Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Romļæ½nii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestinć
Note de carierć
Condeie din diasporć
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouć
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastrć
Traditii
Limba noastrć
Lumea īn care trćim
Pagini despre stiintć si tehnicć
Gānduri pentru Romānia
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivļæ½ 2024
Articole Arhivļæ½ 2023
Articole Arhivļæ½ 2022
Articole Arhivļæ½ 2021
Articole Arhivļæ½ 2020
Articole Arhivļæ½ 2019
Articole Arhivļæ½ 2018
Articole Arhivļæ½ 2017
Articole Arhivļæ½ 2016
Articole Arhivļæ½ 2015
Articole Arhivļæ½ 2014
Articole Arhivļæ½ 2013
Articole Arhivļæ½ 2012
Articole Arhivļæ½ 2011
Articole Arhivļæ½ 2010
Articole Arhivļæ½ 2009
Articole Arhivļæ½ 2008
Articole Arhivļæ½ 2007
Articole Arhivļæ½ 2006
Articole Arhivļæ½ 2005
Articole Arhivļæ½ 2004
Articole Arhivļæ½ 2003
Articole Arhivļæ½ 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Emil Cioran (n. 8 aprilie 1911, Răşinari; d. 20 iunie 1995, Paris)

Emil Cioran s-a născut la Răşinari, judeţul Sibiu. Tatăl său, Emilian Cioran, a fost protopop ortodox şi consilier al Mitropoliei din Sibiu. Mama sa, Elvira Cioran (n. Comaniciu), era originară din Veneţia de Jos, comună situată īn apropiere de Făgăraş. Tatăl Elvirei, Gheorghe Comaniciu, de profesie notar, fusese ridicat de autorităţile Austro-Ungare la rangul de baron. Astfel, pe linie maternă, Emil Cioran se trăgea dintr-o familie din nobilimea transilvană.

După studii clasice la liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu, īncepe la 17 ani studiul filozofiei la Universitatea din Bucureşti. A fost coleg cu Constantin Noica şi elev al lui Tudor Vianu şi Nae Ionescu. Bun cunoscător al limbii germane, a studiat īn original pe Immanuel Kant, Arthur Schopenhauer, şi mai ales pe Friedrich Nietzsche. Īncă din tinereţe a arătat īnclinaţie spre agnosticism, apărīndu-i evidentă "incovenienţa existenţei". Īn timpul studenţiei a fost īn mod deosebit influenţat de lectura lui Georg Simmel, Ludwig Klages şi Martin Heidegger, precum şi de filozoful rus Lev şestov, care situase īntīmplarea īn centrul sistemului său de gīndire. Īn 1933 obţine o bursă, care īi permite să continue studiile de filozofie la Berlin, unde intră īn contact cu Nicolai Hartmann şi Ludwig Klages.

Prima lui carte apărută īn 1934 īn Romānia, Pe culmile disperării, a fost distinsă cu Premiul Comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needitaţi şi premiul Tinerilor Scriitori Romāni. Succesiv au apărut: Cartea amăgirilor (1935), Schimbarea la faţă a Romāniei (1936), Lacrimi şi Sfinţi (1937).

Nevoia resimţită atunci de generaţia tīnără a unei treziri spirituale pornită din exaltarea valorilor vitale, antiraţionaliste, care din păcate a culminat īntr-un extremism de dreapta, a influenţat viziunea tīnărului Cioran. Deşi nu a fost niciodată membru al Mişcării legionare, īn perioada interbelică simpatizează cu ideile acesteia, fără a fi de acord cu metodele ei violente. Plecat cu o bursă la Berlin īn 1933, se declară īntr-un articol admirator al lui Hitler şi justifică provocator Noaptea cuţitelor lungi. Va repudia apoi definitiv, cu furie şi ruşine, această viziune, ca pe o inadmisibilă rătăcire a tinereţii, argumentīnd prin ea refuzul oricărei implicări a individului īn istorie.

Reīntors īn ţară, ocupă vreme de un an (1936) postul de profesor de filozofie la Liceul "Andrei şaguna" din Braşov. Īn 1937, pleacă la Paris cu o bursă a Institutului Francez din Bucureşti, care i se va prelungi pīnă īn 1944. Īn 1940, īncepe să scrie Īndreptar pătimaş, ultima sa carte īn limba romānă, limbă pe care a abandonat-o īn favoarea francezei, a cărei variantă definitivă (rămasă inedită pīnă īn 1991) va fi īncheiată īn 1945, cīnd se stabileşte definitiv īn Franţa.

Īn 1937 Emil Cioran pleacă īn Franţa cu o bursă a Institutului Francez din Bucureşti. După o scurtă īntoarcere īn ţară (două luni) īn 1940, el părăseşte pentru totdeauna Romānia şi se stabileşte la Paris. Din acest moment Cioran va publica numai īn limba franceză, operele lui fiind apreciate nu numai pentru conţinutul lor, dar şi pentru stilul plin de distincţie şi fineţe al limbii. Īn 1949 īi apare la editura Gallimard - editură care va publica mai tīrziu majoritatea cărţilor sale - prima lucrare scrisă īn limba franceză, Précis de décomposition, distinsă īn 1950 cu premiul Rivarol. Ulterior, Cioran refuză toate distincţiile literare care i-au fost atribuite.

Emil Cioran a locuit la Paris īn Cartierul Latin, pe care nu l-a părăsit niciodată. A trăit mult timp retras, evitīnd publicitatea.

Epuizīnd īncă din tinereţe interesul pentru filozofia de catedră, Cioran a părăsit devreme gīndirea sistematică şi speculaţiile abstracte, pentru a se consacra unor cugetări profund personale. "N-am inventat nimic, am fost doar secretarul senzaţiilor mele", va constata mai tīrziu. Din eseurile apărute īn limba romānă se desprinde portretul unui tīnăr gīnditor din anii treizeci, influenţat de mişcarea de idei din acea epocă īn care intelectualii romāni descopereau gīndirea existenţialistă.

După moartea Simonei Boué, prietena de o viaţă a lui Emil Cioran, o serie de manuscrise ale acestuia (peste 30 de caiete) au fost găsite īn apartamentul lor de o menajeră, care a īncercat īn 2005 scoaterea la licitaţie şi valorificarea lor. Īntr-o primă etapă, o hotărīre a Curţii de Apel din Paris a oprit comercializarea acestora. Īn urma judecării, Tribunalul din Paris decide īn decembrie 2008 restituirea tuturor documentelor către persoana găsitoare, urmīnd ca aceasta să dispună de ele cum crede de cuviinţă.

Īn măsura īn care opera lui Cioran este semnificativă pe plan european pentru impasul filosofiei īn acest crepuscul de mileniu, ea dă seamă şi de una din cele mai importante perspective ale gāndirii romāneşti. Remarcabilă este şi la Cioran puterea de absorbţie a unor substanţe filosofice de naturi diverse şi provenind din arii depărtate de cultură, deosebite īn aparenţă, dar īnrudite īn esenţă.





Articol īngrijit de: Vlada Afteni    4/10/2017


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian