Oare, îsi poate imagina cel ce-a incendiat aceste câmpuri cum ar fi dacă sotia sau unul din apropiatii lui ar pieri în foc cu copiii în brate? O poezioară de la clasele primare vine să rezume grija lui Dumnezeu pentru fiecare făptură, oricât de neînsemnată. Chiar si un viermisor, cât de mic, există cu stiinta si cu voia lui Dumnezeu: ,,Cât îl vezi de mititel,/Dumnezeu stie de el!” Deviza românului dintotdeauna a fost aceasta: ,,Nimănui să nu faci rău,/ Că te vede Dumnezeu!” A ajuns, oare, ,,viteazul” nostru confrate incendiator în situatia de a nu-i mai fi teamă de Dumnezeu? Sărmanul! Să-i dea Dumnezeu sănătate!
Cu ani în urmă am cunoscut pe un bătrân, care s-a chinuit paisprezece ani, paralizat, la pat. Timp de mai bine de cincizeci de ani avusese cosmaruri noapte de noapte. În tinerete incendiase stogul de grâu al unui consătean al său, cu care era în dusmănie. Arsese stogul dusmanului, dar arseseră si ale celorlalti consăteni si nimeni în anul acela nu avusese bob de grâu! Mânia lui Dumnezeu s-a abătut asupra lui, chiar din lumea aceasta. Nimănui nu as dori să mai treacă prin chinurile omului aceluia!
Astăzi, zeci de hectare din hotarul satului Bârda sunt iarăsi îndoliate! Crăpăturile se văd acum în toată hidosenia lor de sub stratul de scrum. Am văzut ceva asemănător cu ani în urmă la televizor. Era un reportaj despre Africa, despre marile secete de acolo. Nu credeam că si la noi se va ajunge vreodată la asemenea peisaje dezolante!
Mânia lui Dumnezeu pentru păcatele noastre cade asupra fiecăruia din noi pe măsura faptelor, dar cade si asupra tuturor. Mântuitorul spunea ucenicilor Săi: ,,Cel ce scoate sabia, de sabie va pieri!” Cine are urechi de auzit să audă, căci mânia Lui e îndreptătită! Prea ne-am înrăit!
Dumnezeu să ne ierte!
*
Sfaturi părintesti. Din cartea Cărarea împărătiei a Părintelui Arsenie Boca mai spicuim:
,,LUCIFER SI ANTIHRIST. Dar, între cei de-a stânga va mai fi de fată încă cineva: Lucifer, sau Satana, cu îngerii săi. Cel din urmă va fi judecat si Satana, sarpele cel mare, care a amăgit atâta lume. El, Lucifer, care a fost odată înger, va fi judecat de sfinti, adică de crestini. Căci sfintii, sub povară de trup fiind, au dobândit sfintenia, pe câtă vreme el, duh fiind, a pierdu¬t-o, pierzând cu dânsul si puhoaie de oameni. Dar Lucifer, în nebunia răzvrătirii, vrând să se facă mai presus de Dumnezeu, nici în ziua judecătii nu se va supune cu una cu două, căci trufia nu are îndreptare niciodată, ci se va apăra: ,,- Ce vrei, ,,Dumnezeule”, asupra mea? Nu vezi că-s mai presus de Tine? Că mai multi sunt cei ce mi-au slujit mie, decât Tie?” ,,- ... Satană, Satană, dornică de pustiire,... cu dor astept ziua în¬fricosatei judecăti, să văd răsplătindu-ti Atotputernicul Dumnezeu, după fapta care ne-ai făcut tu nouă!” Căci atunci Mântuitorul nostru, Dreptul Judecător, cu suflarea gurii Sale, îi va prăvăli pe toti: iadul, moartea, diavolii, pe Antihrist si pe dumnezeul nebun si pe toti cei nescrisi în Cartea Vietii îi va cufunda în marea cea de foc, în moartea cea de-a doua. Asa începe Gheena de constiinte chinuite si de trupuri arse de un foc întunecos si fără de sfârsit, foc ce se deosebeste de cel cunoscut de noi, precum se deosebeste focul zugrăvit de pictori de focul adevărat.
Dumnezeu taie para focului în două; cu puterea arzătoare, dar neluminoasă, arde păcătosii, iar cu puterea luminoasă, dar nearzătoare, străluceste pe sfinti. Asa că pe unii îi luminează nearzându-i, ca un Soare neapus în vecii vecilor: iar pe altii îi arde neluminându-i, întu¬necati si la întuneric, în vecii vecilor... Si dăinuieste Gheena ca mărturie vesnică, pentru toată zidirea Sfântului Dumnezeu, ca să nu mai cadă nimeni ispitit de noutatea păcatului, care, desăvârsindu-si răutatea, a dărâmat atâta zidire.
*
File de jurnal – 19 ian. 1982(II). ,,(…) La Biblioteca Academiei am întâlnit pe Domnul Prof. Dr. Constantin Rădulescu-Zoner, cercetător la Institutul de Istorie ,,N. Iorga” din Bucuresti. Si-a exprimat regretul de a nu fi participat la simpozionul de la Severin, Mehedinti- Istorie si Cultură. Am întâlnit-o pe Doamna Prof. Univ. Dr. Emilia Comisel. Mi-a propus să facem o lucrare de folclor împreună. I-am spus că problema mă depăseste. Mi-a sugerat să mă ocup de manuscrisele muzicale din Mehedinti, de o istorie a vietii muzicale în Mehedinti. Spunea că va veni si dânsa în vară la simpozionul de la Cluj. A spus despre Domnul Virgil Medan, presedintele Comitetului Judetean de Cultură de la Cluj, că ,,are perioade când îsi cam sare de pe fix”, aiurând tot felul de teorii cu vlahii si cu dacii. L-am întâlnit pe Domnul Dr. Doru Mihăescu, cercetător la Institutul de Lingvistică din Bucuresti. Tot optimist si plin de viată. Mi-a spus că a mai publicat două materiale cu cronografele, că îmi va da si mie extrase din ele. I-am cerut materiale pentru volumul IV din Mehedinti-Istorie si Cultură si mi-a promis că-mi va trimite.
Am fost la Biblioteca Sfântului Sinod. Bine organizată, cu vreo 50.000 volume, biblioteca aceasta e de mare valoare, având numeroase cărti străine. Părintele Băbus a fost foarte amabil si mi-a pus la dispozitie revistele ,,Biserica Ortodoxă Română”, pe care nu le găsisem la Biblioteca Academiei. Am fost si la Arhiva Sf. Sinod. Aici patronează dl. Gh. Vasilescu, (…), care, în asa fel s-a descotorosit de mine, încât nu mi-a dat nici o informatie cu privire la Fondul Eufrosin Poteca. Am înteles că-l plăteste mitropolitul Nestor ca să-i scoată material cu Mânăstirea Gura Motrului, că si dumnealui se ocupă intens de Poteca; de altfel, această preocupare o are cu prietenul său, Diac. P. David. Am înteles că nu pot rezolva nimic, că nu vrea să-mi pună la dispozitie nici măcar catalogul de inventar si am plecat. Trebuie să fac o adresă la patriarh, să obtin aprobare specială, ca să-i pot închide gurita, fiindcă altfel nu merge. La Biblioteca Sf. Sinod n-am găsit manuscrise de-ale lui Eufrosin Poteca. Am fost la Directia Generală a Arhivelor Statului si nici acolo n-am putut găsi nimic cu Poteca, afară doar de trimiterea si contractul său de bursier în străinătate(…). Am venit acasă vineri noaptea.”
*
In memoriam: George Buretea. S-a stins ca o făclie omul la mormântul căruia nu poti vorbi decât de viată si de fapte. După disparitia lui, judetul Mehedinti în general si fiecare dintre mehedinteni este mai sărac în plan spiritual. De câteva decenii, George Buretea era un adevărat port-drapel al opiniei publice mehedintene, purtător de cuvânt al celor săraci si năpăstuiti, formator de opinie sănătoasă, obiectivă si cu multă substantă patriotică.
Originar din Magheru(MH), absolvent al Universitătii din Iasi, profesor o vreme si apoi ziarist, si-a slujit neamul cu devotament, cu dragoste si cu dăruire de sine rar întâlnită. Făcea parte din categoria oamenilor care se dedică până la epuizare unui ideal, unei cauze. Ardea ca o flacără si lumina în jurul lui. Dacă până în 1989 lucrase la ,,Viitorul”, cotidianul Mehedintiului, după revolutie si-a luat propriul destin în mâini. A înfiintat ziarul ,,Datina”, care, timp de 27 de ani, a fost cel mai căutat si mai citit cotidian local. Doar 50 de numere mai trebuiau, ca ziarul să-si sărbătorească numărul 7.000. Este mult, este putin? Mi se pare enorm, dacă tinem seamă că la fiecare număr pilonul principal a fost George Buretea. În ,,Datina” au fost abordate cele mai diverse teme din domeniul politic, administrativ, economic, cultural, social, religios etc. La ,,Datina” se duceau oameni si-si spuneau of-ul ca la scaunul duhovniciei, fiindcă stiau că George Buretea, cu condeiul său, le poate da o sperantă de mai bine. Si el nu întârzia s-o facă. În ziar a promovat tineri si a format profesionisti; prin ziar a reusit ca să rezolve probleme spinoase ale comunitătii locale. În ziar s-a luat atitudine cu curaj fată de derapajele politice, sociale etc. George Buretea încondeia fără milă infractionalitatea, imoralitatea, oportunismul, ciocoismul, dar promova cu generozitate valorile autentice, atât cât putea el prin acest ziar.
De mai bine de douăzeci de ani, George Buretea a înfiintat Televiziunea ,,Datina”. Emitea în eter, fără abonamente. Practic, prin televiziune George Buretea făcea lucrare de voluntariat, mai bine zis de apostolat. Nu s-a înregimentat politic si din cauza aceasta si-a putut păstra libertatea interioară, intelectuală. A căutat să fie întotdeauna echidistant fată de partidele politice, având ca principale obiective Tara si Neamul. Prin studiourile Televiziunii ,,Datina” s-au perindat oameni de toate categoriile sociale, începând de la presedinti de tară si de partide, continuând cu parlamentari, primari, intelectuali, muncitori, tărani, oameni dintre cei mai simpli. Ziua sau noaptea, George Buretea era în permanentă cu camera de luat vederi lângă el, gata să pornească spre locul unde trebuia să se documenteze pentru un reportaj. Analiza problemele cu mintea specialistului si a omului de bine, fără prejudecăti si părtinire. Tot el prelucra apoi materialul în redactie, se lupta cu o aparatură care nu întotdeauna îsi făcea datoria cum trebuie. Televiziunea ,,Datina” a dat o gură de oxigen folclorului mehedintean. O mare parte din emisiuni erau dedicate folclorului, interpretilor de toate vârstele, dansului si portului popular, obiceiurilor, datinilor, ocupatiilor traditionale. În studiourile ,,Datinei” au poposit, au dat interviuri si au cântat interpreti de prima mână ai tării. Multe dintre talentele muzicale adevărate ale Mehedintiului si-au făcut ucenicia la ,,Datina”. Domnul George Buretea era gazdă bună pentru toti si pentru toate. Era omul-institutie, bun la toate. Stia să vorbească cu fiecare, să redea optimismul fiecăruia. Stia să conducă admirabil interviurile ,,aruncând mingea la fileu”, cum îi plăcea să spună, interlocutorului, exact când trebuia si să scoată de la acesta exact ceea ce telespectatorul astepta.
Asemenea oameni nu pot trece neobservati. Sunt prea mari si prea măreată este lucrarea lor. Dusmanii si invidiosii nu întârzie să apară! Si George Buretea a avut destui. Si dintre cei mari! Au luptat perfid cu el. L-au reclamat în toate părtile. Săptămână de săptămână avea controale si anchete. Nu era lună în care să nu aibă procese: în Severin, în Craiova, în Bucuresti, în Brasov etc. Sume imense trebuia să toace pentru amenzi, avocati, cheltuieli de judecată, deplasări etc. Să mai vorbim de combustia nervoasă consumată?...
Criza economică, lipsa - ori insuficienta – veniturilor realizate, au făcut ca echipa de la redactia ziarului si a televiziunii să se împutineze tot mai mult, ajungând în ultima vreme să poată fi numărată pe degetele de la o mână! Lipsa personalului calificat s-a răsfrânt din plin asupra directorului George Buretea. El trebuia să suplinească lipsa tuturor. La ale ziarului si televiziunii s-au adăugat si tipografia, aprovizionarea, difuzarea. Un program infernal, în care nu se mai stia de casă, de masă, de familie. Un apropiat al dumnealui îmi spunea că ,,parcă si-a luat un concediu prin 1996!” Ajunsese în ultima vreme o umbră de om, dar avea planuri pentru sapte vieti. O boală mârsavă îl rodea tăcută si hotărâtă să-l răpună. De toate s-a îngrijit, numai de el n-a avut timp! Când a vrut s-o facă si pe aceasta, a fost prea târziu.
Asemenea unui Ioan Botezătorul, George Buretea s-a sacrificat pentru adevăr si dreptate. Mai marii zilei i-au tăiat capul lui Ioan, ca să-i închidă gura; lui George Buretea i-a fost fatală pasiunea lui pentru presă, pentru slujirea semenilor . Despre Ioan se va vorbi cât va fi lumea lume si se va propovedui Evanghelia; despre George Buretea se va vorbi de câte ori se va scrie o istorie a presei, a culturii, de câte ori îsi vor aminti de el cei ce l-au cunoscut, l-au iubit si l-au respectat.
Dumnezeu să te ierte, iubite prieten!
*
Hora celor dusi. Redăm mai jos cântecul cu acest titlu, interpretat de Petrică Mâtu Stoian. Este un fragment din cântecul funerar din nordul judetului Mehedinti, cunoscut sub denumirea generală de Zori. Doina aceasta se cântă si când se dă ,,hora de pomană” pentru cei decedati. Îi plăcea în mod deosebit regretatului George Buretea si au interpretat-o la înmormântarea sa, acasă si pe traseu, fetitele de la Formatia ,,Dor Dorulet”, formatie la constituirea, promovarea si sustinerea căreia a contribuit din plin. Emisiunea ,,Dor Dorulet” de la Televiziunea ,,Datina”, în care protagonisti erau copiii din tot judetul iubitori de folclor, dar mai ales membrii formatiei cu acelasi nume, numără aproape 150 de editii.
,,Jucati, lume, petreceti, lume, lume,
Cu toti fericiti sunteti, lume, lume,
Numai cei de sub pământ, lume, lume,
Nu mai văd, nu mai aud, lume, lume.
Sărac-tineretea mea, lume, lume,
S-o cununat cu moartea, lume, lum!
Am fost cândva pe pământ, lume, lume,
Acuma zac în mormânt, lume, lume.
Floare fui, floare trecui, lume, lume,
Pe fata pământului, lume, lume,
Am fost cândva pe pământ, lume, lume,
Acuma zac în mormânt, lume, lume.
În mormânt adânc si rece, lume, lume,
Nu am cu cine petrece, lume, lume.
Viată, viată trecătoare, lume, lume,
Te-ai stins ca o lumânare, lume, lume.
Jucati, lume, chiuiti, lume, lume,
Pe mine mă pomeniti, lume, lume,
Jucati, lume, chiuiti, lume, lume,
Pe mine mă pomeniti, lume, lume.
*
*
Vizite. In zile de 23 si 24 aug., parohia noastră a fost vizitată de Domnul Dr. Cristian Răchitan din New-York. Originar din Gura Văii(MH), a plecat la 20 de ani din tară. A muncit din greu, s-a sustinut financiar si a obtinut rezultate dintre cele mai bune la învătătură. A ajuns medic în New-York, dar nu unul de rând. A consultat si tratat multi presedinti de state, artisti de Holywood, oameni bogati si oameni săraci. A fost călugăr budist în Tibet sapte ani, pentru a studia, ca om de stiintă, levitatiile si somnambulismul. A fost medicul personal al presedintelui Roland Reagan. L-a consultat si tratat si pe Nicolae Ceausescu. După pensionare îsi petrece timpul tinând conferinte în diferite tări. Înainte de a veni în România a fost în Japonia. Are mama bolnavă grav si a venit să-i fie aproape în ultimele zile. ,,- Am auzit că este pe aici un preot, care a avut curajul să scrie niste cărti despre Nicolae Iorga. Cum Iorga a fost idolul meu toată viata, am vrut să văd si eu cum arată acest preot!” Toate bune si frumoase, numai că Domnul Doctor era…. orb! Si asta de 7-8 ani, din cauza cititului! Discutiile cu dânsul au fost o adevărată desfătare spirituală. Este o adevărată bibliotecă ambulantă. O întâlnire cu dânsul de câteva ore nu o poti uita toată viata. Dacă nu se întâmpla nenorocirea cu Domnul George Buretea, programasem o emisiune cu dânsul la ,,Datina”!
*
Ajutoare si donatii. În această perioadă, am primit câteva ajutoare si donatii, astfel: Domnul Buta Cristian din Tr. Severin si Domnul Jianu Cosmin-Mihai din Cerneti(MH): câte 100 lei; Domnul Ceausu Ion din Rm. Vâlcea, Doamna Antonescu Mădălina din Bucuresti si Domnul Rolea Ion din Tr. Severin, fiu al satului Bârda: câte 50 lei. Dumnezeu să le răsplătească!
*
În cursul lunii august am donat pâine enoriasilor participanti la biserică si unor bolnavi din sat, astfel: 6 Aug.(Bârda): 170 pâini; 13 Aug.(Malovăt): 174 pâini; 15 Aug.(Malovăt): 332 pâini; 20 Aug.(Bârda): 164 pâini; 27 aug.(Malovăt): 208 pâini. Asadar, în luna august s-au donat 1.048 pâini. De asemenea, în luna august s-a vândut pâine enoriasilor cu pretul de achizitie de 0,60 lei/buc., astfel: 6 Aug.(Bârda): 730 pâini; 13 Aug.(Malovăt): 526 pâini; 15 Aug.(Malovăt): 68 pâini; 20 Aug.(Bârda): 736 pâini; 27 aug.(Malovăt): 492 pâini. Asadar, în luna august s-au vândut 2.552 pâini.
Copiilor participanti la slujbă li s-a donat si ciocolată.
*
La îndemnul Prea Sfintitului Părinte Episcop Nicodim, parohiile din eparhia noastră sunt îndrumate ca să identifice cazurile în care anumite familii nu au posibilitatea să asigure cheltuielile necesare pentru pregătirea copiilor de scoală, acestia fiind în pericol de a abandona scoala. Drept urmare, rugăm pe toti acei părinti care sunt într-o astfel de situatie, să ia legătura cu preotul, să spună în ce constă nevoile copiilor lor, clasa si vârsta copiilor, si parohia noastră le poate cumpăra ghiozdane cu rechizite, chiar si hainele si încăltămintea necesare. Nu trebuie să se jeneze ca să facă acest lucru. Important este ca să nu întrerupă copiii scoala. Pentru asta vine si parohia cu o mână de ajutor acolo unde este cazul.
*
Plăti. În cursul lunii august am efectuat câteva plăti mai mari, astfel: 4.000 lei instalatia de aer conditionat de la biserica din Bârda; 2.160 lei pâinea donată si vândută în august: 1.700 lei instalatia de alarmă de la biserica din Bârda; 1.550 lei vol. Amintiri despre titani; 842 lei impozit; 600 lei excursia-pelerinaj la Tismana; 314 lei pentru colete; 129 lei două cartuse pentru imprimantă; 92 lei stampilă inventar Malovăt; 65 lei prelungitoare; 55 lei plicuri mari; 52 lei trei facturiere; 50 lei internetul; 50 lei curentul si altele mai mici.
*
Excursii-pelerinaj ● Marti, 29 August, Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul, hramul Mânăstirii Topolnita, parohia noastră a pus la dispozitie un autocar pentru cei ce au vrut să participe, gratuit. Au participat 30 persoane din Malovăt, Bârda, Tr. Severin, Bâlvănesti si Colibasi. În afară de acestia, au mai fost multi enoriasi din parohia noastră, care au mers la Mânăstirea Topolnita cu mijloace proprii de transport. A fost o excursie-pelerinaj reusită, slujbă frumoasă, liniste si ordine. Domnul Gheorghe Ungureanu, patronul firmei de transport, ne-a lăsat si de data aceasta autobuzul gratuit. Dumnezeu să-i răsplătească jertfa!
● Pentru o dată pe care vom stabili-o ulterior, parohia noastră organizează o excursie-pelerinaj, pe următorul traseu: Bârda – Malovăt - Tr. Severin(cetatea medievală, Muzeul Judetean, cetatea dacică, piciorul podului lui Traian) – Cerneti(Cula lui Tudor Vladimirescu, mânăstirea ,,Sf. Treime”) – Strehaia(orasul, mânăstirea) - Gura Motrului(mânăstirea)- Motru – Malovăt - Bârda. Se poate face într-o zi. Pret orientativ: 30 lei;
● Pentru o dată pe care vom stabili-o ulterior, parohia noastră organizează o excursie-pelerinaj pe următorul traseu: Bârda – Malovăt - Tr. Severin - Cladova(Serbia) – Negotin (Serbia)(oras, mănăstire) -Vidin(Bulgaria)(oras) - Albotina(Bulgaria) (mormântul Maicii Teofana Basarab, fiica lui Basarab I, întemeietorul Tării Românesti) – Calafat – Maglavit (mânăstirea, mormântul lui Petrache Lupu) -Jiana Mare(Mănăstire) - Tr. Severin – Malovăt - Bârda. Se poate face într-o zi. Pret orientativ: 30 lei.
● La solicitarea mai multor enoriasi, Joi, 19 Oct., organizăm o excursie-pelerinaj pe următorul traseu: Tr. Severin-Malovăt-Bârda-Tg.Jiu-Lainici-Petrosani-Hateg-Mânăstirea Prislop-Caransebes (Mânăstirea Teius)-Mânăstirea ,,Sf. Nectarie”-Mânăstirea ,,Piatra Scrisă” - Tr. Severin-Bârda. Se poate face într-o zi. Pret orientativ: 45 lei.
*
Zâmbete. ☺ Un tip, mare amator de tenis de câmp, îl întreabă odată pe preot: ,,- Părinte, acolo, sus, s-o fi jucând tenis de câmp, că doar spatiul e infinit, sunt grădinile Edenului . . . !?” ,,- Nu stiu, taică, - răspunde părintele - , dar o să mă informez la Doamne-Doamne!” După trei zile, enoriasul este chemat, iar părintele gata informat: ,,- Am aflat cum stă treaba; am chiar două vesti; una bună, una rea. Încep cu cea bună: se joacă, se joacă mult tenis de câmp!” ,,- Si cea rea?” ,,- Mâine ai meci!” ☺ O masină se loveste brutal de o cărută. În urma accidentului, calul si cărutasul sunt răniti destul de grav. Politistul vine la fata locului si, văzând calul chinuindu-se, într-un acces de milă, îl împuscă. Apoi se îndreaptă către cărutas cu pistolul în mână si îl întreabă: ,,- Si dumneavoastră sunteti rănit?” ,,- Nu, nu! Doamne fereste, asa de bine nu m-am simtit niciodată!..” ☺Examen la politie: ,,- Ce capitală are Marea Britanie?” Liniste. O voce din spate: ,,- Dar ne-ati spus să învătăm capitale de tări, nu de mări!” ☺ Întrebare la ora de istorie: ,,- Cine l-a bătut prima dată pe Stefan cel Mare?” Elevul: ,, - Mă-sa!”
*
Conferinte. Vineri, 1 Sept., ora 19, în biserica de la Malovăt, actorul si omul de cultură, Domnul Dan Puric, va tine o conferintă Despre iubire, asa cum numai dânsul este în măsură s–o tină. Vineri, 15 Sept., ora 19, la biserica de la Bârda si vineri, 22 sept., la biserica de la Malovăt, Domnul Dan Puric va tine o conferintă pe tema Omul frumos. Vă rugăm să veniti în număr cât mai mare si nu veti regreta. Dacă prezenta va fi multumitoare, ne va mai tine si alte conferinte.
*
Sănătate, pace si bucurii să vă dea Dumnezeu!
|
Pr. Al. Stănciulescu-Bârda 9/4/2017 |
Contact: |
|
Informatii Utile despre Canada si emigrare.